IMM-URILE SOLICITĂ MĂSURI NEDISCRIMINATORII ŞI MĂSURI PENTRU SUSŢINEREA ÎNFIINŢĂRII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ/CONSOLIDAREA CELOR EXISTENTE

1. MĂSURI DE PROTECŢIE SOCIALĂ NUMAI PENTRU SALARIAŢII CONCEDIAŢI DE ANGAJATORII CU CAPITAL MAJORITAR DE STAT

Ordonanţa de Urgenţă nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare vizează doar persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza unui plan de disponibilizare, din cadrul:

  • societăţilor naţionale;
  • regiilor autonome;
  • companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat;
  • institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare;
  • societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale.

Persoanele concediate în condiţiile OUG nr. 36/2013 beneficiază de următoarele drepturi:

  • indemnizaţie de şomaj, stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare;
  • venit lunar de completare;
  • plăţi compensatorii acordate de către operatorii economici din bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora, în conformitate cu prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, respectiv încheiate la nivelul fiecărui operator economic.
  • 50% din venitul lunar de completare pentru persoanele concediate care se reîncadrează în muncă.

Venitul lunar de completare:

  • se stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj;
  • este egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.
  • se acordă lunar pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea  în muncă a persoanelor concediate în condiţiile OUG nr. 36/2013, după cum urmează:

– 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani;

– 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani;

– 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani;

– 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.

Venitul lunar de completare şi 50% din venitul lunar de completare pentru persoanele concediate care se reîncadrează în muncă se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, buget constituit şi din contribuţiile agenţilor economici cu capital privat şi ale salariaţilor acestora.

2. REZULTATELE SONDAJULUI REALIZAT DE WWW.IMMROMANIA.RO

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada: 13 – 19 iunie 2013 o consultare a IMM-urilor privind acordarea de sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi măsurile de stimulare a noilor locuri de muncă şi menţinerea celor existente, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro şi la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.

La întrebarea: „Ati beneficiat de sume de la bugetul asigurărilor pentru şomaj în ultimii 5 ani?” toţi respondenţii au răspuns negativ.

La întrebarea: „Ati beneficiat de finanţări/facilităţi pentru crearea de noi locuri de muncă sau pentru consolidarea locurilor de muncă existente?”, 73% dintre întreprinzătorii chestionaţi au răspuns negativ şi doar 27% dintre respondenţi au beneficiat de finanţări/facilităţi.

La întrebarea: Aţi avut concedieri individuale/colective în ultimii 5 ani”, 91% dintre respondenţi au răspuns că au făcut eforturi considerabile să nu concedieze salariaţii societăţii şi 9% dintre aceştia s-au confruntat cu aceste situaţii

Referitor la măsurile aprobate prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare şi la acordarea unor sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj numai pentru salariaţii concediaţi din cadrul angajatorilor cu capital majoritar de stat, 91%% dintre respondenţi consideră aceste măsuri discriminatorii, deoarece toţi angajatorii plătesc contribuţii pentru şomaj, 9% consideră că este un sistem de subvenţii pentru angajatorii potenţiali, în timp ce tot 9% dintre întreprinzători cred că este o măsura necesară.

82% dintre respondenţi consideră că măsurile de protecţie socială acordate salariaţilor concediaţi din cadrul angajatorilor cu capital majoritar de stat trebuie să se aplice şi pentru concedierile  angajatorilor cu capital privat. 

Referitor la adoptarea unor măsuri pentru angajatorii care crează noi locuri de muncă sau pentru consolidarea locurilor de muncă existente, toţi respondenţii au susţinut necesitatea adoptării acestor măsuri, răspunsurile vizând:

  • facilităţi fiscale: reduceri de impozite şi contribuţii de asigurări sociale
  • acordarea de stimulente pentru crearea de noi locuri de muncă
  • stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor
  • susţinerea programelor de formare profesională pentru proprii angajaţi
  • stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor defavorizate

3. MĂSURI ŞI RECOMANDĂRI ADOPTATE LA NIVEL EUROPEAN

În data de 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansat o nouă strategie pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acţiuni în vederea stimulării potenţialului de creştere durabilă şi de competitivitate al Europei.

Primul obiectiv din cele cinci cuprinse în documentul strategic Europa 2020 vizează ocuparea forţei de muncă şi asigurarea unei rate de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani.

În data de 29.5.2013, a fost emisă Recomandarea CONSILIULUI privind Programul naţional de reformă al României pentru 2013 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru perioada 2012-2016,  COM(2013) 373 final, care evidenţiază următoarele aspecte privind ocuparea:

  • În 2012, rata de ocupare în România a fost în continuare scăzută (63,8 %), constatându-se o uşoară îmbunătăţire faţă de anul anterior (când aceasta se situa la 62,8 %).
  • Obiectivul de 70 % până în 2020, stabilit de România în contextul Strategiei Europa 2020, rămâne dificil de atins.
  • Productivitatea forţei de muncă a României este, în continuare, printre cele mai scăzute din UE.
  • Calitatea serviciilor de activare profesională în sectorul public, de căutare a unui loc de muncă şi de reorientare profesională este, în continuare, relativ scăzută.
  • Capacitatea administrativă redusă nu permite formularea eficientă de politici active în domeniul pieţei forţei de muncă prin furnizarea de servicii personalizate de calitate, aşa cum nu permite nici o mai bună integrare a politicilor active şi pasive în domeniul pieţei forţei de muncă. Participarea adulţilor la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii stagnează în continuare la niveluri foarte scăzute (1,6 % în 2011), considerabil sub media UE (8,9 %).
  • Ratele de ocupare şi de activitate în rândul tinerilor au fost în 2012 printre cele mai scăzute din UE (23,9 % şi, respectiv, 30,9 %), în timp ce rata şomajului în rândul tinerilor a fost ridicată, situându-se la 22,7 % în 2012. În România, procentul tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nici nu urmează vreun program educaţional sau de formare este ridicat şi în creştere (16, 8 % în 2012)”.

Recomandările formulate vizează:

  • Asigurarea unei mai bune participări pe piaţa muncii şi sporirea capacităţii de inserţie profesională şi productivitatea forţei de muncă prin revizuirea şi consolidarea politicilor active în domeniul pieţei forţei de muncă, prin asigurarea de servicii de formare şi îndrumare individualizate şi prin promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii;
  • Îmbunătăţirea şi simplificarea mediului de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri şi prin punerea în aplicare a unei strategii coerente în materie de e-guvernare;
  • Facilitarea şi diversificarea accesului IMM-urilor la finanţare;
  • Consolidarea capacităţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a spori calitatea şi acoperirea serviciilor acesteia; pentru a combate şomajul în rândul tinerilor, să pună în aplicare fără întârziere Planul naţional pentru încadrarea în muncă a tinerilor, inclusiv, de exemplu, printr-o garanţie pentru tineri;
  • Realizarea unei asocieri mai strânse între cercetare, inovare şi întreprinderi, în special prin acordarea unui statut prioritar activităţilor de cercetare şi dezvoltare care sunt susceptibile să atragă investiţii private;
  • Îmbunătăţirea semnificativă a calităţii actelor legislative, prin utilizarea evaluărilor impactului şi a evaluărilor sistematice;
  • Depunerea de eforturi suplimentare pentru asigurarea unei absorbţii mai rapide a fondurilor UE;
  • Adoptarea unui plan cuprinzător şi pe termen lung în domeniul transporturilor şi îmbunătăţirea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă.

4. PROPUNERILE CNIPMMR DE MĂSURI PENTRU SUSŢINEREA ÎNFIINŢĂRII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ ŞI CONSOLIDAREA CELOR EXISTENTE

CNIPMMR formulează următoarele propuneri de măsuri pentru susţinerea înfiinţării de noi locuri de muncă şi consolidarea celor existente: 

  • Sporirea ponderii cheltuielilor din fondul asigurărilor de şomaj şi de la bugetul pentru MĂSURILE ACTIVE de creare a locurilor de muncă, de consolidare a celor existente şi de ocupare a şomerilor, tinerilor şi persoanelor vulnerabile, în special pentru măsuri vizând:
  1. acordarea de facilităţi şi stimulente pentru creşterea ocupării;
  2. acordarea de credite în condiţii avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă;
  3.  susţinerea programelor de formare profesională a salariaţilor din IMM-uri.
  •  Reglementarea de noi STIMULENTE şi FACILITĂŢI pentru înfiinţarea de IMM-uri şi crearea de noi locuri de muncă: subvenţii, credite subvenţionate, facilităţi fiscale, deduceri de impozite, reducerea taxelor pe o perioadă determinată pentru reinserţia profesională a tinerilor şi a şomerilor, mai ales în cazul celor încadraţi în grupa şomajului de lungă durată.
  • REDUCEREA FISCALITĂŢII asupra forţei de muncă (cu 5% a contribuţiilor sociale).
  • REDUCEREA SARCINII ADMINISTRATIVE, simplificarea procedurilor şi măsuri pentru creşterea ABSORBŢIEI FONDURILOR STRUCTURALE.
  • Facilitarea şi diversificarea ACCESULUI IMM-URILOR LA FINANŢARE şi amplificarea garantării creditelor de către FNGCIMM şi FRC.
  • DEZVOLTAREA ŞI SUSŢINEREA SERVICIILOR DE CONSULTANŢĂ şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri.
  • ÎMBUNĂTĂŢIREA LEGISLAŢIEI prin utilizarea evaluărilor impactului şi a evaluărilor sistematice şi prin reglementarea în mod nediscriminatoriu a măsurilor finanţate de la bugetul asigurărilor de şomaj pentru angajatorii cu capital de stat şi privat.

Post Your Thoughts