Modalități de amplificare a inovării performante


Conferință de presă: analiză IMM 
| București, 26 septembrie 2014, Sediul Central CNIPMMR

Evoluția IMM-urilor inovative din România și modalități de amplificare a inovării performante

Stimularea inovaţiei în IMM-urile din România este un element deosebit de important în contextul asigurării unui proces de convergenţă sustenabil. De asemenea, trebuie menţionat faptul că inovarea se referă, pe lângă produsele şi serviciile, inclusiv la noile tehnologii, sistemele ITC şi abordările manageriale şi de marketing noi.
Astfel, eforturile de inovare ale IMM-urilor din România , (Figura 1) s-au concentrat cu precădere spre:

  • noile produse (40,22%),
  • noile tehnologii (22,94%),
  • bordările manageriale şi de marketing noi (22,37%),
  • modernizarea sistemului informatic (4,97%) şi pregătirea resurselor umane (4,97%).

Cu toate că se înregistrează o evoluţie pozitivă faţă de anul precedent – diminuarea cu 11,26 p.p. a ponderii IMM-urilor care indică absenţa preocupărilor privind inovarea (o reducere cu cca. 43% faţă de 2012), în 2013, una din patru firme vizează abordări inovatoare în activitatea sa (26,39%). Din perspectivă structurală, constatăm următoarele modificări semnificative: (1) creşterea ponderii opţiunilor reprezentate de noile tehnologii (+6,49 p.p.), noile produse (+2,99 p.p.) şi abordările manageriale şi de marketing noi (+2,86 p.p.), precum şi (2) reducerea propensiunii de a investi în modernizarea sistemului informatic (-2,62 p.p.).

 

imm-inovative-1

Figura 1
Natura activităţilor inovaţionale în cadrul IMM-urilor

Din perspectiva principalelor modalităţi de realizare a inovarii în cadrul IMM-urilor sunt reprezentate de: adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (43,86%), derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (26,90%), preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (24,78%) şi cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (4,46%). În comparaţie cu anul trecut, constatăm următoarele modificări semnificative:

  • creşterea ponderii opţiunilor reprezentate de adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (+13,81 p.p.);
  • creşterea procentului IMM-urilor care preiau integral elementele de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (+2,83 p.p.);
  • reducerea disponibilităţii de a derula individual activităţile de C-D (-13,62 p.p.) şi de a coopera cu alte entităţi în domeniul cercetării-dezvoltării (-3,02 p.p.).

Astfel, aceste evoluţii mai degrabă un caracter negativ, subliniind scăderea înclinaţiei IMM-urilor de a se angaja intens în activităţi de cercetare-dezvoltare, individual sau alături de de alţi parteneri, acestea limitându-se la preluarea unor elemente de noutate produse de alte organizaţii. Putem concluziona faptul că în 2013, IMM-urile din România au adoptat un comportament care să le asigure conservarea afacerii, diminuându-şi expunerea în materie de investiţii în cercetare-dezvoltare. Unul dintre potenţialii factori care au declanşat o astfel de reacţie rezidă inclusiv în lipsa unor soluţii viabile de finanţare a cercetării-dezvoltării şi activităţilor inovative, în special pentru IMM-uri.

imm-inovative-2

Figura 2
Modalităţile de realizare a inovarii în cadrul IMM-urilor

Aspectele evidenţiate mai sus, sunt susţinute şi de evoluţia principalelor surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul IMM-urilor, care sunt într-o proporţie covârşitoare provenite din surse proprii (88,72%), fiind urmate de împrumuturile şi creditele bancare (12,43%), fondurile de la Uniunea Europeană (1,53%) şi fondurile de la autorităţile publice centrale (0,32%) şi locale (0,13%) (Figura 3). Analiza evoluţiei acestor elemente faţă de anul trecut surprinde o înrăutăţire consistentă a situaţiei – diminuarea numărului mediu de surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare de la 1,17 la 1,05 – care se transmite la nivelul structurii prin diminuarea frecvenei incidenţei tutror categoriilor cercetate. În continuare prezentăm modalităţile de finanţare  în ordine descrescătoare  a abaterilor procentuale faţă de anul precedent: împrumuturile/creditele bancare (-6,54 p.p.), fondurile de la Uniunea Europeană (-4,30 p.p., respectiv o reducere de 3,81 ori), fondurile de la autorităţile publice centrale (-1,17 p.p.), resursele proprii (-0,52 p.p.) şi cele puse la dispoziţie de autorităţile publice locale (-0,23 p.p.).

imm-inovative-3

Figura 3
Principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare

În ceea ce priveşte principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, IMM-urile au indică următoarele elemente: costul ridicat al activităţilor de cercetare-dezvoltare (48,63%), insuficienţa fondurilor proprii  (40,09%), incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (35,37%), lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (28,11%), accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (cercetări de marketing, statistici etc.) (28,04%), accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii (19,69%), dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de cercetare-dezvoltare (14,53%), lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectorelor de activitate (11,47%) şi lipsa unor resurse umane adecvate (11,03%).

În comparaţie cu anul trecut, distingem o evoluţie negativă, dat fiind faptul numărul mediu al dificultăţilor indicate a crescut de la 2,08 la 2,37. Această deteriorare se transpune la nivel structural astfel:

  • diminuarea importanţei dificultăţilor privind C-D, reprezentate de costul ridicat al activităţilor de C-D (-7,69 p.p.), incertitudinea privind cererea potenţială (-3,78 p.p.), lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung (-1,72 p.p.) şi insuficienţa fondurilor proprii (-0,68 p.p.);
  • creşterea incidenţei următoarelor bariere asociate derulării activităţilor de cercetare-dezvoltare: lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (+14,91 p.p.), accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele (+14,10 p.p.), accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii (+8,42 p.p.), dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activităţile de C-D (+2,64 p.p.) şi lipsa unor resurse umane adecvate (+2,54 p.p.).
Figura 4 Principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare

Figura 4
Principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare


Propunerile CNIPMMR privind amplificarea inovării în sectorul IMM din România

1. Creșterea cooperării IMM-urilor în vederea cercetării-dezvoltării și inovării

  • Proiectarea şi implementarea unei baze naţionale de informaţii şi cunoştinţe în care să se înregistreze toate contractele de cercetare ştiinţifică finanţate din surse publice (bugetul de stat şi/sau din fonduri europene) şi rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate, şi valorificarea acestora prin punerea la dispoziţia IMM-urilor.
  • Evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală deţinut de autorităţile publice şi stabilirea unei strategii de valorificare a acestuia.
  • Susţinerea creării şi dezvoltării reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi.
  • Elaborarea şi implementarea unui program pentru organizarea, în fiecare regiune a ţării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanţate din fonduri europene, care să valorifice potenţialul şi condiţiile specific fiecărei zone3, apelându-se total sau parţial la fonduri europene alocate României.

2. Creșterea calității pregătirii întreprenoriale și manageriale

  • Elaborarea şi implementarea unor programe speciale de formare intreprenorială, mentoring, tutoring şi coaching pentru întreprinzatori în vederea creşterii competitivităţii intreprenoriale şi manageriale a acestora, apelându-se total sau parţial la fonduri europene.
  • Dezvoltarea reţelelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri, a serviciilor de sprijin în afaceri şi a portalurilor de soluţii pentru IMM-uri.
  • Sprijinirea pieţei serviciilor de consultanţă în afaceri în domeniile transferului tehnologic, previziunii şi inovaţiei orientate către client.
  • Elaborarea şi implementarea unor programe pentru facilitarea adoptării standardelor europene şi internaţionale la nivelul IMM-urilor (tehnologice, de produs, organizaţionale ş.a.), finanţate total sau parţial la fonduri europene.
  • Elaborarea şi implementarea unor programe de cercetare, dezvoltare şi consultanţă privind managementul, marketingul, networkingul, investiţiile în întreprinderi mici şi mijlocii, în vederea furnizării de soluţii pragmatice pentru creşterea funcţionalităţii şi performanţelor firmelor pe piaţa internă şi internaţională, apelându-se total sau parţial la fonduri europene alocate României.

3. Stimularea afacerilor inovative prin instrumente alternative

  • Furnizarea de seed-capital pentru înfiinţarea de noi întreprinderi prin intermediul unui fond special alimentat total sau parţţial din fonduri europene[1],[2].
  • Furnizarea de capital de risc pentru finanţarea IMM-urilor inovative şi a proiectelor din industriile de vârf prin intermediul unui fond special alimentat total sau parţial din fonduri europene3.
  • Furnizarea de finanţări pe termen mediu şi lung pentru cofinanţarea realizării de produse ecologice prin intermediul unui fond special alimentat total sau parţial din fonduri europene3.

[1] Soluţie pentru obţinerea unor creşteri suplimentare de 300.000 locuri de muncă şi 4,26% la PIB în perioada 2012 – 2016, CNIPMMR, 2011

[2] Conform prevederilor Legii nr. 62/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

Post Your Thoughts