Analiza comparativa (anul 2017 vs 2016) a recomandarilor specifice ale Comisiei Europene

I. Recomandările Comisiei Europene

Privind Programul național de reformă al României pentru 2017 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2017.

Comisia Europeană a prezentat, în 22 mai 2017, recomandările specifice fiecărei țări, document în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni.

           Analiza a reflectat următoarele aspecte importante:

  • Abatere semnificativă a ţării de la obiectele bugetare pe termen mediu (MTO)[1] „Pe baza datelor execuţiei din anul 2016, România a fost depistată ca aflându-se într-o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu (…) În data de 22 mai 2017, Comisia a emis României un avertisment că a fost observată o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016. Conform prognozei Comisiei Europene din primăvară, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea recomandată în anul 2017″.
  • Riscurile pe care le ridică proiectul legii salarizării unitare, aflat în Parlament, precum şi lipsa măsurilor fiscale şi structurale ale Guvernului: „Principalul risc descendent pentru perspectivele macroeconomice decurge din impactul scăzut al măsurilor fiscale şi structurale asupra perspectivelor de creştere pe termen scurt şi mediu. În plus, proiectul de lege privind salarizarea unitară reprezintă un risc semnificativ descendent pentru prognoza fiscală.”
  • Nivelul încă ridicat al corupţiei din ţară: „Corupţia persistă la toate nivelurile şi rămâne un obstacol pentru derularea afacerilor (…) S-au făcut unele progrese pentru dezvoltarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea și combaterea corupției, în special în cadrul administraţiei locale, însă rămân multe provocări în punerea eficientă în aplicare a strategiei naţionale anticorupţie adoptate în anul 2016.
  • S-au înregistrat progrese limitate în cazul respectării obligaţiilor și a colectării taxelor, evaziunea fiscală ducând la destabilizarea economiei: „Abordările sectoriale și categorice ale impozitării întreprinderilor riscă să impună o sarcină administrativă atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritatățile fiscale, neducând la îmbunătățirea colectării impozitelor.”
  • Scăderea în continuare a forței de muncă, ratele de ocupare și de activitate pentru tineri, femei, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, persoanele cu handicap și în special persoanele de etnie romă fiind cu mult sub media UE. Numărul de tineri care nu sunt angajați, educați sau instruiți rămâne foarte mare.

[1]  2,6% in 2016, faţă de 0,5%  – n.n.

II. Analiză comparativă între recomandările din anii 2017 și 2016

Analiza comparativă a documentelor Recomandări specifice României ale Comisiei Europene din 2017 şi 2016 reflectă următoarele concluzii desprinse din prembulul şi recomandările propriu-zise:

  1. Probleme identificate de Comisie în anul 2016 și care se regăsesc și în 2017
  • Scăderea ratei investiţiilor publice:

Tabel 1

CNIPMMR a solicitat deblocarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale.

Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea (pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiții).

Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2016, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, prezentând un grad de realizare a execuțiilor bugetare anuale de 76,5%.

  • Prioritizarea investiţiilor publice

Tabel 2

Comisia Europeană constată în Recomandările de ţară din 2017 că „începând cu luna august 2016, ministerele trebuie să ia în considerare prioritățile investiționale în planurile lor de cheltuieli, însă nu au fost luate alte măsuri pentru a consolida rolul Ministerului Finanțelor în prioritizarea investițiilor și pentru a coordona mai bine pregătirea proiectelor de investiții publice în ministere”.

  • Necesitatea stabilirii unui mecanism pentru detereminarea salariului minim

Tabel 3

CNIPMMR susţine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinenteprin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, finanţat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din repezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.  

De asemenea, Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României 2017 că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor”.

  • Respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu

Tabel 4

În cadrul Raportului de ţară al României din februarie 2017 se menţionează că deficitul public a crescut la 2,8 % din PIB în 2016 și se estimează că va crește în continuare la 3,6 % în 2017și 3,9 % în 2018 (în acelaşi timp Eurostat a publicat în aprilie 2017 faptul că România avut un deficit de 3% din PIB).

CNIPMMR a solicitat ca în cadrul Legii privind salarizarea personalului plătiti din fonduri publice, impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, să asigurare respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 3% din PIB și fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători (menţionăm că în Expunerea de motive la proeictul Legii privind salarizarea personalului plătiti din fonduri publice, la rubrica „Impactul asupra mediului de afaceri” se menţionează „nu este cazul”, iar la „Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt pentru anul curent, cât şi pe termen lung- 5 ani”, se menţionează că pentru anul curent nu există impact financiar, iar pentru următorii 4 ani nu se menţionează nicio cifră).

CNIPMMR susţine necesitatea unei reforme profunde a sistemului bugetar şi îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația.

Tot aici reamintim că, în cadrul Recomandărilor de ţară din 2016, Comisia menţionează cooperarea foarte limitată dintre serviciile de ocupare a forței de muncă și cele sociale, „ceea ce face și mai dificilă activarea beneficiarilor de asistență socială”.

  • Stabilitatea fiscală şi creşterea colectării

Tabel 5

CNIPMMR susţine aplicarea Codului Fiscal si nemodificare acestuia timp de 4 ani crează predictibilitate în mediul de afaceri, ajutând companiile să îşi elaboreze planuri de investiţii şi dezvoltare pe termen mediu şi lung.

      Guvernul României a propus un plan de creştere a veniturilor care prevede:

  1. Pentru salariaţii part-time cu venituri mai mici decât salariu minim, angajatorul să plătescă contribuţii la nivelul salariului minim (măsură care în opinia noastră va avea un impact negativ asupra mediului de faceri şi a pieţei muncii),
  2. Majorarea accizei la țigarete,
  3. Schimbarea modalităţii de plată a TVA,
  4. Reduceri de cheltuieli bugetare, dar aceste sunt măsuri de creştere a sarcini fiscale.

ANAF implementează un plan de creştere a colectării care include:

  1. Consilierea contribuabililor pentru plata la timp a taxelor și completarea corectă a declarațiilor fiscale,
  2. Îndrumarea contribuabililor pentru accesarea plății eșalonate a obligațiilor fiscale, în cazul în care nu își pot plăti la timp taxele și impozitele; această soluție permite acordarea unor facilități cum ar fi anularea penalităților de întârziere, în cazul finalizării eșalonării,
  3. Extinderea Serviciului “Spațiul Privat Virtual“ la persoanele juridice și la alte entități fără personalitate juridică,
  4. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi în cazul contribuabililor care sunt executați silit, astfel încât suma blocată să nu depășească datoria către ANAF,
  5. Inițierea de acțiuni de control în domeniul comerțului on-line,
  6. Intensificarea controlului în scopul identificării contribuabililor care înregistrează în evidențele contabile facturi false.
  • Educația

Tabel 6

CNIPMMR prin Programul de guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri a susţinut ca măsură de susţinere şi promovare a antreprenoriatului în rândul tinerilor, înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, axate pe învăţarea conceptului de antreprenoriat şi implementarea programului România profesională.

  • Dezvoltarea serviciilor medicale în ambulatoriu

Tabel 7

Operaţionalizarea şi eficientizarea serviciilor medicale în ambulatoriu (consultaţii medicale, servicii medicale oferite în cabinetlee medicale fără a necesita internarea pacientului) au ca efect reduceri de cheltuieli în domeniul sănătăţii şi eficientizarea costurilor, în prezent serviciile medicale in ambulatoriu având mai mult un caracter formal.

        2. Recomandări făcute în 2016 care nu mai sunt menționate în 2017

Comisia recomandă ca, în perioada 2016-2017, România să întreprindă acțiuni astfel încât:

Tabel 8

Cu toate că în Raportul de ţară din 2017 se menţionează că s-au realizat progrese substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în prezent “Schema de Garanții pentru Tineri – NEETS” este nefucţională, mai mult România a trebuit să returneze Comisei Europene peste 30 de milioane euro, primita ca prefinanţare în cadrul acestui proiect, din cauza nefolosirii acesteia.

CNIPMMR a solicitat prin Programul de guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri:

– Stabilirea ca obiectiv strategic: reducerea şomajului în rândul populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în present la sub 10% în doi ani şi la sub 5% în următorii doi ani,

Crearea de Fonduri de seed-capital pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri,

– Înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Ocupare pentru Tineri, prin operaţionalizarea schemei de garanţii pentru tineri.

III. Poziția CNIPMMR privind recomandările de țară pentru România

Majoritatea recomandărilor şi constatărilor făcute în documentul Recomandările de ţară din 2016, se regăsesc şi în 2017, chiar dacă sub formulării diferite, acest lucru demonstrând că, în continuare, sunt necesare măsuri şi politici publice care să conducă la soluţionarea problemelor menţionate.

 Domeniul problemelor identificate în Recomandările de ţară din 2017 şi 2016 este acelaşi:

  • Cresterea investitiilor publice pentru sustinerea relansarii economice,
  • Măsuri pentru o buna utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile, creșterea gradului de absorbție,
  • Adoptarea de măsuri eficace pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare,
  • Stabilirea unui mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim.

CNIPMMR solicită realizarea  unui plan care trebuie să cuprindă acţiunile viitoare necesare implementării recomandărilor Comisiei Europene.

Post Your Thoughts