Concluziile raportului de tara al Romaniei din 2017

În data de 22 februarie 2017, a fost publicat Raportul anual de țară al României, document ce prezintă concluziile evaluării economice a României prin prisma analizei anuale a creșterii efectuate de Comisia Europeană.I. Analiza a reflectat următoarele concluzii generale:

1. Economia României a înregistrat o ascensiune ciclică în ultimii doi ani.

• În 2016, creșterea economică a atins un punct maxim raportat la perioada de după criză (4,9 %), situație generată de o cerere internă puternică pe fondul unor politici fiscale prociclice.
• Se prevede o creștere economică de 4,4 % în 2017 și 3,7 % în 2018.
• Deficitul de cont curent s-a deteriorat în 2016 și se preconizează că se va accentua și mai mult, întrucât cererea internă puternică a determinat sporirea importurilor.
• Investițiile publice s-au redus în 2016 din cauza unui nivel scăzut de absorbție a fondurilor UE.

2. Piața forței de muncă s-a consolidat și mai mult ca urmare a unei creșteri economice solide

• Șomajul se apropie de nivelurile scăzute înregistrate înainte de criză și se estimează că va continua să scadă în perioada 2017-2018.

3. Politica fiscală a devenit prociclică în 2016, iar deficitul este în creștere

• Ponderea datoriei publice se așteaptă să se deterioreze, rămânând însă sub 60 % din PIB.
• Deficitul public a crescut la 2,8 % din PIB în 2016 și se estimează că va crește în continuare la 3,6 % în 2017și 3,9 % în 2018.

4. Stabilitatea financiară s-a îmbunătățit, dar mai trebuie să facă față unor provocări

• Nivelul ridicat al creditelor neperformante este o provocare, iar inițiativele legislative repetate ar putea submina stabilitatea, previzibilitatea juridică și percepția investitorilor.

5. Provocările structurale pot afecta perspectivele pe termen mediu

• Pentru prima dată din 2008, producția efectivă și-a depășit potențialul și este de așteptat ca această tendință să se mențină și în perioada 2017-2018.
• Dacă nu se impulsionează agenda de reforme structurale a României, competitivitatea bazată pe alte elemente decât prețurile și potențialul de creștere economică vor fi drastic limitate.

6. În 2016 au fost inițiate reforme ample, însă potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică.
7. Ocuparea forței de muncă și ratele de activitate în rândul femeilor, persoanelor slab calificate, tinerilor, persoanelor cu handicap și romilor rămân sub media UE.
8. Cheltuielile publice pentru investiții sunt ridicate, însă eficiența scăzută a infrastructurii frânează creșterea economică.

II. În ceea ce privește analiza realizată asupra mediului de afaceri din România, au fost semnalate următoarele aspecte:

1. Mediul de afaceri s-a îmbunătățit, dar prezintă în continuare o serie de deficiențe

Între 2011 și 2016, competitivitatea României s-a îmbunătățit în mod semnificativ, dar cu toate acestea, se află pe locul 36 în clasamentul Băncii Mondiale privind climatul favorabil afacerilor („Doing Business”) pentru 2017 și a căzut de pe locul 53 pe locul 62 în Raportul privind competitivitatea la nivel mondial („Global Competitiveness Report”) .

2. S-au înregistrat progrese în simplificarea procedurilor administrative

După ce perioada 2011-2013 a fost marcată de lipsa progreselor, în perioada 2013-2015 acestea au fost semnificative, fiind adoptate două strategii în domeniu, un plan de acțiune privind spiritul antreprenorial, mediul de afaceri și IMM-urile și un program guvernamental pentru perioada 2013-2016. Instituirea unui departament specializat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism a consolidat în continuare progresele. Ca urmare, în ultimii 3 ani, România a obținut rezultate peste media UE în ceea ce privește facilitarea creării de noi întreprinderi.

3. Blocajele omniprezente împiedică investițiile IMM-urilor în inovare

IMM-urile au un nivel scăzut de inovare, iar fluxul de cunoștințe dintre activitățile publice de C&D și mediul de afaceri este slab, aspect confirmat de faptul că România se află în coada clasamentului la dimensiunea „Colaborări și spirit antreprenorial” din cadrul tabloului de bord.

Birocrația, infrastructura slab dezvoltată și nivelul scăzut de educație antreprenorială reprezintă tot atâtea obstacole în calea spiritului antreprenorial inovator și a creării și dezvoltării de întreprinderi în sectorul tehnologiei.

4. Se preconizează ameliorarea accesului la finanțare cu ajutorul unei serii de noi instrumente financiare

Se estimează că înființarea unei bănci naționale de promovare și crearea unei bănci pentru IMM-uri, anunțate de noul guvern, vor îmbunătăți accesul la finanțare pentru întreprinderi.

5. Corupția, întâlnită la toate nivelurile, rămâne un obstacol în calea desfășurării de activități economice.

• Așadar, principalele constatări ale analizei cuprinse în prezentul raport de țară și provocările conexe în materie de politici sunt următoarele:
• Rata scăzută a șomajului este, prin urmare, însoțită de una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate din UE.
• România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de inegalitate a veniturilor din UE.
• Rata constant ridicată a părăsirii timpurii a școlii și cea scăzută a absolvirii învățământului terțiar nu vin în întâmpinarea nevoii crescânde de mână de lucru calificată, pe fondul unei flux persistent de emigrație.
• Cheltuielile publice pentru investiții au fost printre cele mai ridicate din UE în ultimul deceniu, dar calitatea percepută a infrastructurii se numără printre cele mai scăzute din UE.
• Reforma administrației publice s-a accelerat în 2016, dar nu este încă finalizată.