Ce taxe pregateste Guvernul pentru 2016

Taxa pe camera de hotel, birul pe şpaga medicilor, taxarea veniturilor Bisericii şi creşterea taxelor locale sunt în planul Executivului pentru a intra în vigoare de anul viitor. Alături de acestea, va apărea şi un nou regim de taxare la petrol şi gaze. Executivul pregăteşte noi impozite pentru anul viitor, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să intre în vigoare o taxă specială pentru turism, autorităţile analizând în acelaşi timp şi impozitarea veniturilor Bisericii. Tot din 2016 trebuie să intre în vigoare şi un nou sistem de taxare în domeniul petrolului şi gazelor naturale, în vreme ce noul Cod Fiscal va permite primăriilor majorarea taxelor locale.

Impozitul special din turism a fost anunţat vineri de către premierul Victor Ponta, care a afirmat că sprijină proiectul dacă acesta duce la debirocratizare. „Înseamnă că nu mai plăteşti celelalte taxe ca o societate obişnuită, ci ai nişte criterii simple şi clare. Plăteşti o sumă fixă şi dacă eşti bun, faci profit mai mare, dacă nu eşti bun, ieşi de pe piaţă“, a explicat premierul. La rândul său, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a precizat că acest impozit specific din turism va fi aprobat de Parlament în această toamnă, urmând să fie aplicat de la 1 ianuarie 2016. Taxa pe camere sau locuri de cazare Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), a explicat în ce constă acest impozit. „Dacă un hotel are 200 de locuri, el va plăti pe numărul de locuri sau camere. Pentru fiecare loc va plăti 100 de euro impozit pe an. Conform calculelor noastre, acest hotel (n.r. – hotelul unde a avut loc conferinţa de presă) va plăti în jur de 40.000 de euro pauşal. Că are grad de ocupare mai mare sau mai mic, că a făcut o cifră de afaceri mai mare sau mai mică, nu mai contează, va plăti o taxă fixă la numărul de locuri de cazare sau de camere. Acum acest hotel plăteşte 100.000 de euro şi alt hotel similar plăteşte zero. Baza de impozitare va fi mai mare pentru că toată lumea va plăti“, a menţionat şeful Federaţiei. Renaşterea impozitului forfetar Noua taxă este, practic, renaşterea impozitului forfetar, aceasta fiind a treia sa încarnare, după varianta lui Gheorghe Pogea, fost ministru de Finanţe din Guvernarea Boc, şi varianta pregătită de Maria Grapini pe când ocupa fotoliul de Ministru al IMM-urilor, Mediului de Afaceri şi Turism.

Impozitul minim a fost introdus de către Guvernul Boc în perioada 2009-2010 şi a fost cauza închiderii a sute de mii de firme. Impozitul minim anual era cuprins între 2.200 de lei pentru firmele cu venituri totale de până la 52.000 de lei şi 43.000 de lei pentru venituri de peste 129 de milioane de lei. Taxa era plătită inclusiv dacă firma era pe pierderi sau avea cifră de afaceri zero. Impozitul minim a fost eliminat din 1 octombrie 2010. Ulterior, în 2013, Maria Grapini, pe atunci ministrul IMM-urilor, Mediului de Afaceri şi Turismului, a venit cu un alt proiect, taxa numindu-se atunci impozit forfetar. Aceasta urma să se plătească doar în anumite domenii, respectiv, în restaurante, catering, baruri, hoteluri, pensiuni, service-uri auto, spălatorii, vulcanizări, ministrul dorind ulterior o aplicare a acestuia şi în cazul cabinetelor stomatologice şi a celor de avocatură.

Impozitul forfetar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2014, dar Guvernul a renunţat la el. Impozitul forfetar a revenit, însă, în discuţie în luna mai a acestui an, fiind anunţat de către ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, în urma scandalul privind impozitul pe bacşiş. Autorităţile au fost forţate să elimine impozitul pe bacşiş după numai o săptămână de la intrarea în vigoare, deoarece în anumite sectoare nu se putea aplica. Impozitul pe veniturile Bisericii Autorităţile pregătesc şi taxarea veniturilor Bisericii, ministrul Eugen Teodorovici declarând că va fi o „discuţie“ pe această temă la momentul realizării bugetului pe anul 2016. Întrebat despre posibilitatea taxării veniturilor Bisericii, el a declarat vineri că o astfel de discuţie va avea loc la finalul anului, când se va realiza bugetul pe 2016. „Asta este o discuţie pe care o vom avea eventual la final de an, când facem bugetul pe 2016, dar nu se va discuta acum“, a declarat Teodorovici, la finalul discuţiilor despre Codul Fiscal, potrivit gandul.info. Potrivit unor surse guvernamentale citate de gandul.info, s-ar putea ajunge la o măsură de impozitare a veniturilor mici ale Bisericii, precum cele obţinute din vânzarea de lumânări sau de produse bisericeşti. Nu ar fi vorba, însă, şi de celelalte surse de bani. Impozitarea Bisericii revine în discuţie după ce mai multe organizaţii non-guvernamentale au solicitat de mai multe ori acest lucru în ultimii ani. Discuţia revine pe fondul anunţului făcut de către premierul Ponta privind legalizarea „şpăgii“ luate de personalul medical. Ponta a anunţat zilele trecute că este de acord cu legalizarea sumelor de bani primite de doctori, dar cu trei condiţii: serviciile să nu fie condiţionate de plăţi, acestea să se facă la sfârşitul tratamentului şi tranzacţia să fie fiscalizată. Acest lucru înseamnă că medicii sunt obligaţi să dea bon, ceea ce înseamnă plata către stat a 16% din banii primiţi.

Taxele locale vor creşte O altă serie de taxe majorate este ascunsă în Codul Fiscal. Mai exact, consiliile locale vor avea posibilitatea de a majora taxele locale cu până 50%, faţă de 20% cât este în prezent. De asemenea, impozitele şi taxele locale se vor majora anual cu rata inflaţiei. În ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, acesta va fi stabilit în funcţie de destinaţia clădirii, atât pentru populaţie, cât şi pentru firme. Cota acestuia se va situa între 0,08% şi 0,2% pentru locuinţe şi între 0,2% şi 1,3% pentru clădirile nerezidenţiale. Terenurile de sub clădiri vor fi şi ele impozitate, potrivit proiectului noului Cod Fiscal. Acesta a fost votat recent de Parlament, dar preşedintele Klaus Iohannis l-a retrimis spre discutare din cauză o serie de prevederi afectează semnificativ bugetul ţării. Majorările de taxe locale nu se află în centrul negocierilor recente dintre partidele politice, ceea ce înseamnă că vor fi votate în aceeaşi formă. Un nou sistem de taxare la petrol şi gaze Anul 2016 va aduce şi un nou sistem taxare în domeniul petrolului şi gazelor. Acesta va menţine un sistem cu redevenţe, dar va adăuga un impozit pe profitul din exploatare. În acest moment, redevenţele pentru cele două resurse se situează între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, cei mai mari cotizanţi fiind Petrom – care extrage aproape toată producţia internă de ţiţei şi jumătate din cea de gaze, şi Romgaz – care exploatează cealaltă jumătate la gaze.

Anual, statul român strânge la buget doar 200 de milioane de euro din redevenţele la ţiţei şi gaze. Pe lângă sistemul de redevenţe, statul mai colectează bani şi prin două taxe specifice, respectiv o taxă de 0,5% pe extracţia hidrocarburilor şi una de 60% pe veniturile obţinute din liberalizarea preţului la gaze. Premierul Victor Ponta a decis la finele anului trecut prelungirea cu un an a actualului sistem de redevenţe şi a celor două taxe motivând că „nu se pot majora peste noapte“. Numai că Ponta promitea încă din 2012 majorarea redevenţelor „la media europeană“. Prevederea care interzicea statului român majorarea redevenţelor a expirat în 2014. Aceasta era înscrisă în contractul de privatizare al Petrom din 2004, statul asumându-şi atunci în faţa OMV că nu va creşte redevenţele petroliere timp de zece ani. Ponta a promis la finele anului trecut că proiectul de lege privind noul sistem de taxare a resurselor urmează să ajungă în Parlament în aprilie, dar nu s-a întâmplat aşa. Autorităţile au promis apoi că proiectul va sosi în Parlament în toamna acestui an.

Sursa: Ziarul Adevărul