Tabloul de bord european pentru inovare
27/06/2017Implicatiile economice ale instabilitatii guvernamentale
27/06/2017CARACTERISTICI, PRIORITĂȚI ȘI MODALITĂȚI DE PERFECȚIONARE BAZATE PE CHESTIONAREA A 1224 DE MANAGERI
A. OBIECTIVELE RAPORTULUI DE CERCETARE
- Evaluarea nivelului de dezvoltare al teoriei şi practicii manageriale din România la nivelul anului 2016, în sine şi comparativ cu alte ţări;
- Identificarea principalelor puncte forte şi slabe al managementului practicat în România la nivelul celor patru paliere analizate;
- Evaluarea evoluţiei în dinamică a managementului din România în perioada 2009 – 2016;
- Formularea de concluzii, priorităţi şi modalităţi privind dezvoltarea managementului şi economiei autohtone în următorii ani, în vederea relansării economiei în toate componentele sale majore.
B. STRUCTURA LUCRĂRII
CAPITOLUL 1 – EVALUAREA MANAGEMENTULUI DIN ROMÂNIA ÎN 2016 UTILIZÂND ANALIZA SWOT
1.1. Metodologii folosite în cadrul analizelor manageriale
1.2. Mediul de afaceri, managementul şi performanţele economiei României în 2016, în context european şi mondial
1.3. Starea şi caracteristicile managementului la nivel naţional în 2016
1.4. Starea și caracteristicile managementul administrației publice în 2016
1.5. Managementul la nivel de agenţi economici
1.6. Trainingul şi consultanţa managerială
CAPITOLUL 2 – EVOLUŢIA MANAGEMENTULUI ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2009-2016
2.1. Elemente metodologice ale abordărilor dinamice utilizate în managementul din România
2.2. Evoluţii ale economiei României în ultimii opt ani
2.3. Dinamica managementului naţional în România în perioada 2009-2016 în context international
2.4. Dinamica managementul administrației publice în perioada 2009 – 2016
2.5. Dinamica managementul agenților economici din România în perioada 2009 – 2016
2.6. Dinamica trainingului şi consultanţei în domeniul managementului
CAPITOLUL 3 – PRIORITĂŢI ŞI PERFECȚIONĂRI STRATEGICO-TACTICE ALE MANAGEMENTULUI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STRATEGIEI UE 2020
3.1. Către o guvernanţă globală în secolul XXI
3.2. Implementarea strategiei UE 2020 – reperul şi contextul european al dezvoltării României
3.3. Programul de Guvernare al României
3.4. Priorităţi şi modalităţi de acţiune manageriale pe termen lung
3.5. Priorităţi şi modalităţi de acţiune pe termen mediu și scurt
C. DOMENII MANAGERIALE ANALIZATE
- Management la nivel național
- Management în administrație publică și locală
- Managementul agenților economici, IMM-uri și întreprinderi mari
- Trainingul și consultanța managerială
D. CARACTERISTICI ALE MANAGEMENTULUI LA NIVEL NAȚIONAL
- Managementul practicat în România comparativ cu managementul din Uniunea Europeană
Managementul practicat în România, comparativ cu managementul care predomină în Uniunea Europeană este – după opinia a aproape 40% dintre respondenţi – inferior. Aproape o treime dintre aceştia îl consideră aproximativ la fel, iar peste o zecime dintre ei, chiar superior mediei europene.
2. Managementul în România comparativ cu managementul din Europa Centrală și de Est
Peste 37% dintre respondenți apreciază că managementul din România este la fel sau chiar superior managementului practicat în economia țărilor din Europa Centrală, procent ușor superior aprecierilor din 2015 (34,5%).
3. Principalele puncte forte ale managementului naţional practicat în România
4. Principalele puncte slabe ale managementului naţional practicat în România
5. Evoluția capacității managementului autohton de a face față crizei și urmărilor sale în perioada 2009 – 2016
Capacitatea managementului naţional autohton de a face faţă crizei, în perioada 2009 – 2016, este sensibil amplificată, concluzie ce se desprinde din alura elementelor care compun histogramele pentru cei opt ani consideraţi.
E. PRIORITĂŢI ŞI MODALITĂŢI DE ACŢIUNE MANAGERIALE PE TERMEN LUNG LA NIVEL NAȚIONAL
- Creşterea accelerată a productivităţii muncii
- Construirea unui mediu de afaceri favorizant dezvoltării firmelor
- Amplificarea PIB-ului pe cap de locuitor
- Creșterea gradului de ocupare al populației României în sectorul privat de la 13,76% cât era în 2014 la minimum 16% în 2020
- Diminuarea inegalităţilor regionale
- Asigurarea de forţă de muncă înalt calificată şi adaptabilă