Invitatie la Conferinta de lansare a proiectului SCOALA DE ADMINISTRATORI
12/01/2019Pozitia CNIPMMR privind prioritatile Presedintiei romane a Consiliului UE din 2019
21/01/2019Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a prezentat proiectul unei Ordonaţe de urgenţă[1] prin care se propune:
- modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, în sensul modificării regimului sancționator, respectiv înlocuirea amenzilor de la 2.500 lei al 50.000 lei, cu amenzi de până la 2%, 3% sau 4% din cifra de afaceri;
- modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, în sensul modificării regimului sancționator, respectiv înlocuirea amenzilor de la 2.000 lei al 100.000 lei , cu amenzi de până la 3% sau 4% din cifra de afaceri;
- modificarea Legii nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază, în sensul modificării regimului sancționator, respectiv înlocuirea amenzilor de la 10.000 lei al 100.000 lei , cu amenzi de până la 3% sau 4% din cifra de afaceri;
- modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, în sensul modificării regimului sancționator, respectiv înlocuirea amenzilor de la 200 lei al 1.000 lei , cu amenzi de până la 5% din cifra de afaceri;
- se propune exceptarea actelor normative menţionate[2] de la aplicarea Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, care prevede posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii, în termen de 15 zile.
POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND PROPUNERILE ANPC PENTRU MODIFICAREA LEGISLAŢIEI
CNIPMMR este de acord cu sancţionarea agenţilor economici care pun în pericol viaţă şi sănătatea consumatorilor, susţinând în acelaşi timp că este necesar ca modificarea cadrului legislativ să fie făcută după consultarea tuturor actorilor implicaţi.
Raportat la proiectul pus în dezbatere publică, CNIPMMR face următoarele observaţii:
- Se constată superficialitate în elaborarea proiectului, lipsa oricărei analize raportată la situaţia din practică şi/sau legislativă.
- Astfel, potrivit notei de fundamentare, în cadrul Secţiunii a 3-a – Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ, la pct. 22 Impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii se menţionează că „Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”.
- De asemenea, iniţiatorul consideră în Secţiunea a 6-a – Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ că nu este necesară avizarea actului normativ de către Consiliul Economic şi Social, fapt care încalcă art. 2 din Legea nr. 238/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, care prevede că:
- ANPC nu a ţinut seama de principiul «Gândiţi mai întâi la scară mică» care presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, iar evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative se face prin intermediul Testului IMM.[3]
- Înainte de modificarea legislativă propusă, ANPC nu a prezentat un raport având în vedere cadrul legislativ actual[4], care prevede posibilitatea aplicării ca sancţiune complementară a închiderii sau suspendării activităţii dacă fapta a avut ca urmare vătămarea sănătăţii sau a integrităţii corporale a uneia sau mai multor persoane.
Câte societăţi au fost închise de ANPC prin aplicarea dispoziţiilor art. 51 şi 56 din OUG nr. 21/1992 şi ale art. 15 din Legea nr. 363/2007? Cu toate acestea ANPC susţine că companiile preferă să plătească amenzile şi să îşi continue activitatea. Întrebarea care se pune este cum poate continua activitatea dacă a fost închisă?
- Raportat la propunerea ANPC de modificare a regimului sancţionator, în sensul înlocuirii amenzilor în cuantum stabilit între anumite sume de bani cu procent din cifra de afaceri (probabil inspirată de legislaţia din domeniul concurenţei), CNIPMMR face următoarele precizări:
- acesta este un cadru sancţionator discriminatoriu, mai favorabil întreprinderilor cu un singur obiect de activitate, faţă de întreprinderile cu mai multe obiecte de activitate care îşi desfăşoară întreaga activitate printr-o singură persoană juridică, deşi în esenţă ambele întreprinderi se fac vinovate de săvârşirea aceleaşi fapte contravenţionale;
- cuantumul amenzii care urmează să fie aplicată să aibă legătură cu cifra de afaceri aferentă produsului/serviciului care face obiectul conduitei contravenţionale, conform practicii din statele UE;
- prin propunerile actuale, se aduce atingere dreptului de proprietate al antreprenorilor, fiind practic o confiscare pentru partea reprezentând amenda aplicată cifrei de afaceri, respectiv averii licit dobândite şi care nu are legătură cu presupusa faptă contravenţională;
Această amendă este foarte dură pentru agenţii economici, având în vedere că cifra de afaceri totală este, de regulă, rezultatul desfăşurării unei activităţi economice în mai multe domenii de activitate. În mod normal o astfel de sancţiune trebuie circumstanţiată produsului sau serviciului în legătură cu care s-a produs respectiva încălcare a legii.
- Proiectul conţine propuneri care se regăsesc deja în legislaţie, dovadă că ANPC nu aplică legislaţia curentă, dar în mod ciudat susţine că doreşte îmbunătăţirea ei, copiind dispoziţii din alte acte normative, creând în acest fel paralelism legislativ, interzis expres de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
De exemplu în cadrul art. I pct. 2 din proeict se propune introducerea unui nou articol, 261, în cadrul OG nr. 21/1992, care să prevadă că:
“Este interzisă plata restului către consumator sub orice altă formă decât acordarea acestuia în numerar.”
Se pare că ANPC nu a aflat că o astfel de prevedere există de 11 ani în legislaţie, respectiv din anul 2008, fiind introdusă prin Legea nr. 211/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000, care dispune în art. 511 că:
„Este interzisă plata restului către consumator sub orice altă formă decât acordarea acestuia în numerar.”
Nerespectarea acestei dispoziţii constituie contravenţie şi se pedepşeşte cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.
Mai mult, contravenţia respectivă se constată şi se sancţionează de către organele de control abilitate ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului[5].
- ANPC susţine în cadrul public[1] că “cuantumul maxim al sancţiunilor, de 4% din cifra de afaceri, este cel prevăzut în Directiva 93/13/CEE, Directiva 98/6/CE, Directiva 2005/29/CE şi Directiva 2011/83/UE”.
Ori, niciuna dintre directivele menţionate nu prevede aplicarea unor sancţiuni la cifra de afaceri şi cu atât mai puţin în cuantumul de 4%.ANPC susţine în cadrul public[6] că “cuantumul maxim al sancţiunilor, de 4% din cifra de afaceri, este cel prevăzut în Directiva 93/13/CEE, Directiva 98/6/CE, Directiva 2005/29/CE şi Directiva 2011/83/UE”.
- Afirmaţiile făcute în spaţiul public de preşedintele ANPC arată că nu înţelege diferenţa dintre un IMM şi un supermarket.
Astfel preşedintele ANPC susţine că „O nemulţumire a mea este vizavi de amenzi. Avem acea lege a prevenţiei şi am practicat-o, dar am constatat că procentul celor care nu respectau legea era mai mare. Am încercat să găsim soluţii să nu amendăm, dar în prezent sunt agenţi economici care ne râd în faţă şi spun: „scrieţi ce vreţi că oricum valoarea amenzii nu contează, se plăteşte jumătate din minim, după cum ştiţi în termen de 15 zile. Adică mergem la un hipermarket şi îl amendăm cu 10 milioane de lei vechi, 1.000 de lei, şi vă daţi seama ce afectat este. [7]”
Aşa cum am arătat la pct. II, ANPC nu a făcut nicio prezentare publică cu rezultatele aplicării legislaţiei aflate în prezent în vigoare la nivelul supermarketurilor.
Care sunt măsurile complementare (închidere, suspendare, confiscare marfă etc.) luate în cazul marilor retaileri de către ANPC?
Nu se poate compara situaţia marilor retaileri cu aceea a unui mic întreprinzător. Lipsa capacităţii instituţionale a ANPC în relaţia cu marile lanţuri de magazine nu poate să lovească IMM-urile.
Prin eliminarea posibilităţii achitării a jumătate din minimul amenzii, în termen de 15 zile, IMM-urile vor fi afectate în cel mai grav mod.
Legislaţia actuală dispune că dacă fapta a avut ca urmare vătămarea sănătăţii sau a integrităţii corporale a uneia sau mai multor persoane, se va dispune şi închiderea definitivă a unităţii[8], iar în aceste cazuri nu se aplică Legea prevenirii.
- De asemenea, apare ca excesivă propunerea din proiect ca asociaţii dintr-o societate pentru care s-a dispus închiderea definitivă a unităţii, acestia să nu mai desfășoare activitățile prevăzute în Codul CAEN pentru care a fost sancționată societatea, pentru o perioadă de până la 3 ani, prin decizia conducătorului ANPC.
Potrivit art. 44 alin. 2, teza întâi, din Constituţia României “ Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular” iar art. 45 – Libertatea economică, prevede că “ Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate” .
Restrângerea sau limitarea drepturilor recunoscute de Constituţie cetăţenilor români nu poate fi făcută prin decizie administrativă a unui angajat public, ci poate fi dispusă doar de un judecător în condiţiile legii.
PROPUNERI CNIPMMR REFERITOARE LA PROIECTUL ANPC
Având în vedere elementele prezentate mai sus, CNIPMMR face următoarele propuneri:
- Din cauza deficienţelor de elaborare, forma proiectului să fie proiect de lege care să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere, acordându-se astfel posibilitatea unor dezbateri şi ascultarea tuturor punctelor de vedere;
- Prezentarea unor analize şi rapoarte din partea ANPC din care să reiasă modalitatea în care a aplicat cadrul legislativ actual, privind sancţionarea agenţilor economici care au pus în pericol sănătatea consumatorilor;
- Realizarea studiilor de impact şi evaluarea acestuia asupra IMM-urilor;
- Obţinerea avizului Consiliului Economic şi Social pentru proeictul de act normativ;
- Identificarea unor forme de diferenţiere între IMM-uri şi mari retaileri în privinţa regimului sancţionator.
CNIPMMR solicită ca accentul în toate acţiunile ANPC să fie pus pe prevenţie şi pe informarea agenţilor economici şi nu direct pe sancţionarea acestora, în special în cazul IMM-urilor.
[1] https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/01/16/anpc-companiile-prefera-sa-plateasca-amenzi-si-sa-insele-consumatorii-intrucat-sanctiunile-sunt-prea-mici–241970
[1] http:/www.anpc.gov.ro/galerie/file/proiecte_acte/2019/proiect_oug_14012019.pdf
[2] Mai este inclusă în excludere si OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori
[3] Art. 91 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
[4] Dispoziţiile din OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor şi Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor
[5] Conform art. 76 lit. c din OG nr. 99/2000.
[6] https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/01/16/anpc-companiile-prefera-sa-plateasca-amenzi-si-sa-insele-consumatorii-intrucat-sanctiunile-sunt-prea-mici–241970
[7] https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/01/16/anpc-companiile-prefera-sa-plateasca-amenzi-si-sa-insele-consumatorii-intrucat-sanctiunile-sunt-prea-mici–241970
[8] Art. 51 alin. 4 din OG 21/1992 privind protecţia consumatorilor