Interviu cu Florin Jianu, despre situatia mediului de afaceri din Romania

Florin Jianu, preşedintele PTIR, întreprinzător de succes al României, susţinător al mediului de afaceri naţional şi european, cu o  viziune bazată pe  inovaţie şi încurajarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor, activând în mediul neguvernamental în calitate de preşedinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, a acordat un interviu referitor la situaţia mediului de afaceri din România.

Florin Jianu          Sursa: internet

Florin Jianu s-a născut la Slatina, judetul Olt, la 30 decembrie 1976. Absolvent al Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti – Departamentul de Matematici Aplicate (secţia engleza) cu lucrarea „Intervale de estimare”, acesta a urmat apoi studiile de masterat din cadrul şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti cu lucrarea „Motivaţia ca factor de performanţă în organizaţii”.

În 2014, timp de 10 luni, activitatea sa a vizat mediul guvernamental, fiind numit Ministru pentru IMM-uri, Mediul de afaceri şi Turism. Cele mai importante rezultate ale demersurilor sale în calitate de reprezentant al Guvernului României au în vedere cea mai nouă lege dedicată IMM-urilor, o strategie pentru mediul de afaceri 2014-2020, un program ce are în vedere integrarea tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii şi dezvoltarea activităţii IMM-urilor, precum şi initiativa România HUB. Politicile dezvoltate au avut ca obiectiv plasarea României ca hub Sud-Est european.

Alte proiecte iniţiate din poziţia de ministru au fost Legea crowdfunding, Legea business angel, Legea dedicată incubatoarelor de afaceri şi Instituţia mediatorului de credite.

La nivel non-guvernamental a ocupat poziţia de preşedinte în cadrul celei mai mari organizaţii care reprezintă vocea a peste 350.000 de tineri întreprinzători la nivel european – Young Entrepreneurs of the European Union (JEUNE) şi a singurului patronat dedicat activităţii antreprenorilor din România cu vârsta cuprinsa între 18 şi 35 de ani – Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR). Activitatea sa vizează în special consultanţă în domeniul fondurilor europene şi managementul de proiecte.

Sursa: internet

În cadrul unui interviului, Florin Jianu sfătuieşte tinerii întreprinzători să considere eşecul ca pe o oportunitate de a se dezvolta, de a se informa continuu cu privire la mediul de afaceri, de a-şi dezvolta o echipă dedicată care să vadă în succesul companiei propriul succes şi să investească permanent în dezvoltarea personală şi a firmei, indiferent de dimensiunea profitului.

În ceea ce priveşte înfiinţarea proiectului privind incubatoarele pentru afaceri, Florin Jianu consideră că programul reprezintă un element esenţial în construirea ecosistemului antreprenorial.

„Un incubator de afaceri, în viziunea mea, ar trebui sa ofere 3 facilităţi esenţiale pentru dezvoltarea unui start-up: spaţiu de lucru cu facilităţi, acces la finanţare, fie că vorbim despre investitori, fie despre consultantă pentru accesarea de fonduri nerambursabile şi networking pentru stabilirea de parteneriate, identificarea potenţialilor clienţi şi mentori”.

De asemenea, Florin Jianu precizează că cifrele publicate de către Ministerul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri privind impactul programelor naţionale de finanţare, indică foarte clar faptul că interesul start-up-urilor faţă de iniţiativă este în scădere, în anul 2014, numai 20 de beneficiari au accesat programul, deşi faţă de anul 2013, bugetul alocat a fost mai mare cu 4.000.000 de lei.

De asemenea, „incubatoarele create prin intermediul programului sunt plasate foarte prost din punct de vedere al accesibilitătii, sunt foarte puţine, extrem de slab promovate, iar sprijinul concret oferit este unul neadaptat în totalitate la nevoile unui start-up. Astfel că, în acest moment, utilitatea programului este redusă spre zero”, este de părere Florin Jianu.

Despre Programul SRL-D. 

„Succesul unui program de finanţare apreciez că este dat de impactul avut în economie raportat la suma alocată de Guvern. Astfel, cred că cea mai accesată iniţiativă guvernamentală a fost Programul SRL-D. Pentru perioada 2011 – 2014, impactul programului a vizat 20.000 de noi IMM-uri create, cu aproximativ 40.000 de noi locuri de muncă, având un buget alocat de 104.000.000 lei şi 1800 de beneficiari. În medie, cifra de afaceri previzionată pentru un SRL-D este de aproximativ 32.000 de euro. Vorbesc la timpul trecut pentru că, dupa cum stiţi, pentru anul 2015, interesul debutanţilor a scăzut”. De asemenea, „pentru anul 2015, programul SRL-D poate fi caracterizat ca fiind eşecul Ministerului Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, care a transformat singurul instrument care s-a promovat de la sine şi s-a dovedit a fi cea mai bună “investiţie” a statului intr-o iniţiativă inaplicabilă”.

Referitor la eşecul Programului SRL-D pentru anul 2015 fostul Ministru al IMM-urilor a precizat faptul că a fost redusă  perioada de implementare a planului de afaceri de la 12 luni la 1 lună. Astfel, nu numai că unele cheltuieli eligibile sunt irealiste, dar nici nu pot fi implementate într-un timp atât de scurt, un debutant având nevoie de o perioadă mult mai mare pentru a-şi lansa afacerea. Altfel, programul nu mai este dedicat persoanelor fără experienţă în afaceri.

În plus, domnia sa a mai menţionat faptul că, la momentul semnării contractului de finanţare, beneficiarul trebuia să facă dovada deţinerii întregii sume solicitate prin planul de afaceri. Întrebarea pertinentă care se punea în această situaţie viza necesitatea sprijinului financiar oferit de către Guvern.

Suma investită urma a fi decontată la final pe baza unei cereri de rambursare, fiind eliminată prevederea referitoare la realizarea mai multor cereri de tragere.

Dl. Florin Jianu a concluzionat prin a afirma faptul că data la care s-a lansat program este extrem de tardivă, astfel existând presiuni asupra beneficiarilor privind realizarea cheltuielilor şi depunerea cererilor de rambusare.

Sursa: internet

Programele naţionale, faţă de cele structurale. 

„Programele naţionale şi fondurile structurale prezintă diferenţe semnificative raportate la potenţialii beneficiari şi sumele alocate. Inclusiv procedura de aplicare şi raportare sunt diferite, bugetele alocate pentru cele două categorii, dar şi lansările periodice. Practic, vorbim de două lucruri diferite. Astfel că, o alternativă bună ar fi ca antreprenorii să acceseze ambele tipuri de programe pentru a avea acces la un pachet complet de cheltuieli eligibile” declară Florin Jianu.

„Antreprenorii care îşi propun să acceseze finanţările existente, îi sfătuiesc să aibă în vedere că, indiferent de procentul de cofinanţare pe care îl iau în calcul iniţial, contribuţia lor nu va lipsi, ba chiar va depăşi suma previzionată la momentul depunerii planului de afaceri.
Practic, o afacere care se bazează pe sprijinul finanţărilor nerambursabile trebuie să dispună de un buget propriu„, pentru ca apoi să se planifice cât mai realist bugetul planului de afaceri şi perioada de implementare a activităţii, un plus putând a fi adus prin participarea la sesiunile de informare organizare periodic de către Ministerul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri.

Sursa: Finantare.ro