JTGrup, firma de salubrizare, partener CNIPMMR

Colectarea ambalajelor de sticlă și includerea lor în beton prin înlocuirea nisipului și pietrișului este o practică des întâlnită în multe țări europene. În  România, o firmă din Tulcea a reușit să fabrice cărămizi dintr-un material care are în componență deșeuri de sticlă și prezintă proprietăți superioare materialelor clasice de construcție. Am aflat detalii despre acest produs de la  Ionuț Tudorache, directorul general al societății JT Grup.  

ecologic: Cu ce se ocupă societatea JT Grup?

Ionuț Tudorache, directorul general al JT Grup: Firma noastră se ocupă în principal de salubrizarea localităților. Am reușit să implementăm un sistem de colectare selectivă în peste 50% din localitățile județului Tulcea unde asigurăm serviciul de salubrizare. Colectăm selectiv deșeurile reciclabile, cartonul, hârtia, sticla și PET-urile atât de la persoanele fizice, cât și de la cele juridice. Este adevărat că o mare cantitate de deșeuri colectate selectiv provine din rețeaua Horeca, dar constatăm și o creștere a cantităților colectate selectiv din toate localitățile unde suntem prezenți ca urmare a eforturilor de informare pe care le facem în rândul cetățenilor și al autorităților. De unde nu reușim încă să colectăm selectiv, ridicăm deșeurile amestecate, le introducem în stațiile de sortare și de aici extragem deșeurile reciclabile.

ecologic: Sticla este un material care vă preocupă în mod deosebit.

Ionuț Tudorache, directorul general al JT Grup: Da, așa este. Sticla colectată selectiv și cea extrasă din fracția uscată intră într-o stație de sortare specială care reduce impuritățile lipite de sticla umedă și scoate o sticlă relativ curată care intră în procesul de producție.

Avem un buncăr foarte mare în care intră trei tone de material, dotat cu o masă vibrantă și care dozează alimentarea pe o bandă transportoare către un imploder. Acest imploder este un utilaj unic în România, fabricat și achiziționat din Marea Britanie. A fost inventat pentru marina NATO, dar după un timp la fost scos și la comercializare.

Ce face imploderul, mai exact? Frecvența motorului și impedanța mașinii sunt reglate în așa fel încât atunci când o bucată de sticlă atinge rotorul, în structura materialului prelucrat are loc o implozie. Produsul rezultat este o granulă de sticlă fără muchii ascuțite, care nu taie și are o rezistență foarte mare. Mai departe, banda duce granulele într-un sortator care le separă pe patru fracții: nisip de sticlă 0-4 mm, agregat de 4-8 mm și o fracție de 8-16 mm, iar sortul mai mare de 16 mm este format din dopuri, capace, etichete care toate la rândul lor sunt valorificate prin incinerare.

Trebuie să vă spun că noi lucrăm cu două institute de prestigiu, cu CEPROCIM care ne oferă consultanță și cu ICECON unde testăm materialele pe care le producem. Colaborăm cu Universitatea Tehnică de Construcții din București și cu Facultatea de Inginerie din Galați.

După aproximativ șase ani de studiu, folosind un agregat realizat din cele trei sorturi pe care le-am amintit, 0-4 mm, 4-8 mm și 8-16 mm, am creat o rețetă unică de beton în care am înglobat fracțiile de sticlă.

Mai departe, sticla este transportată la fabrica de beton celular ecologic (BCE) – este un nume dat de noi pentru că noi l-am creat. Betonul celular ecologic are forma unei cărămizi de 30 x 20 x 20 cm, cu două goluri de aer în interior. Toți pereții au o grosime de 4 cm. Folosind aceste materiale și alegând această formă a blocului de BCE am reușit să îi dăm o rezistență la compresiune în newtoni pe milimetru pătrat, la 14 zile de la producție de 6,5 și de 7,9 la o perioadă de 28 de zile. Această încercare este făcută pe un BCE care are în compoziție 20% fulgi de PET.

La blocul de BCE făcut doar din sticlă avem la 14 zile 7,9 newtoni pe milimetru pătrat și la 28 de zile 11,7 newtoni, ceea ce ne arată că am creat un material cu peste 40% mai rezistent decât orice alt material de construcții din România, mai rezistent decât cărămida sau BCA-ul.

În momentul de față, împreună cu CEPROCIM și ICECOM, suntem într-un proces de standardizare a produsului și sperăm ca în maximum două luni să iasă caietul de standardizare și să putem să aplicăm sigla CE (Conformité Européenne) pe produsele noastre.

Eu cred sincer că inovarea și cercetarea stau la baza dezvoltării și de aceea lucrăm la un produs care conține în compoziția sa un procent de 30% fulgi de PET care nu au o valoare economică. Granula produsă de noi se pretează foarte bine și la fabricarea filtrelor cu nisip cuarțos. Dar cred că îi mai pot fi găsite și alte utilizări.

ecologic: Mai produce cineva un material similar cu betonul celular ecologic? Și este considerată această activitate ca fiind reciclare?

Ionuț Tudorache, directorul general al JT Grup: Nu cred că se mai face așa ceva în România. Nici în afară nu cred că produce cineva așa ceva. BCE-ul este un proiect și o gândire proprie.

Toată lumea știe că sticla este făcută din nisip, iar noi o aducem la forma inițială și considerăm că ceea ce facem noi este o metodă nouă de reciclare, o metodă care în multe țări ca Anglia, în Croația și în Italia este acceptată doar prin faptul că protejează și înlocuiește cu succes resursele naturale. Este un produs folosit căruia i se dă o destinație nouă. Federația Internațională a Sticlei ne-a recunoscut ca reciclator doar prin prisma faptului că folosindu-se produsele noastre nu mai sunt săpate albiile râurilor de unde este extras nisipul.

ecologic: Dar în România ceea ce faceți dumneavoastră este considerat reciclare?

Ionuț Tudorache, directorul general al JT Grup: Cred că este o întrebare foarte bună. Da, noi suntem reciclatori si deținem statutul end-of-waste pentru produsul pe care îl facem. În momentul de față suntem în faza de obținere a certificatului pentru agregatul artificial produs din sticlă. Mai avem un singur pas și obținem aprobările pentru a ne putea vinde produsul în Europa.

ecologic: Există piață pentru aceste cărămizi de BCE?

Ionuț Tudorache, directorul general al JT Grup: Da, există și avem cereri foarte mari, unele chiar de la magazinele Dedeman cu care suntem în discuții. În momentul în care standardul de produs va ieși, aceste cărămizi vor fi puse în vânzare cu un preț de patru, cinci lei pe bucată, cu aproximativ 10% mai mare față de cel al BCA-ului. Dar trebuie ținut cont de faptul că raportul calitate-preț este mult mai bun decât al BCA-ului, pentru că BCE-ul are o rezistență foarte mare la compresiune. De asemenea, testul de îngheț-dezgheț a dat rezultate foarte bune, la fel și testul de ignifugare și pe lângă toate acestea a mai trecut cu brio și testul termic, testul privitor la transferul de temperatură. Datorită găurilor, rupturilor termice din mijlocul cărămizii, se face foarte greu transferul termic. Vreau să precizez că sunt foarte mândru de rezultatele pe care le-am obținut și sper să avem sprijinul autorităților în a ieși pe piață cu acest produs inovator. 

Sursa: http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/reciclare-recuperare/16245/