Pozitia confederatiilor patronale privind modificarea sectoarelor de activitate din economia nationala

În cadrul proiectului Hotărârii de Guvern înscris pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social din data de 09.09.2015, Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (C.N.I.P.M.M.R), Confederaţia Naţională a Patronatului Român (C.N.P.R.) și Patronatul Naţional Român (P.N.R.), confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional, membre ale Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (AGPR), constituită ca un organism de reprezentare unitară a mişcării patronale la nivel naţional şi internaţional, şi-au exprimat poziţia comună de nesusţinere a modificărilor modului de stabilire a sectoarelor de activitate din economia naţională pentru care se pot negocia şi încheia contracte colective de muncă, pentru următoarele considerente: 

  1. Modificarea sectoarelor de activitate are o deosebită importanţă pentru organizarea sindicatelor şi patronatelor, pentru negocierile colective şi pentru desfăşurarea dialogului social, fiind strict necesară fundamentarea pe bază de studii de impact a oricărei reglementări în acest domeniu; pentru modificările propuse nu sunt prezentate note de fundamentare și impact.
  1. Conform dispozițiilor art. 1 lit. r) din Legea nr, 62/2011 a dialogului social, sectoarele de activitategrupează domenii de activitate definite conform codului CAEN” şi care „se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, după consultarea partenerilor sociali”; nu există consensul confederațiilor patronale și sindicale pentru modificarea sectoarelor de activitate.
  1. Hotărârea Guvernului nr. 1260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011 a fost adoptată cu consultarea confederaţiilor sindicale şi confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, după numeroase dezbateri, asigurând conformitatea cu dispoziţiile Legii nr. 62/2011 a dialogului sociali și compatibilitatea cu statisticile oficiale la nivel naţional, cu Ordinul nr. 337/2007 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică şi cu clasificarea europeană în domeniu (NACE Rev. 2), fiind în acord și cu priorităţile incluse în Programul de guvernare sau strategiile guvernamentale, care vizează secţiunile CAEN.
  2. Statisticile oficiale ale Institutul Naţional de Statistică vizează exclusiv secţiunile din CAEN Rev 2, datele privind numărul de societăţi comerciale şi numărul salariaţilor (strict necesar pentru stabilirea reprezentativităţii patronatelor şi sindicatelor la nivel sectorial, precum şi pentru verificarea îndeplinirii condiţiei legale stabilite pentru înregistrarea contractelor colective la nivel sectorial), fiind centralizate pe fiecare secţiune CAEN şi nu pe grupe sau clase CAEN.
  1. Redefinirea sectoarelor de activitate la nivelul unei clase CAEN are efecte negative semnificative, în condiţiile în care există un număr de 615 clase CAEN, modificarea propusă având multiple implicaţii organizatorice, economice şi sociale, inclusiv divizarea mişcării patronale şi creşterea semnificativă a cheltuielilor administrative şi funcţionale a patronatelor: 615 federaţii patronale sectoriale reprezentative implică existenţa unui număr minim de 1230 de patronate sectoriale (minim două patronate putând constitui o federaţie), impunând existenţa unui număr minim de 845 de persoane juridice (federaţii şi patronate), pentru care doar taxa de timbru pentru dobândirea personalităţii juridice şi apoi recunoaşterea reprezentativităţii, în cele 2.460 de dosare care trebuie înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti va fi de 492.000 lei, la care se adaugă cheltuielile cu taxele notariale, onorariile avocaţilor, organizarea adunarii generale, închiriere sedii, utilităţi, dotări, personal executiv, etc.
  2. Menținerea actualului mod de stabilire a sectoarelor de activitate asigură stabilitate şi predicitibilitate în organizarea patronală şi sindicală, precum și premisele asocierii sau a intensificării colaborării federaţiilor din fiecare sector, cu efecte pozitive pe toate planurile, inclusiv pentru dezvoltarea mişcării patronale, pe de o parte, şi a mişcării sindicale, pe de altă parte.
  3. Necesitatea respectării principiilor constituționale și de drept internațional:
  • Art. 40 alin. (1) din Constituţia României: „Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”.
  • Art. 1-8 din Convenţia nr. 87/1948 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificată de România, publicată în Buletinul Oficial nr. 4/18.01.1958, şi anume:
  • Art. 2: patronii … au dreptul, fără autorizaţie prealabilă, să constituie organizaţii la alegerea lor, precum şi să se afilieze acestor organizaţii, cu singura condiţie de a se conforma statutelor acestora din urmă”;
  • Art. 3: Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să-şi elaboreze statutele şi regulamentele administrative, să-şi aleagă liber reprezentanţii, să-şi organizeze gestiunea şi activitatea şi să-şi formuleze programul de acţiune. Autorităţile publice trebuie să se abţină de la orice intervenţie de natură să limiteze acest drept sau ă-i împiedice exercitarea legală”;
  • Art. 5: Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să constituie federaţii şi confederaţii precum şi să se afilieze acestora”;
  • Art. 7: „dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile de muncitori şi patroni, federaţiile şi confederaţiile lor, nu poate fi subordonată unor condiţii care ar pune în discuţie aplicarea dispoziţiilor articolelor 2, 3 şi 4 de mai sus”;
  • Art 8, pct. 2: legislaţia naţională nu va trebui să prejudicieze şi nici să fie aplicată în aşa fel încât să prejudicieze garanţiile prevăzute de prezenta convenţie.
  • Art 2, pct. 1 din Convenţia nr. 98/1949 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, potrivit cu care „Organizaţiile de muncitori şi de patroni trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de ingerinţă ale unora faţă de celelate, fie direct, fie prin membrii lor, în formarea, funcţionarea şi administrarea lor”.

Poziţia susţinută de cele 4 confederaţii patronale a fost înmânată doamnei ministru Rovana Plumb, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Perdoanelor Vârstnice, în cadrul întâlnirii şedinţei Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social din data de 09.09.2015

Post Your Thoughts