Tabloul de bord european pentru inovare

Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută “Tabloul de bord European pentru inovare”, 2016, studiu ce oferă o analiză comparativă a performanței inovării în țările UE, în alte țări europene și în vecinii regionali prin evaluarea punctelor forte și slabe ale sistemelor naționale de inovare.

Ediția din 2017 a tabloului de bord prezintă un cadru analitic diferit permițând urmărirea performanței în timp, noii indicatori identificând nivelul investițiilor în aptitudini, pregătirea digitală, antreprenoriat și parteneriate public-private.

Noul tablou de bord arată că performanțele UE în materie de inovare continuă să crească, în special datorită îmbunătățirii calității resurselor umane, a mediului favorabil inovării, a investițiilor cu resurse proprii și a sistemelor de cercetare atractive. Astfel, Suedia rămâne liderul UE pentru inovare, urmat de Danemarca, Finlanda, Olanda, Marea Britanie și Germania. Lituania, Malta, Marea Britanie, Țările de Jos și Austria sunt cei mai rapizi inovatori. Într-o comparație globală, UE se apropie de Canada și SUA, dar Coreea de Sud și Japonia se află în continuare fruntașe. China prezintă cel mai rapid progres printre concurenții internaționali.

O altă concluzie importantă reflectată de studiu este reprezentată de faptul că investițiile în capital de risc și ponderea IMM-urilor care introduc inovații au cunoscut un declin puternic.

CONCLUZIILE REZULTATE ÎN CAZUL ROMÂNIEI

În ceea ce privește România, se constată o ușoară îmbunătățire, față de anul precedent. Totuși, comparând cu anul 2010 când ajunsese la un scor ce reprezenta 47,9% din nivelul mediu UE, performanța rămâne inferioară.

Printre punctele tari identificate de raport se numără mediul favorabil inovării, impactul vânzărilor și calitatea resurselor umane. În privința punctelor slabe, România întâmpină probleme în cazul nivelului de inovare din țară și a numărului investițiilor firmelor în acest domeniu.

În plus, în ceea ce privește ponderea IMM-urilor inovatoare, performanța acestora a scazut dramatic, de la 38,5% cât erau in anul 2010, la 0% în 2016. Tot în anul 2010, procesul de inovare de produs/proces, în domeniul marketing-ului și in-house a IMM-urilor aveau valori sub 51%, în anul 2016 scăzând la 0%. De asemenea, și valoarea performanței IMM-urilor românești inovatoare care colaborează cu alți actori din piață a fost în scădere față de nivelul din anul 2010, de 10,7% din media UE pe 2010 la 5,8% în 2016.

Comparând rezultatele privind inovarea în cadrul firmelor din România din tabloul de bord european cu cele din lucrarea “Carta Albă a IMM-urilor din România” din 2016, putem afirma faptul că acestea sunt asemănătoare. Datele lucrării CNIPMMR au evidențiat ca 34,26% din IMM-uri nu au alocat resurse pentru activităţile de inovare și doar un procent de 0,63 din organizaţii au alocat inovării peste 76% din totalul investiţiilor lor, eforturile de inovare concentrându-se cu precădere spre noile produse (33,30%), abordările manageriale şi de marketing noi (24,73%) și noile tehnologii (23,18%).

Printre principalele bariere în derularea activităţilor de inovare, IMM-urile au indicat insuficienţa fondurilor proprii, accesul dificil la informații relevante privind piețele sau noi tehnologii, incertitudinea privind cererea pentru produse inovative sau lipsa unor resurse umane adecvate.

Astfel, în vederea sporirii accesului IMM-urilor la inovare, CNIPMMR propune următoarele măsuri:

A. Operaţionalizarea cât mai rapidă a programelor prevăzute în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM, modificată prin Legea nr. 62/2014, astfel :

  1. Fond de microfinanțare a întreprinderilor mici și mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de vârf și introducerea noilor tehnologii;
  2. Program pentru organizarea, în fiecare regiune a țării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanțate din fonduri europene, care să valorifice potențialul și condițiile specifice fiecărei zone;
  3. Fond «capital de risc», în vederea finanțării înființării de start-up-uri inovative;
  4. Implementarea Programului de stimulare a cercetării-dezvoltării şi inovării în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii,

B. De asemenea CNIPMMR a propus în cadrul Programului de guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri, la capitolul privind IMM-urile inovative şi internaţionalizarea, următoarele:

1. Implementarea programului „Destination Romania” pentru atragerea forţei de muncă cu înaltă calificare în domeniul cercetării-dezvoltării – având ca model Italia

  • stabilirea unei proceduri rapide de acordare a dreptului de muncă şi de şedere pentru cetăţenii extracomunitari care deţin titlul ştiinţific de doctor şi se angajează într-o societate/instituţie care activează în domeniul cercetării-dezvoltării;
  • acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obţin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale/drepturilor de proprietate intelectuală.

2. Evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială;

3. Implementarea rapidă a programelor pentru sprijinirea internaţionalizării:

  • participarea la târguri internaționale cu stand de ţară;
  • participarea la târguri, misiuni economice, evenimente internaționale în nume propriu.

Post Your Thoughts