Am ales pentru acest editorial ca temă ”managementul și locurile de muncă” din următoarele rațiuni:

• la nivelul Uniunii Europene creșterea numărului și calității locurilor de muncă reprezintă o prioritate determinată de nivelul ridicat al șomajului, în special în rândul tinerilor (aproape 30%);

• la nivelul Organizației Internaționale a Muncii, care-și derulează conferința anuală la Geneva (1-13 iunie 2015) un punct special pe ordinea de zi este ocuparea forței de muncă și IMM-urile, pornind de la realitatea că pe plan mondial sunt peste 350 milioane de oameni și că IMM-urile furnizează cele mai multe locuri de muncă în fiecare țară;
• la nivel național șomajul, în special în rândul tinerilor este foarte ridicat, de circa 25%.

În acest context, se ridică cel puțin două întrebări esențiale: de ce s-a ajuns la această situație? Ce și cum trebuie acționat pentru a genera locurile de muncă necesare populației?

Încercăm succint să schițăm răspunsuri la cele două întrebări:

1. insuficientele locuri de muncă pentru populație sunt generate, în principal de managementul politic și administrativ din fiecare țară, care nu a abordat cauzal această problemă și nu a acționat suficient asupra cauzelor și factorilor care crează direct și indirect noi locuri de muncă. În țările guvernate (manageriate) mai bine – Germania, Suedia, Elveția sau Danemarca – situația este sensibil mai bună decât în celelalte. În majoritatea țărilor managementul se ocupă – mai mult sau mai puțin – de combaterea consecințelor șomajului și nu a cauzelor sale;
2. în Uniunea Europeană și, desigur, și în România, singurele care, în ultimele două decenii au creat locuri de muncă, au fost IMM-urile și – din păcate – nu firmele mari. Ca urmare, dacă vrem să avem un număr mai mare de locuri de muncă, atunci trebuie să acționăm pe trei paliere:

• să stimulăm eficace crearea mai multor IMM-uri – România având în prezent circa 24-25 de IMM-uri la 1000 locuitori, față de media europeană de 65-66 – ceea ce ar genera noi locuri de muncă;
• să creștem funcționalitatea și potențialul firmelor existente pentru a se dezvolta și crea locuri de muncă suplimentare;
• să diminuăm mortalitatea IMM-urilor – în ultimii ani în România se închid anual peste 100.000 de IMM-uri – prevenind pierderea de locuri de muncă.

Acționarea pe aceste paliere este de competența și responsabilitatea tuturor ”straturilor” manageriale:

• managementului politic și economic național – Guvern, Parlament, agenții naționale, prin strategii, politici, legi, ordonanțe de guvern, hotărâri de guvern, măsuri, mecanisme, etc. vizând crearea, dezvoltarea și supraviețuirea IMM-urilor;
• managementului teritorial (regiuni, județe, orașe, comune, etc.) prin strategii politice, hotărâri, decizii, acțiuni etc. focalizate pe IMM-uri;
• managementul IMM-urilor printr-o abordare profesionistă, capabilă să valorifice oportunitățile (pe care primele 2 ”straturi” trebuie să le creeze) și să diminueze amenințările contextuale locale, regionale, sectoriale, naționale și internaționale.

Toții oamenii politici, toți managerii și toți specialiștii din România trebuie să conștientizeze că un număr mai mare de firme conduse profesionist, care să acționeze într-un mediu de afaceri  predictibil, funcțional și prietenos, înseamnă mai multe locuri de muncă, mai multe produse și servcii, o piață internă mai mare, un nivel de dezvoltare economc superior și venituri mai ample la bugetele publice și un standard de viață mai ridicat al populației.

Editorial realizat de Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu,

Președinte CNIPMMR / SAMRO