PRO F.A.M. – Brașov
24/09/2014Modalități de amplificare a inovării performante
26/09/2014Conferință de presă: sondaj CNIPMMR
| București, 26 septembrie 2014, Sediul Central CNIPMMR
Sondaj realizat de portalul immromania.ro
Evaluarea impactului creșterii salariului minim pe economie de la 850 lei la 900 lei începând cu data de 01 iulie 2014
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 05-22 septembrie 2014 o consultare, care a vizat evaluarea impactului creşterii salariului minim pe economie de la 850 lei la 900 lei începând cu 01 iulie 2014 sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.
Respondenţii acestui sondaj sunt în proporţie de 45% microîntreprinderi, 18% întreprinderi mici, 27% întreprinderi mijlocii şi 9% întreprinderi mari.
Referitor la numărul de salariaţi încadraţi la salariul minim pe economie (900 lei), peste 54% dintre societăţile intervievate au peste 10 salariaţi.
73,73% dintre cei chestionaţi consideră că creşterea salariului minim pe economie începând cu 1 iulie 2014 a avut efecte asupra grilei de salarizare la nivelul întreprinderii (pentru toti salariaţii) şi 81,82% consideră că aceasta a avut efecte negative asupra societăţii.
Toţi responsenţii au răspuns că nu pot acorda pentru angajaţii încadraţi la salariul minim din economie (900 lei) o creştere salarială în 2015.
Întrebaţi în ce conditii ar putea asigura o creştere a salariului personalului societăţii peste 81% au semnalat ca măsură scăderea fiscalităţii şi 54,55% au evidenţiat necesitatea unor măsuri de stimulare a IMM-urilor.
72,73% dintre respondenţi consideră că nu ar trebui sa existe o diferenţiere a salariului minim brut pe economie în funcţie de anumite criterii. salariul minim brut trebuie să fie unic pe economie.
81,82% dintre cei chestionaţi consideră că pentru stimularea muncii ajutorul social ar trebui să fie corelat mai bine cu salariul minim pe economie şi 63,64% dintre aceştia consideră că ajutorul social ar trebui să fie maxim 30% din salariul minim brut pe ţară.
Referitor la necesitatea unei mai bune corelări a ajutorului de şomaj cu contribuţiile achitate de salariaţi (ajutorul de şomaj să fie raportat la contribuţiile efectiv plătite pe perioada activităţii) 63,64% dintre repondenţi au răspuns afirmativ.
Aproapte toţi respondenţii consideră că este necesară modificarea Codului Muncii pentru a se asigura o flexibilizare şi modernizare a relaţiilor de muncă şi au indicat principalele domenii unde consideră necesare îmbunătăţiri ale legislaţiei privind piaţa muncii. Astfel:
Raportat la analizele şi sondajele realizate de CNIPMMR, potrivit „Cartei albe a IMM-urilor din România 2014” şi sondajului recent realizat, analiza evoluţiei salariului mediu din IMM-uri în anul 2013 comparativ cu 2012 relevă următoarele: în 73,17% din întreprinderi salariile au rămas la fel, în 11,92% dintre companii nivelul retribuţiilor a crescut cu 0 – 5%, în 5,04% dintre entităţi s-au efectuat măriri salariale de 5 – 10%, în 4,59% din firme venitul mediu a fost diminuat cu 0 – 5%, în 2,49% dintre agenţii economici au fost înregistrate reduceri ale câştigurilor angajaţilor cu 5 – 10%, în 1,66% din unităţi veniturile au crescut cu 10-15%, în 0,45% dintre IMM-uri salariul s-a amplificat cu peste 15%, în 0,38% din organizaţii câştigurile salariale s-au micşorat cu 10 – 15%, iar în 0,32% din IMM-uri remuneraţiile au scăzut cu peste 15%.
Rezultatele anchetei au relevat că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România îşi aduce în continuare aportul la crearea de noi locuri de muncă în economie. La nivelul întregului eşantion analizat în “Carta albă a IMM-urilor din România 2014” au fost angajate pe firmă 1,19 persoane şi au părăsit organizaţia 0,84 persoane, rezultând un spor mediu de 0,38 persoane pe IMM. Majoritatea companiilor (95,30%) au angajat mai puţin de 5 persoane, 3,35% dintre entităţi au încadrat în muncă între 5 şi 10 persoane, 0,84% dintre întreprinderi au înregistrat 11-20 de noi salariaţi, iar 0,52% din agenţii economici au angajat mai mult de 20 de persoane.