Pozitia CNIPMMR privind reformele fiscale anuntate pentru luna martie

I. REFORME FISCALE ANUNȚATE PENTRU LUNA MARTIE

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat că va veni în luna martie cu un nou pachet de măsuri în zona fiscală: „Mediul privat, sectorul privat este cel asupra căruia trebuie să acordăm o atenţie deosebită. Sper că în luna martie să putem prezenta în mod public un pachet de măsuri, de prevederi pe diverse zone, că vorbim de amnistie fiscală, de curăţarea capitalului negativ din economie, de concurenţa încă neloială din România între diverse companii, că vorbim de modul în care băncile vor finanţa mediul privat”. „Mediul privat le va primi cu mare deschidere. Simplificarea va fi radicală, vor fi măsuri de reducere radicală a termenelor în care se dau avize, autorizaţii”. S-a anunțat și că Guvernul ar putea renunţa la taxarea unor active financiare ale băncilor, precum titluri de stat sau finanţările pentru economie, că se doreşte ca băncile să fie parteneri reali în economie şi să-şi ţină profiturile în România. Printre finanţările pentru economie au fost enumerate creditele acordate prin finanţare BEI sau BERD către banca finanţatoare şi împrumuturile derulate prin programe guvernamentale, gen Prima Casă.

II. Politicile fiscale din programul de guvernare

Noul pachet de măsuri fiscale anunțate pentru luna martie (amnistie fiscală, curăţarea capitalului negativ din economie, netaxarea unor active financiare) nu sunt cuprinse în Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, care prevede însă alte măsuri, nerealizate încă:

• Simplificare: Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum şi reducerea numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiţii obligatorii. Codul legislativ va purta numele „Codul Economic al României” şi va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.
• Deschidere: Codul Economic al României va fi dezbătut cu patronatele, cu Asociaţiile Oamenilor de Afaceri şi cu cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-uri, Autorităţi Publice Locale, alte autorităţi publice interesate, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă interne şi internaţionale, toată clasa politică.
• Transparenţă: Codul Economic al României, odată dezbătut şi asumat de către toţi cei care vor participa la îmbunătăţirea lui, prezentaţi mai sus, va intra în dezbatere parlamentară în 2018.
• Stabilitate: Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forţe politice din Parlament, prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României pentru cel puţin o perioadă de 5 ani de zile.
• Predictibilitate: Adoptarea Codului Economic al României se va face cu cel puţin 6 luni înainte de a intra în vigoare.
• Respect: vom simplifica birocraţia prin reducerea masivă a numărului de taxe.

Începând cu 1 ianuarie 2019, numărul taxelor, tarifelor şi comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de 50. Pentru agenţii economici numărul taxelor fiscale şi nefiscale (cu aplicare generală) va fi de maximum 40.

Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp) şi pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.

Informatizarea sistemului public al instituţiilor din România şi interoperabilitatea sa vor fi prioritare în următorul an, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include şi interdicţia instituţiilor publice de a cere cetăţeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituţie publică îl are deja. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul şi modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administraţia publică din România.

Introducerea obligativităţii pentru autorităţile statului de a oferi posibilitatea plăţii online a taxelor va fi însoţită şi de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar şi de reducerea numărului de formulare solicitate de ANAF. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente şi 5 formulare pe an pentru IMM-uri.

De asemenea, toate procedurile din interiorul unei instituţii publice se vor simplifica şi se vor face electronic în proporţie de cel puţin 90% (folosire semnătură electronică).

• Profesionalism: ţinta acestei profesionalizări a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanţă financiară de orice fel să nu mai trebuiască să interacţioneze deloc cu instituţiile statului, rămânându-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alături de cei dragi. Interacţiunea cu instituţiile statului (control economic) va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de partea economico-financiară.
• Susţinere: Vom continua susţinerea antreprenorilor tineri prin intermediul programului Start-up Nation – şi nu numai – prin finanţarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanţare. Costurile anuale ale acestui program vor fi de aproximativ 2 mld lei.

III. Instabilitatea legislativă fiscală accentuată în ultimii ani

În 2017, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate/completate 290 de articole din Codul fiscal, România situându-se pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est), în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi preictibil, condiție esențială pentru investitori (raportat la datele furnizate de GRAYLIN în raportul lunii decembrie 2017 “Grayling’ s report on legislative changes across Central & Eastern Europe”).

În 2018, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.506 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), 354 Legi, 18 Ordonanțe ale Guvernului, 114 Ordonanțe de Urgență, 1029 Hotărâri de Guvern). Cu acest volum imens de acte normative adoptate în 2018, este previzibil că România va continua să se situeze pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est.

Bilanțul modificărilor legislative fiscale din 2018 numără 169 modificări/completări ale Codului fiscal publicate şi 266 de noi prevederi fiscale necesare a fi aplicate de întreprinzători, la data de 1 ianuarie 2018 intrând în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate, obligatoriu să fie aplicate de întreprinzători.

CNIPMMR atrage atenția asupra instabilității legislative fiscale accentuată înregistrată și asupra volumului imens de acte normative adoptate, care au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor:

• Creșterea fiscalității;
• Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii;
• Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative;
• Creșterea cheltuielilor de personal;
• Dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare;
• Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
• Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
• Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export.

Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.

Efectele instabilității legislative fiscale accentuate în 2018:

• Numărul total de înmatriculări în perioada 01.01.2018 – 31.12.2018a scăzut cu 0,85% comparativ cu numărul similar din perioada 01.01.2017 – 31.12.2017 (135532 vs. 136699)¹;

• În perioada 01.01.2018 – 31.12.2018 numarul suspendărilor societăţilor a crescut cu 10,12% decât cele din perioada 01.01.2017 – 31.12.2017¹;
• În perioada 01.01.2018 – 31.12.2018 numarul dizolvărilor societăţilor a crescut cu 10,13%, comparativ cu perioada 01.01.2017 – 31.10.2017) ¹.
• ¹ Sursa: https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici

IV. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND NOILE REFORME FISCALE

1. CNIPMMR solicită trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care celelate țări europene reușesc să-l respecte,asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil și rezonabil ca șicondiție esențială pentru investitori, respectarea principiilor reglementării inteligente: un proces decizional deschis și transparent, un dialog social calitativ, evaluarea în mod sistematic a impactul legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea „testului IMM” şi aplicarea principiul „Gândiţi întâi la scară mică”, respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”).
2. CNIPMMR solicită iniţierea unui Program REFITde simplificare a cadrului legislativ, in special a legislatiei fiscale din România, similar cu Programul REFIT inițiat de către Comisia Europeană în anul 2002,care să asigure codificarea, reformarea legislaţiei, abrogarea şi eliminarea actelor normative inutile și irelevante, revizuirea şi retragerea unor acte în curs de elaborare, înlocuirea actelor obligatorii din punct de vedere juridic cu alternative mai puțin stricte, cum ar fi acordurile voluntare (autoreglementare, coreglementare), 1.506 de acte normative fiind foarte dificil de cunoscut şi implementat in cursul unui an.
3. Trebuie realizate în regim de urgenţă măsurile fiscale cuprinse în Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, fiind deja depasite termenele asumate, fiind imperios necesare măsuri de simplificare a cadrului legislativ, de reducere a numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual, de sistematizare a tuturor actelor normative cu caracter economic, de deschidere si dialog cu patronatele, de transparenţă, stabilitate, predictibilitate, respect, profesionalism si susţinere a mediului de afaceri.

4. Ultimile reforme fiscale ample si rapide au obligat IMM-urile sa aplice un volum imens de modificari legislative, ceea ce a impus un efort semnificativ de implementare, creșterea cheltuielilor de personal, dificultăți importante din cauza timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare, creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, creșterea birocrației, inclusive probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, care nu mai trebuie repetate.

5. Pentru reformele fiscale, CNIPMMR solicită respectarea următoarelor principii:

– Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, instituit ca normă de tehnică legislativă conform art. 9¹ din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care:

„(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, precum şi principiul numărului constant.

(2)Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

(3)Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

(4)Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.

(5)Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”;

– Principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”;

– Principiul constituțional al aşezării juste a sarcinilor fiscale (fiscalitate proporțională, rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională: Decizia Curţii Constituţionale nr.3/06.01.1994, publicată în M. Of.nr. 145/08.06.1994, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1304/13.10.2009, publicată în M. Of.nr. 36/18.01.2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 223/13.03.2012, Decizia Curţii Constituţionale nr. 448/2013, publicată în M. Of.nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1394/26.10.2010, publicată în M. Of.nr. 863/23.12.2010);

– Principiile dialogului social: pentru modificarea Codului fiscal este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatăcare prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”;

– Principiile reglementării inteligente:

• un proces decizional deschis și transparent;
• un dialog social calitativ;
• o sarcină administrativă mai redusă, costuri mai mici și norme mai simple și mai ușor de înțeles;
• cadru legal stabil, predictibil și rezonabil;
• asigurarea separației puterilor în stat, cu rolul prioritar al Parlamentului ca putere legislativă;
• restabilirea încrederii în sistemul fiscal, condiție esențială pentru investitori;
• termene adecvate pentru informarea IMM-urilor şi asigurarea adaptării la noile măsuri;
• prezentarea anual, la o dată prestabilită, a planificării anticipate a legislației referitoare la întreprinderi care va intra în vigoare în cursul următoarei perioade bugetare;
• consultarea organizațiilor reprezentative pentru IMM-uri, care să beneficieze de un „drept la replică” înainte de publicarea definitivă a proiectelor normative;
• luarea măsurilor necesare şi asigurarea trecerii la etapa „Acționați mai întâi la scară mică”;
• măsuri de prevenție corespunzătoare.

6. Necesitatea unor măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor

În ultima formă a Programului de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului nu este mentionată măsura amnistiei fiscale, care necesită ample analize de impact si un dialog social calitativ cu reprezentantii mediului de afaceri.

Din analiza răspunsurilor primite la sondajele realizate de CNIPMMR (în perioada 23.07-29.07.2018), rezultă în mod evident realismul și responsabilitatea cu care întreprinzătorii privesc fiscalitatea, respectarea dispozițiilor legale și necesitatea unui buget de stat echilibrat: deși 44,4% din respondenți declară că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalitățile datorate), 76,2% din respondenți nu susțin adoptarea acestei măsuri, tot 76,2% considerând că măsură este una controversată, cu efecte multiple, sau cu efecte negative.

A doua concluzie este evidențierea efectelor controversate și negative ale măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților atrăgând atenția asupra acestora. În ceea ce privește efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților au evidențiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinații și mai pronunțată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalității, efectele negative asupra bugetului de stat și creșterea riscului infracțional

În locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje și inechități față de contribuabilii onești, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp și în bune condiții taxele şi impozitele, precum și măsuri de îmbunătățire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituţional care reprezintă o garanție a principiului egalității în materie fiscală (exp. eliminarea obligațiilor de a plăti contribuţii mai mari decât înseşi veniturile realizate pentru contractele cu timp parțial care afectează cca 1 milion de salariați), precum și reducerea penalităților foarte ridicate din prezent și combaterea plăților întârziate ale autorităților publice față de întreprinzători.