Evaziunea fiscală

Comunicat de presă

PUNCTUL DE VEDERE AL CNIPMMR REFERITOR LA EVAZIUNEA FISCALĂ

I. ECONOMIA SUBTERANĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN

„Economia subterană” reprezintă acel segment al activităţilor permise de lege care sunt deliberat ascunse faţă de autorităţile publice.

Estimările specialiştilor conduc către valoarea de 1,85 trilioane EUR (16,10 % din PIB) la nivelul UE-27[1] în anul 2009, existând însă variaţii evidente în funcţie de zona geografică: Europa de Nord – Vest – 12,72 % din PIB; Europa de Sud – 21,25 %; Europa Centrală şi de Est – 24,39 %.

În acest context, România se află pe locul 4 (29,40 %) în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene cu cel mai mare segment al economiei subterane (ca pondere în PIB), fiind „depăşită” cu puţin doar de state cu economii de câteva ori mai mici: de 4,35 ori în cazul Lituaniei (locul 3 –  29,60 %), de 8,44 ori în cazul Estoniei (locul 2 –  29,60 %) şi de 3,42 ori în cazul Bulgariei (locul 1 –  32,50 %).

Pornind de la situaţia economiei româneşti, sunt necesare îmbunătăţiri de natură să diminueze dimensiunea economiei subterane, ce se manifestă cu o intensitate de aproximativ de două ori mai mare decât media UE-27.

Este necesară o delimitare clară a două componente majore ale economiei subterane: „munca la negru” şi „neraportarea unor venituri de către întreprinderi”. La nivel empiric se apreciază că 2/3 este reprezentată de munca la negru, iar restul de 1/3 de neraportarea veniturilor de către întreprinderi. În continuare vom viza cea de-a doua componentă, focalizându-ne asupra creşterii gradului de fiscalizare a veniturilor întreprinderilor.

II. FISCALITATEA ŞI IMM-URILE

1. Fiscalitatea este suportată inegal de contribuabili: deşi IMM-urile deţin 20-30% din avuţia naţională, contribuţiile acestora la bugetul public (TVA, impozit pe profit, alte taxe şi impozite) şi la fondurile de asigurări sociale obligatorii (pensii, şomaj, sănătate, alte contribuţii) sunt mai mari decât cele ale companiilor cu capital de stat.

2. La nivelul sectorului de IMM-uri din industrie, construcţii, comerţ şi servicii, în perioada 2008-2010, atât numărul salariaţilor, cât şi soldul net al profiturilor realizate (RBE) a fost de aproximativ de 2 ori mai mare decât în întreprinderile mari:

  • fiscalitate asupra forţei de muncă de 31.5% (cu aprox 43% mai mare decât în ţările din Europa de Est şi Asia Centrală), IMM – ca sector ce angajează peste 60% din salariaţi, fiind în principal afectat;
  • în IMM-uri, soldul net al profiturilor realizate (RBE) a fost de aproximativ de 2 ori mai mare decât în întreprinderile mari, deci pe ansamblul sectoarelor: industrie, construcţii, comerţ şi servicii, IMM-urile au plătit mai mult impozit;
  • rezultatul brut al exerciţiului – RBE (suma tuturor profiturilor minus suma tuturor pierderilor), referitor la 4 sectoare economice: industrie, construcţii, comerţ şi servicii a fost de aproximativ de 2 ori mai mare decât în întreprinderile mari.

III. MĂSURI DE COMBATERE A EVAZIUNII FISCALE

Ansamblul măsurilor ce pot fi luate pentru diminuarea evaziunii fiscale pot fi divizate în două abordări, diferite ca viziune, dar în mare parte complementare: extinderea constrângerilor administrative şi/sau impulsionarea conformării voluntare.

a)     Extinderea constrângerilor administrative vizează în principal măsuri de înăsprire a elementelor de control şi penalizare. Această categorie de măsuri generează însă o serie de efecte perverse, afectând în mod negativ şi agenţii economici de „bună credinţă”, manifestându-se astfel un caracter inhibator asupra dezvoltării economice de ansamblu.

b)     Impulsionarea conformării voluntare derivă dintr-o abordare holistică a proceselor economice ce vizează acţionarea asupra cauzelor care generează aceste comportamente de „nesupunere”. Astfel, cea de-a doua categorie de măsuri încearcă să ofere stimulente actorilor economici pentru a se comporta „corect”, luând astfel în calcul nu doar aspectele strict economice, ci şi pe cele ce ţin de pshihologia colectivă şi individuală.

Unul dintre elementele cu deosebit impact în problematica combaterii evaziunii fiscale este asigurarea emiterii bonurilor fiscale la fiecare tranzacţie comercială, permiţând astfel o colectare adecvată a TVA-ului. În acest sens există două măsuri majore care şi-au demonstrat eficacitatea în mai multe ţări:

  • returnarea unei părţi din TVA către consumatori;
  • organizarea unei loterii a bonurilor fiscale. 

IV. PROPUNERILE CNIPMMR PRIVIND EVAZIUNEA FISCALĂ

CNIPMMR formulează următoarele trei propuneri de măsuri care să contribuie la combaterea evaziunii fiscale:

  • Utilizarea abordărilor juridico-economice care au succes în alte ţări (exp. Italia: penalizarea şi a consumatorilor, şi a comercianţilor care nu dau bonuri fiscale. Instituirea măsurii ar trebui urmată de controale încrucişate şi aplicarea de sancţiuni).
  • Folosirea unor abordări motivaţionale. Analizele CNIPMMR ne-au demonstrat că, în contextul României, măsura ce poate fi aplicată în mod eficient este cea a organizării unei loterii, abordare ce a fost testată în mai multe ţări cu economii emergente.
  • Realizarea unei evaluări sistematice şi profesioniste a dimensiunii, structurii şi cazurilor de evaziune în România, apelând la o societate de notorietate în domeniu, cu posibilitatea valorificării oportunităţilor finanţărilor UE, care se va finaliza în măsuri de diminuare a evaziunii fiscale, axate asupra cauzelor şi principalelor domenii generatoare de evaziune.

ANEXĂ

Indicator

Romania

Europa de Est & Asia Centrala

OECD

Plăţi (număr pe an)

41

28

12

Timp (ore pe an)

216

260

176

Impozitul pe profit (%)

10.5

9.1

15.2

Impozitarea forţei de muncă şi contribuţii (%)

31.5

22.1

23.8

Alte impozite (%)

2.2

9.3

3.7

Rata totala a taxelor şi impozitelor  (% profit)

44.2

40.5

42.7

Date: Doingbusiness 2013

IMM

Întreprinderi mari

Nr. salariaţi

RBE

Nr. salariaţi

RBE

2008

2.431

21.077

1.462

11.028

2009

2.360

9.762

1.238

3.114

2010

2.199

2.402

1.062

3.180

Total

33.241

17.322 

Date INS, prelucrări proprii


[1] “The Shadow Economy in Europe, 2010”,

Friedrich Schneider, A.T. Kearney, 16 decembrie 2010, Studiu comandat de Visa Europe

http://www.visaeurope.com/idoc.ashx?docid=2758850c-b05e-4d61-bffd-37226316e72c&version=-1

Sursa: Conferință de presă CNIPMMR / 24 ianuarie 2013

Post Your Thoughts