Analiza propunerilor ANPC pentru modificarea legislatiei
21/01/2019Impactul OUG 144/2018 asupra IMM-urilor din Romania
21/01/2019- CONTEXT
România asigură începând cu 1 ianuarie 2019 Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru șase luni. În exercitarea mandatului său, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene trebuie să acționeze ca un mediator imparţial, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația Uniunii, de asigurarea continuității agendei europene și de buna cooperare dintre statele membre şi instituțiile europene. Însă, în calitatea sa de Președinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-și imprima viziunea națională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care țara noastră le consideră importante.
Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex (Brexit-ul, negocierea Cadrului Financiar Multianual post-2020 şi problema migraţiei, iar în primul semestru al anului 2019, vor fi organizate alegeri pentru Parlamentul European). Pentru asigurarea continuităţii activităţii Consiliului pe o perioadă mai lungă de timp, statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună, în grupuri de trei, denumite Trio-uri. România va deschide Trio-ul de Președinții din care mai fac parte Finlanda și Croația.
- PRIORITĂȚILE PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI
Pilonul 1: „Europa convergenței”
Președinția Românei la Consiliul Uniunii Europene va urmări să contribuie la asigurarea convergenței și coeziunii europene în scopul unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toți cetățenii și statele membre prin creșterea competitivității și reducerea decalajelor de dezvoltare, promovarea conectivității și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și consolidarea politicii industriale europene.
Obiective principale:
- avansarea procesului de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027;
- dezvoltarea dimensiunii sociale a UE, prin punerea în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale;
- avansarea agendei UE în domeniile economic și financiar, în scopul stimulării creșterii și investițiilor, pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, precum și în vederea sprijinirii reformelor structurale;
- promovarea cercetării și inovării, digitalizării și conectivității în vederea creșterii competitivității economiei și industriei europene.
Pilonul 2: „Europa siguranței”
Președinția Românei la Consiliul Uniunii Europene va urmări consolidarea unei Europe mai sigure printr-un plus de coeziune între statele membre pentru a face față noilor provocări de securitate ce amenință siguranța cetățenilor și prin sprijinirea inițiativelor de cooperare în domeniu.
Obiective principale:
- consolidarea securității interne, prin creșterea cooperării între statele membre și creșterea interoperabilității sistemelor de securitate ale UE, protejarea siguranței cetățenilor, companiilor și instituțiilor publice în spațiul virtual și îmbunătățirea rezilienței Uniunii la atacuri cibernetice;
- continuarea luptei împotriva terorismului;
- facilitarea operaționalizării Parchetului European;
- acordarea unei atenții sporite aspectelor privind migrația, pe baza unei abordări cuprinzătoare a acțiunii în cadrul UE și prin promovarea cooperării cu țările de origine și tranzit, precum și prin facilitarea dialogului între statele membre în scopul identificării de soluții pentru o politică eficientă și sustenabilă a UE în domeniul migrației și azilului.
Pilonul 3: „Europa, actor global”
Pe durata mandatului său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România va sprijini continuarea consolidării rolului global al UE prin promovarea politicii de extindere, prin acțiunea Uniunii în vecinătate, prin continuarea procesului de implementare a Strategiei Globale, prin asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii și prin implementarea angajamentelor globale ale Uniunii Europene.
Obiective principale:
- promovarea consolidării capacităților de apărare și securitate ale Uniunii în strânsă complementaritate cu procesele similare din cadrul NATO, cu accent pe consolidarea Parteneriatului strategic UE – NATO;
- sprijinirea întăririi acțiunii în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comune, în principal prin consolidarea mecanismelor existente și asigurarea sinergiei noilor instrumente, precum: Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării, Fondul European de Apărare și Cooperarea Structurată Permanentă;
- avansarea politicii de extindere a Uniunii pentru asigurarea unui plus de securitate în plan intern și extern;
- promovarea de acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniunii, prin aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic și prin reafirmarea importanței Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre;
- promovarea intereselor comerciale, atât prin consolidarea multilateralismului și modernizarea sistemului comercial multilateral, cât și prin extinderea Acordurilor de parteneriat economic și de liber schimb.
Pilonul 4: „Europa valorilor comune”
Președinția Românei la Consiliul Uniunii Europene va urmări stimularea solidarității și coeziunii Uniunii prin promovarea politicilor privind combaterea discriminării, egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și prin creșterea implicării cetățenilor, și în special a tinerilor, în dezbaterile europene.
Obiective principale:
- promovarea combaterii eficiente a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură.
- promovarea combaterii dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării.
- promovarea și susținerea inițiativelor legislative privind progresul social și reducerea decalajelor de dezvoltare, oportunități egale între femei și bărbați, precum și asigurarea accesului la educație și pregătire a categoriilor dezavantajate.
- combaterea discriminării de gen pe piața muncii și în afaceri, precum și a diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați.
- POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND PRIORITĂȚILE PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE
Prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene cuprind doar două obiective specifice pentru domeniul economic:
- avansarea agendei UE în domeniile economic și financiar, în scopul stimulării creșterii și investițiilor, pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, precum și în vederea sprijinirii reformelor structurale;
- promovarea cercetării și inovării, digitalizării și conectivității în vederea creșterii competitivității economiei și industriei europene.
CNIPMMR solicită ca în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene să fie vizate și obiective/acțiuni specifice, pentru susținerea antreprenoriatului și sectorul IMM-urilor, și anume:
- Adoptarea unui nou “Small Business Act” pentru Europa într-o formă juridică obligatorie (cod de conduită, acord interinstituţional, decizie a Consiliului, formă care urmează a fi definită, dar care să angajeze Parlamentul European, Comisia şi Consiliul), care să includă pe lângă cele 10 principii și principiul „Acționați mai întâi la scară mică” (“Act small first”) și principiul de salvgardare (un act legislativ nu poate fi adoptat dacă acesta este contrar dezvoltării IMM-urilor și dacă riscă să le frâneze competitivitatea; orice nouă propunere legislativă care nu a făcut obiectul unei analize de impact complete sau în cazul căreia s-a constatat că măsurile propuse intră în contradicție cu dezvoltarea socio-economică) și care să aibă o abordare mai ambițioasă (definirea noilor acțiuni, extinderea domeniilor de aplicare a principiilor, recurgerea într-o măsură mai mare la ținte indicative, etc.);
- O foaie de parcurs precisă, cuprinzând priorităţi de acţiune, măsuri concrete, termene de punere în aplicare, mijloace de realizare şi, după caz, resurse de finanţare, cu garantarea că toate măsurile propuse sunt puse în aplicare, că vor exista măsuri de monitorizare şi de evaluare;
- Numirea unui comisar european responsabil pentru aplicarea noului Small Business Act pentru Europa;
- Numirea unui corespondent pentru IMM-uri în fiecare direcţie generală a Comisiei, însărcinat să supravegheze că măsurile legislative şi programele gestionate de DG competentă integrează în mod adecvat priorităţile şi aşteptările IMM-urilor şi ale microîntreprinderilor;
- Instituirea unui comitet de gestionare: „Comitetul european al SBA”, care să cuprindă, pe lângă reprezentanţii statelor membre, delegaţi ai organizaţiilor europene reprezentative implicate și ai partenerilor sociali;
- Instituirea titlului Capitala Europeană a Antreprenoriatului, pentru câte un oraș din țările Europei occidentale și unul din țările central și est-europene, similar cu programul “Capitală Europeană a Culturii”;
- Acţiuni ambiţioase şi concrete, pentru susținerea antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor;
- Promovarea libertății de a presta servicii pe piața unică, raportat la Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și la reglementarea în această perioadă a organizării și funcționării Autorității europene a muncii, pentru a se asigura că normele UE privind mobilitatea forței de muncă sunt puse în aplicare în mod echitabil, simplu și eficient;
- Nesusținerea reglementării adoptării unei directive-cadru a UE privind venitul minim European, cu recomandarea utilizării structurilor europene de coordonare deja testate și încă relevante ca platformă pentru o cooperare eficientă între statele membre, evaluări inter-pares și învățare reciprocă, fără creșterea contribuțiilor europene pentru finanțarea unui sistem european de venit minim, fiind necesar ca toate resursele financiare disponibile să fie alocate pentru a a investi în creștere, competitivitate și crearea de locuri de muncă;
- Abordarea Pilonului drepturilor sociale ca parte integrantă a unei strategii economice şi sociale cuprinzătoare, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, fără separarea/antagonizarea celor două componente (care sunt în fapt interdependente); un factor-cheie pentru conceperea și implementarea unui pilon al drepturilor sociale îl constituie dezvoltarea economică (asigurarea unui mediul de afaceri favorabil, stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor și a înființării de noi locuri de muncă; performanțele economice și sociale fiind interdependente, trebuie să se asigure un echilibrul justîntre necesitățile în materie de flexibilitate și securitate ale întreprinderilor, ale lucrătorilor și ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cu luarea în consideraţie a tuturor provocărilor şi aspectelor importante;
- Aplicarea principiilor pentru o mai bună legiferare în elaborarea tuturor politicilor publice, analiza în profunzime politicilor existente, pentru că acestea să rămână adecvate scopului și pentru a se evita costurile inutile;
- Abordarea în mod adecvat a nevoilor pieței forței de muncă și a deficitului de competențe;
- Simplificarea birocrației pentru IMM-uri (exp. simplificarea sistemului taxei pe valoarea adăugată pentru întreprinderile mici, etc.).
- PRIORITĂȚILE COMISIEI EUROPENE PENTRU 2019
CNIPMMR solicită ca în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene să fie acordată o atenție deosebită următoarelor priorități ale Comisiei Europene, menționate în “Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Programul de lucru al Comisiei pentru 2019. Îndeplinirea promisiunilor făcute și pregătirea pentru viitor”, care au efect asupra mediului de afaceri:
- garantarea faptului că revenirea Europei la creștere economică aduce beneficii reale tuturor, ceea ce înseamnă investiții în locurile de muncă ale viitorului;
- un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții;
- măsuri care să rezolve situația economică, socială și fiscal încă inegală între statele membere;
- impulsionarea tranziția către o economie circulară care sprijină inovarea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică și care promovează utilizarea durabilă a resurselor;
- stimularea creșterii economice durabilă și crearea de locuri de muncă durabile în viitor;
- finanțarea durabilă în vederea mobilizării capitalului privat necesar pentru sprijinirea agendei UE privind schimbările climatice și dezvoltarea durabilă;
- ajungerea la un acord cu privire la propunerile referitoare la o taxă pe valoarea adăugată echitabilă și eficientă, simplificarea sistemului, în special pentru întreprinderile mici;
- acord cu privire la propunerile din domeniul dreptului societăților comerciale, pentru a garanta că dreptul societăților de a se deplasa și de a se dezvolta dincolo de frontierele naționale nu este exercitat în mod abuziv de o mică parte dintre acestea pentru a se sustrage de la plata impozitelor sau pentru a submina drepturile lucrătorilor;
- o uniune a piețelor de capital pe deplin funcțională, cu piețe active și lichide;
- propunerea privind insolvența întreprinderilor, restructurarea și a doua șansă;
- promovarea cotării IMM-urilor pe piețele publice;
- aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, inclusiv instrumentele bugetare propuse în următorul cadru financiar multiannual;
- o politică comercială echilibrată și progresivă care să valorifice oportunitățile legate de globalizare;
- încheierea rapidă a Acordului de parteneriat economic UE-Japonia, intrarea rapidă în vigoare a acordurilor cu Singapore și Vietnam și finalizarea negocierilor pentru care s-a ajuns la un acord de principiu (cu Mexicul) sau care se află deja într-un stadiu avansat, precum cele cu Chile și MERCOSUR, alte negocieri comerciale în curs, inclusiv cu Australia și Noua Zeelandă;
- propunerea referitoare la examinarea investițiilor străine directe, pentru a monitoriza și a preveni achizițiile străine de companii care ar fi în detrimentul intereselor UE
- instrument pentru achiziții publice internaționale, astfel încât să putem împiedica discriminarea împotriva întreprinderilor din UE pe piețele de achiziții publice din țările terțe
- facilitarea accesului transfrontalier la datele financiare și a utilizării transfrontaliere a acestor date de către autoritățile de aplicare a legii;
- măsuri în ceea ce privește migrația legală; abordarea în mod adecvat nevoile pieței forței de muncă și deficitul de competențe în viitor, urmărind, în același timp, interesele UE; să se convină asupra sistemului revizuit privind cartea albastră a UE, care va facilita venirea resortisanților țărilor terțe cu înaltă calificare pentru a lucra în Europa și va face mai atractivă această opțiune pentru ei, contribuind astfel la performanța economiilor noastre;
- continuarea punerii în aplicare a noii alianțe propuse Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile;
- aplicarea principiilor pentru o mai bună legiferare în elaborarea politicilor; acordarea unei atenții deosebite pentru utilizarea instrumentelor pentru o mai bună legiferare pentru a analiza în profunzime politicile existente, pentru că acestea să rămână adecvate scopului și pentru a evita costurile inutile;
- continuarea angajării într-un dialog cu statele membre pentru a le sprijini în punerea în aplicare a legislației UE;
- acordul asupra propunerilor legislative din pachetul „Noi avantaje pentru consumatori”, care va moderniza și va simplifica legislația în materie de protecție a consumatorilor și va introduce căi de atac individuale consolidate prin acțiuni de reprezentare.
CNIPMMR solicită acordarea unei atenții deosebite pentru următoarele inițiative incluse în Prioritățile Comisiei Europene pentru 2019:
- un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții, cu 2 inițiative concrete, pentru:
- Relansarea investițiilor în Europa: Comunicare privind Planul de investiții pentru Europa: bilanțul realizărilor și etapele următoare (propunere fără caracter legislativ, T4 2018);
- Un viitor durabil pentru Europa: Document de reflecție „Către o Europă durabilă până în 2030, privind acțiunile întreprinse pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, inclusiv privind Acordul de la Paris privind schimbările climatice” (propunere fără caracter legislativ, T4 2018)
- piață internă mai integrată și mai echitabilă, cu o bază industrială mai puternică:
- Comunicarea „Către o piață unică pe deplin funcțională, într-un mediu global în schimbare rapidă: eliminarea barierelor și valorificarea noilor oportunități în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor (propunere fără caracter legislativ, T4 2018);
- O legiferare mai eficientă în domeniul fiscal: identificarea domeniilor în care se poate trece la votul cu majoritate calificată (propunere fără caracter legislativ, T1 2019); O legiferare mai eficientă în domeniul politicii sociale: identificarea domeniilor în care se poate consolida votul cu majoritate calificată (propunere fără caracter legislativ, T1 2019);
- Evaluarea Regulamentului 305/2011 privind produsele pentru construcții;
- Politica în domeniul vizelor – pregătiri pentru Brexit:
- Propunere de introducere a Regatului Unit fie pe lista țărilor terțe cărora li se aplică obligativitatea vizelor, fie pe lista țărilor terțe cu regim de călătorie fără viză [propunere legislativă, articolul 77 alineatul (2) din TFUE, T4 2018] (pregătirea pentru Brexit)
- Evaluarea Directivei 2006/54/CE privind remunerația egală pentru muncă egală și pentru o muncă de valoare egală;
- Evaluarea Directivei privind creditul de consum (Directiva 2008/48/CE) și Directivei privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum (Directiva 2002/65/CE);
- Pachetul privind economia circulară;
- Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor;
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a Programului de sprijin pentru reforme;
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului InvestEU;
- Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii bazate pe baza fiscală consolidată comună a societăților, pe sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii și pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate și privind măsurile menite să răspundă necesităților trezoreriei
- Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind Fondul social european plus (FSE+) ;
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și nr. 283/2014
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013;
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului „Erasmus”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013;
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind un mecanism de soluționare a obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier;
- Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1588 al Consiliului din 13 iulie 2015 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale;
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027
- Contractele digitale;
- Pachetul privind drepturile de autor;
- Pachetul privind mobilitatea și schimbările climatice;
- Pachetul „Europa în mișcare”;
- Pachetul privind finanțarea durabilă;
- Fonduri de investiții transfrontaliere;
- Servicii de finanțare participativă;
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a unei Autorități Europene a Muncii;
- Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană
- Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului
- Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici
- Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB)
- Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente;
- Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne;
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a condițiilor și a procedurii prin care Comisia poate solicita întreprinderilor și asociațiilor de întreprinderi să furnizeze informații în legătură cu piața internă și domeniile conexe;
- Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru;
- Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale;
- Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere
- Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei 2012/30/UE
- Pachetul de măsuri privind sectorul bancar.