Conform ultimelor date disponibile la momentul realizării lucrării, în 2014, România a înregistrat mai multe evoluţii pozitive:

• PIB-ul a crescut cu 2,9%, fiind unul dintre cele mai ridicate ritmuri din UE. Factorii principali care au contribuit la creştereea PIB-ului au fost consumul intern şi exporturile (figura nr.1);
  

  Figura nr. 1 – Creşterea PIB-ului real al României şi factorii care au contribuit (Sursa: European Economic Forecast Winter, 2015, European Economy, 2015, pg. 106)

• Producţia industrială în serie brută a sporit cu 6,1%;
• Exporturile au depăşit 50 miliarde de euro, crescând cu 8,4% faţă de 2013, în timp ce importurile au avansat cu 6,6%;
• Investiţiile nete, în economia naţională au scăzut cu 3,5% faţă de 2013;
• Rata inflaţiei a ajuns la un minim istoric de după 1990, atingând un nivel de 0,83%, cu 0,72 puncte procentuale sub cel înregistrat la sfârşitul anului 2013;
• Deficitul de cont curent s-a diminuat la aproape 1%, cel mai redus deficit bugetar al României după aderarea la Uniunea European.

Aceste evoluţii pozitive au fost realizate în condiţiile în care situaţia economică a Uniunii Europene, deşi, nu au excelat, s-a îmbunătăţit faţă de 2013, aşa cum s-a arătat în paragraful precedent, creşterea economică pe ansamblul Uniunii Europene în 2014 a fost de 1,3%, iar în zona euro de numai 0,8%.

De menţionat este şi faptul că, în anul 2014, în România s-au înregistrat şi evoluţii negative:

• Peste un sfert din cele 48 de domenii economice monitorizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) au avut scăderi ale cifrelor de afaceri;
• Resursele de energie primară au crescut în 2014 faţă de 2013 cu 2,4%, iar cele de energie electrică cu 7,8%;
• Impozitarea afacerilor s-a înrăutăţit, potrivit opiniei unei părţi dintre oamenii de afaceri, potrivit studiului firmei de consultanţă Ernst&Young;
• Accesul afacerilor la finanţare este foarte dificil, 88% dintre oamenii de afaceri afirmând că s-a deteriorat în 2014 faţă de 2013, conform analizei companiei de consultanţă Ernst&Young;
• Sumele primite de România de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au fost cu câteva miliarde de lei sub nivelul planificat.

România a continuat să aibe o traiectorie pozitivă, în special comparativ cu evoluţiile predominând în Uniunea Europeana, dar, la fel ca şi în anii precedenţi, a fost confruntată cu numeroase probleme şi zone deficitare, care afecteaza sustenabilitatea evoluţiilor economice şi sociale.

Conform datelor publicate de Banca Mondială, România se află pe locul 25 în rândul ţărilor membre Uniunii Europene, în ceea ce priveşte uşurinţa de a realiza afaceri.

Principalii factori care influenţează derularea afacerilor într-o viziune comparativă internaţională sunt evidenţiaţi în figura nr. 3. Linia albastră indică intensitatea factorilor respectivi în România, comparativ cu linia gri, ce indică situaţia pe plan mondial. În paranteze se menţionează locul României, în ierarhia internaţională, a intensităţii dificultăţilor, la fiecare factor. La cinci din cei nouă factori consideraţi – începerea unei afaceri, protecţia investitorilor minoritari, gradul de soluţionare a contractelor, soluţionarea insolvenţelor şi plata taxelor, România se situează în prima jumătate a clasamentului mondial. Factorii cei mai favorizanţi sunt obţinerea de electricitate şi procurarea procurarea permiselor de construcţie, iar cel mai dificil este obţinerea unui credit.

La nivel naţional, managementul trebuie să se concentreze asupra realizării unui mediu economic favorizant afacerilor, a promovării IMM-urilor la nivelul Uniunii Europene pe Piaţa Unică, a amplificării inovării, la elementele ce condiţionează atât viitoarele performanţe economico-sociale ale României, cât şi viteza recuperării decalajelor care ne despart de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană.

Sursa: „Starea de Sănătate a Managementului din România în 2014”

Capitol realizat de Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu

Articol prelucrat de Alina Truică, consilier economico-financiar CNIPMMR.