Comunicat de presa CNIPMMR

În cadrul conferinţei de presă organizată în data de 08 decembrie 2015 de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au participat Prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu, preşedinte CNIPMMR, dl. Florin Jianu şi dl. Liviu Rogojinaru , Vicepreşedinţi şi dl. Ion Glişcă, preşedinte PIMM Argeş şi s-au prezentat următoarele subiecte:

1. Priorităţile IMM-urilor pentru noul Guvern în anul 2016

CNIPMMR a considerat ca principale următoarele priorităţi:

1. Adoptarea de măsuri pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil
2. Punerea în aplicare pe deplin a legii nr. 62/2014 de modificare a legii IMM-urilor
3. Operaţionalizarea fondurilor speciale pentru IMM-uri, similare cu cele din U.E.
4. Valorificarea oportunitaţilor de finanţare din programul de relansare economică a uniunii europene lansat de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker
5. Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare
6. Relansarea procesului investiţional
7. Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale
8. Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat
9. Reducerea fiscalităţii
10. Reformă în domeniul controalelor
11. Creşterea accesului IMM-urilor la achiziţiile publice
12. Susţinerea distribuţiei şi comercializării produselor IMM-urilor
13. Creşterea implicării autorităţilor publice centrale şi locale în profesionalizarea managementului public la nivel naţional şi local
14. Îmbunătăţirea eficacităţii administrării actului de justiţie pentru IMM-uri

*Vă transmiemt ataşat toate priorităţile IMM-urilor cu lista măsurilor de operaţionalizare pentru noul Guvern în anul 2016 realizate de către CNIPMMR.

2. Poziţia CNIPMMR privind creşterea salariului minim în 2016

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 04-07 decembrie 2015 o consultare privind creşterea salariului minim pe economie în anul 2016, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.

Astfel, în urma sondajului realizat, 76% dintre cei chestionaţi consideră că o creştere a salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2016 va crea dificultăţi întreprinderii, 62% au fost de părere că o creştere a salariului minim pe economie va avea ca principal efect disponobilizarea unor salariaţi şi 84% au afirmat că vor exista şi efecte asupra grilei de salarizare la nivelul întreprinderii (pentru toti salariaţii). De asemenea, întrebaţi ce măsură consideră că sunt necesare a fi luate pentru mediul de afaceri pentru a se putea asigura creşterea salariului minim în anul 2016, aceştia au solicitat: 80% stimularea investiţiilor, 75% simplificarea birocraţiei, 62% scăderea fiscalităţii 48% solicitând alte măsuri. 

CNIPMMR apreciază că în proiectul bugetului de stat pentru anul 2016, noul Guvern nu a inclus o creştere a salariului minim de la 1.050 lei la 1.200 lei, exprimându-şi convingerea că şi pe viitor, Guvernul şi partidele parlamentare nu vor lua o decizie în acest domeniu, fără o fundamentare riguroasă, fără realizarea unei notei de impact, fără aplicarea Testului IMM şi fără consultarea organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor.

Problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic, cu luarea în considerare a următoarelor aspecte:

• Necesitatea realizării notei de impact, a aplicării Testului IMM şi consultarea obligatorie a organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor pentru creşterea salariului minim în 2016,
• Creşterile salariale, pentru a fi generatoare de performanţă şi competitivitate, ce trebuie să-şi găsească corespondentul în sporirea productivităţii muncii,
• Îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri,
• Creşterea enormă (pentru unele societăţi de peste 30 de ori) a impozitelor pe clădiri începând cu 01.01.2016 afectează grav toate IMM-urile şi elimină posibilitatea acordării de creşteri salariale în 2016 pentru salariaţii din IMM.

3. Obligativitatea realizării analizei de risc la securitate fizică de către agenţii economici

Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990 sunt obligate SĂ ASIGURE PAZA bunurilor ori valorilor deţinute cu orice titlu, conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată.^[1]

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003, prevăd că adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează PE BAZA UNEI ANALIZE DE RISC LA SECURITATE FIZICĂ, iar elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul administraţiei şi internelor.^[2]

În practică sunt foarte puţini specialişti în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică, iar deţinerea  de  competenţe profesionale în domeniu presupune  :

–  formatori specializaţi în domeniul analizei de risc la securitate fizică;

–  costuri pentru societăţi pentru plata serviciilor de realizare a analizei de risc (minim 600 Euro)

   Raportat la numărul de socieţăti active de 744.973, în luna octombrie 2015, conform ONRC, întreprinzătorii se află în imposibilitatea respectării obligaţiei stabilite prin normele metodologice, fiind pasibili, începând cu data de 01 ianuarie 2016, de amenzi.

S-au instituit necesităţile eliminării obligativităţii societăţilor de a elabora ”analiză de risc la securitate fizică” cu abrogarea articolelor din HG nr. 301/2012 pentru aprobarea normelor metodologice şi a instrucţiunii ministrului de interne privind elaborarea analizei de risc (Instrucţiunea nr. 9/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 164/2013).

4. Rezultatele obţinute în urma implementării proiectului PRO F.A.M.

Principalele 4 obiective ale proiectului finalizat în data de 15 decembrie 2015 au fost:

1. Incurajarea dezvoltarii carierei profesionale a 965 mame ale copiilor cu dizabilitati din regiunile Bucuresti Ilfov, Sud Est şi Centru prin participarea a 750 dintre acestea la programe de calificare / recalificare în meseriile: Cofetar, Manichiurist-pedichiurist, Florar decorator, Patiser şi a 215 dintre acestea la cursuri de iniţiere în Competenţe antreprenoriale,
2. Sprijinirea unui grup de 20 de mame de copii cu dizabilităţi din regiunile Bucureşti Ilfov, Sud Est şi Centru de a iniţia activităţi independente prin instruirea şi dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale,
3. Susţinerea grupului ţintă în dezvoltarea unor legături durabile şi socio-profesionale prin înfiinţarea unei reţele profesionale multiregionale dedicată mamelor copiilor cu dizabilităţi din regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Sud-Est,
4. Creşterea gradului de conştientizare şi informare cu privire la principiul egalităţii de şanse.

Astfel, în urma implementării proiectului au fost înregistrate următoarele rezultate:

1. Servicii de consultanţă şi asistenţă antreprenorială pentru femeile din grupul ţintă în vederea iniţierii unor activităţi independente/ afaceri: 40 de femei au fost selectate pentru participarea la concursul de planuri de afaceri, 40 de femei au fost conciliate, 20 de planuri de afaceri au ieşit câştigătoare şi au fost înfiinţate 9 firme, 11 fiind în curs de înfiinţare.
2. Înfiinţarea unei reţele profesionale multiregionale pe tema egalităţii de gen pentru mamele de copii cu dizabilităţi din regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Sud-Est: 1 platformă on-line înfiinţată, 26 de femei din grupul ţintă alcătuind grupul de administrare al platformei.
3. Diseminarea rezultatelor retelei profesionale pentru egalitatea de gen. Evaluarea şi diseminarea rezultatelor finale ale proiectului: 1 set de bune practici identificate, 1500 de compendii de bune practici în curs de tipărire şi distribuire.

[1] Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, prevede la art. 2 alin. 1 că : “(…), societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure PAZA acestora.”

[2] HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, prevede la art. 2

“(1) Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică.

(2)Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”