30 de zile până la expirarea termenlui de transpunere în România a directivei 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale!
15/02/2013Megaproiectele strategice – soluție de accelerare a absorbției fondurilor europene
15/02/2013Comunicat de presă
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada: 21 ianuarie – 31 ianuarie 2013 o consultare ce vizează oportunitatea aplicării impozitului minim, domeniile în care ar putea fi utilizat, criteriile şi modalităţile de operaţionalizare, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro şi la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.
Respondenţii acestui sondaj sunt în proporţie de 64% microîntreprinderi, 31% întreprinderi mici şi 5% persoane fizice autorizate (PFA).
Vezi toate întrebările și răspunsurile >
II. PROPUNERILE CNIPMMR PRIVIND
OPORTUNITATEA ŞI MODALITATEA APLICĂRII IMPOZITULUI FORFETAR
În urma acestui sondaj, CNIPMMR recomandă Guvernului României ca, premergător introducerii impozitului forfetar, să se realizeze un studiu de impact profesionist şi comprehensiv, care, pe baza consultărilor cu patronatele reprezentative la nivel naţional şi cu ceilalţi stakeholderi implicaţi, să conducă la realizarea unei analize cost-beneficiu în dinamică pentru surprinderea riguroasă a fenomenelor economice pe:
- Termen scurt: 1 an;
- Termen mediu: 2-3 ani;
- Termen lung: 4-5 ani.
Suplimentar acestui studiu de impact general, conform cerinţelor Comisiei Europene şi a celor mai bune practici din Uniunea Europeană, se impune realizarea „Testului IMM”, care să evidenţieze măsura în care sectorul IMM este afectat.
„Testul IMM” trebuie să identifice modalităţile prin care aplicarea măsurii analizate să se realizeze cu respectarea principiului proporţionalităţii şi a nediscriminării. În cazul în care analizele efectuate indică un impact disproporţionat asupra IMM-urilor, sau o discriminare comparativ cu întreprinderile mari, se impun măsuri pentru temperarea acestor efecte nedorite.
În vederea realizării studiilor de impact, este imperios necesar ca efectele estimate să vizeze cel puţin următoarele elemente:
- Numărul şi dimensiunea întreprinderilor afectate;
- Numărul total al salariaţilor din întreprinderile afectate;
- Numărul şi dimensiunea întreprinderilor ce nu vor rezista pe piaţă;
- Numărul de locuri de muncă desfiinţate;
- Volumul şi structura costurilor din întreprinderile afectate;
- Indicele preţurilor de consum;
- Profitabilitatea întreprinderilor;
- Capacitatea întreprinderilor de a realiza investiţii;
- Capacitatea întreprinderilor de a derula activităţi de cercetare-dezvoltare şi de a inova.