CESE: Proiect privind întreprinderea socială


Conferință de presă 
| București, 22 octombrie 2014, Sediul Central CNIPMMR

Noutăți la nivel european: recomandări privind economia socială și întreprinderile sociale

ceseI. Proiect privind întreprinderea socială demarat de CESE

În data 15 octombrie 2014, în cadrul Sesiunii Plenare a Comitetului Economic şi Social European, au fost prezentate concluziile şi recomandările Proiectului privind întreprinderea socială, demarat de CESE, pentru a identifica idei de politică şi măsurile specifice care pot fi luate.

a. Principalele recomandări politice

  • Dezvoltarea şi lansarea unei a doua etape a iniţiativei pentru întreprenoriatul social (IAS)
  • Instituirea unui plan de acţiune pentru economia socială în Europa, cu adoptarea statutului european al fundaţiilor, asociaţiilor şi asociaţiilor mutuale
  • Continuarea activităţilor cu intergrupul pentru economie socială
  • Lansarea unor programe de consolidare a capacităţilor, pentru a sprijini şi facilita inovarea socială
  • Redactarea unei note de orientare pentru statele membre cu privire la punerea în aplicare a noilor norme privind achiziţiile publice şi a dispoziţiilor în acest domeniu
  • Integrarea întreprenoriatului social şi a întreprinderilor din economia socială în „Small Business Act”
  • Colectarea şi partajarea celor mai potrivite soluţii financiare şi a ecosistemelor financiare celor mai adaptate pentru întreprinderile sociale
  • Recunoaşterea şi sprijinirea contribuţiei întreprinderilor economiei sociale la ocuparea forţei de muncă şi în calitate de parte interesată a dialogului social
  • Promovarea întreprenoriatului social în educaţie la toate nivelurile
  • Prioritate acordată continuării cercetării şi mai multă atenție acordată situației întreprinderilor sociale în statisticile naționale, pentru a crește gradul de înțelegere, recunoaștere și vizibilitate.

b. Rezultate, observații și recomandări

  • Există un interes real pentru întreprinderile sociale, iar vizibilitatea lor a crescut;
  • Există, cu toate acestea, încă foarte puţină conştientizare şi o lipsă de recunoaştere şi de înţelegere a modelelor sale, a profesionalismului său şi a capacităţii sale de a crea valori;
  • Descrierea întreprinderilor sociale trebuie să fie mai bine clarificată. CESE recomandă să se utilizeze descrierea sa[1], pentru a da claritate conceptului şi modelelor:

„CESE înţelege necesitatea unei definiţii clare pentru a permite concentrarea eforturilor, dar propune, în locul unei definiţii, elaborarea unei descrieri bazate pe caracteristicile comune, precum:

  • urmăreşte obiective în principal sociale, în locul profitului, şi produce beneficii sociale pentru membrii săi sau – mai general – pentru societate;
  • este, prin natura sa, o întreprindere non-profit, iar beneficiile sunt în general reinvestite, nefiind distribuite acţionarilor sau proprietarilor;
  • se prezintă sub o mulţime de forme juridice şi de modele (precum cooperative, societăţi mutuale, asociaţii de voluntariat, fundaţii, întreprinderi cu scop lucrativ sau non-profit), combinând adesea diverse astfel de forme juridice sau schimbându-le uneori în funcţie de nevoi;
  • sunt operatori economici care produc bunuri şi servicii (deseori de interes general), deseori cu o componentă puternică de inovare socială;
  • funcţionează ca entităţi independente, cu un puternic element de participare şi codecizie (angajaţi, utilizatori, membri), precum şi de guvernanţă şi democraţie (reprezentativă sau deschisă);d
  • deseori provin din sau sunt asociate cu organizaţii aparținând societății civile.”

  • Există un interes în continuarea discuţiei privind definirea noţiunii de întreprindere socială, ca parte a unui plan mai cuprinzător şi global, pentru a sprijini şi promova economia socială, principiile şi valorile sale, distingându-se clar de responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI);
  • Cetăţenii, societatea civilă şi întreprinderile sociale trebuie să se afle în centrul strategiilor europene menite să promoveze coeziunea socială, incluziunea socială şi bunăstarea;
  • Câteva state membre au pus în aplicare programe naţionale de sprijin, însă mai multe activităţi au loc la nivel local în unele state membre;
  • Fără voinţă politică clară şi asumarea răspunderii de către autorităţile publice de la toate nivelurile (UE, naţional, regional, local), nu va fi realizat pe deplin întregul potenţial al acestui tip de întreprinderi;
  • Există deja părţi ale ecosistemului pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale în Europa şi la nivelul statelor membre, dar acestea trebuie integrate şi plasate într-un cadru coerent care cuprinde mai multe domenii de politică;
  • Schimbul de bune practici este esenţial pentru a inspira şi a genera o comunitate a întreprinderilor sociale în Europa, însă trebuie să includă şi un element de transferabilitate între pări;
  • pentru a se asigura viabilitatea, trebuie, de asemenea, să fie elaborate programe de sprijin şi finanţare adecvată pentru etapele care urmează celor de lansare şi de extindere. Sprijinirea întreprinderilor sociale trebuie, prin urmare, să fie extinsă prin folosirea unei abordări globale şi bazate pe ciclul de viaţă;
  • Un aspect-cheie care trebuie abordat este consolidarea capacităţii autorităţilor publice, a sectorului privat şi a întreprinderilor sociale în domenii precum recunoaşterea şi măsurarea impactului social, disponibilitatea pentru investiţii, programele de sprijinire a demarare a întreprinderilor şi a întreprenoriatului etc.;
  • Ar trebui valorificat mai bine impactul social şi rezultatele, iar aceste aspecte ar trebui să facă obiectul mai multor rapoarte, ca o completare la raportarea economică. Sensibilizarea şi formarea în metodele actuale sunt totuşi esenţiale;
  • Ar trebui recunoscut rolul întreprinderilor economiei sociale în crearea de locuri de muncă, modele de dialog social ar trebui partajate între statele membre şi ar trebui asigurate condiţii de muncă decente;
  • Armonizarea cadrului juridic nu este necesar, însă rezultatele studiului de identificare al Comisiei ar trebui utilizate pentru a împărtăşi experienţe şi ca sursă de inspiraţie;
  • Întreprenoriatul social şi inovarea socială ar trebui să fie mai bine corelate. Acest lucru necesită o descriere mai clară a întreprinderilor sociale în calitate de catalizatori ai inovării sociale.

[1]              JO C 24, 28.1.2012, p. 1 și JO C 229, 31.7.2012, p. 44

II. Propunerile formulate de CNIPMMR

Având în vedere rezultatele, observaţiile şi recomandările CESE, CNIPMMR solicită:

  • Valorificarea la nivel naţional a recomandărilor Comitetului Economic şi Social European privind întreprinderile sociale;
  • Luarea în considerare în definitivarea cadrului normativ a descrierii întreprinderilor sociale bazate pe caracteristicile comune identificare de CESE şi a recomandărilor (proiectul de Lege privind economia sociala înregistrat cu nr. 335/23.06.2014 fiind în prezent în procedurile de avizare de către Comisiile de specialitate din cadrul Camerei Deputaţilor, pe 17.09.2014 primind aviz de la Comisia Juridică, de disciplină şi imunităţi);
  • Elaborarea unui program naţional de măsuri şi acţiuni de susţinere a dezvoltării întreprinderilor sociale la nivel naţional, regional şi local şi
  • Valorificarea bunelor practici din celelate state membre ale U.E. 

Post Your Thoughts