Dintre evoluţiile contextuale care se consideră că vor influenţa negativ activitatea şi performanţele IMM-urilor în anul acesta, cel mai frecvent semnalate au fost evoluţia cadrului legislativ (în 45,80% din totalul firmelor investigate), corupţia (29,20%), criza economică mondială (26,64%), birocraţia excesivă (26,64%), politicile băncilor din România faţă de firme (24,82%) şi insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara efectele crizei (23,81%).
Această situaţie se explică prin instabilitatea/ incoerenţa legislativă coroborată cu existenţa într-o mică măsură a unei legislaţii care să stimuleze în mod real şi substanţial activităţile IMM-urilor, intensitatea deosebită a fenomenului de corupţie din România, evoluţiile economice imprevizibile generate de criza internaţională din anii precedenți, proliferarea funcţionarismului, insuficienta reglementare a sistemului bancar românesc și neadoptarea unui program post-criză coerent. Urmează schimbările politice în conducerea statului (17,34%), insuficienta predictibilitate a mediului pentru întreprinderi (14,60%), climatul şi tensiunile sociale (14,32%), tensiunile interetnice (4,84%), politica FMI şi a Băncii Mondiale faţă de ţara noastră (4,56%) și conflictele şi tensiunile sociale, etnice şi militare din zonele apropiate României (1,09%).
Figura 1. Frecvenţa principalelor evoluţii contextuale care influenţează negativ activităţile IMM-urilor
Sursa: Carta Albă a IMM-urilor din România, 2016.