Arhivă articole

Consiliul IMM-urilor din Romania contribuie la intoarcerea acasa a romanilor cu spirit antreprenorial din Diaspora

Consiliul IMM-urilor din România contribuie la întoarcerea acasă a românilor cu spirit antreprenorial din Diaspora. 

Românii din Diaspora sunt din ce în ce mai interesați să
deruleze o activitate antreprenorială în țară, căutând activ noi modalități de
a-și pune ideile de business în practică. Astfel, în cursa pentru obținerea
finanțării din cadrul proiectului “Diaspora
ReSTART
” au intrat 149 de persoane care, după efectuarea unor
cursuri de formare antreprenorială, au întocmit și depus planurile de afaceri, 60 dintre ele beneficiind de acces la o
finanțare nerambursabilă de maximum 40.000 Euro
.

Astfel,
analiza celor 60 de planuri de afaceri câștigătoare
relevă următoarele:

1.         Cei mai mulți aplicanți sunt din Marea
Britanie (33.3%) și Spania (28.3%), urmați de Italia (11.67%), Franța (6.67%),
Olanda (5%), Germania dar și Australia sau SUA (1.67%).

2.         Cele mai multe afaceri vor fi
înființate în următoarele domenii:

  • 6312 – Activități ale
    portalurilor web (10%)
  • 4520 – Întreținerea și
    repararea autovehiculelor (8.33%)
  • 5610 – Restaurante (8.33%)
  • 7112 – Activități de
    inginerie și consultanță tehnică legate de acestea (8.33%)
  • 6201 – Activități de realizare
    a software-ului la comandă (5%)

3.         În ceea ce privește repartiția pe gen, 68.33% din firme vor
fi conduse de bărbați și 31.67% de femei.

4.         Segmentarea
pe regiuni
relevă faptul că, din cele 60 de noi firme, 26.67%, se vor înființa în Regiunea Nord-Est
și Regiunea Centru (21.67%) și alte 15% în Regiunea Nord-Vest.

Diaspora ReSTART este cel mai greu și cel mai frumos
proiect implementat de mine până în prezent. Am avut privilegiul de a
interacționa direct cu peste 400 de români plecați în afara țării, de a le
cunoaște poveștile de viață și de a le oferi oportunitatea de a se întoarce și
a crea valoare adaugata pe meleagurile natale. Pentru că vorbim despre un
concurs, din pacate doar 60  dintre
aceștia vor primi finanțarea nerambursabilă de 40.000 de euro, însă vreau să
reiterez angajamentul ferm al CNIPMMR de a oferi sprijin tuturor persoanelor
care vor să porneasă pe drumul plin de provocări dar și de satisfacții al
antreprenoriatului. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc tuturor persoanelor
implicate direct în implementarea proiectului pentru efortul lor susținut
orientat exclusiv către atingerea obiectivului global al acestui proiect și
anume facilitarea întoarcerii acasă a 
românilor.
”, Oana Bâra,
Manager de proiect CNIPMMR.

În
continuare, cele 60 de noi firme vor participa la o sesiune de 3 luni de mentorat unde își vor consolida afacerea
prin furnizarea de informații cu privire la realizarea unei strategii de marketing,
identificarea unei rețele de clienți, stabilizarea relaței cu furnizorii și cu
clienții, menținerea relațiilor cu instituțiile statului în vederea raportării
activității conform legislației, sau stabilirea și urmarea unei strategii de
dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.

Testimonialele
benficiarilor:

O
experiență neașteptată! Un program de formare solid, flexibil și pe înțelesul
tuturor, construit pentru cei ce doresc sa își pună ideile în aplicare dar nu
dețin aptitudinile antreprenoriale de a o face! Am șansa de a transforma
pasiunea în afacere iar acest program este piesa din puzzle care lipsea.
Mulțumesc coordonatorilor pentru suport!
, Adina P., viitor antreprenor în domeniul fabricării prajiturilor, Sibiu.

Programul
DiasporaRestart a însemnat tot ce poate să-și dorească o persoană aflată în
afara granițelor, o foarte bună oportunitate de a se reconecta cu România. M-am
bucurat că am găsit acest program nerambursabil – foarte rar întâlnit în țările
EU, oferind oportunitatea tuturor de a contribui la economia românească.
Sprijinul oferit de coordonatorii programului a fost remarcabil, răspunzând
practic la toate întrebările adresate, menţinând etica profesională pentru
toate răspunsurile oferite în funcţie de situaţia solicitată. Vă mulţumesc
foarte mult pentru tot sprijinul, felicitări tuturor participantilor si aştept
cu nerăbdare începerea afacerii pentru a contribui la mediul de afaceri din
România.”,
Raul
J., viitor antreprenor în domeniul prestării de servicii în activități de
inginerie și consultanță tehnică, Arad.

Echipa Diaspora ReStart a
dat dovadă de răbdare și profesionalism pe tot parcursul concursului și știu că
a fost o muncă titanică și pentru voi, nu doar pentru noi. Vă mulțumesc pentru
o vară ca pe vremea studenției și pentru rolul instrumental pe care l-ați avut
în elaborarea planului de afaceri. Tutorele meu a fost săritor chiar și la
miezul nopții, adaptându-se la diferențele de fus orar și la numeroasele
întrebări încărcate de panica livrării unui plan coerent în timpul alocat.
Rezultatul concursului pentru mine a fost cireașa de pe tort, dar cursul și
sprijinul primite în ultimele luni m-au învățat niște lecții esențiale de
antreprenoriat și mi-au dat încrederea necesară să deschid afacerea din Marea
Britanie și în România.
”, Alice V., viitor antreprenor în domeniul
publicității, Brașov.

Informații
de background

Diaspora
ReSTART
” este un proiect implementat de către Consiliul IMM-urilor din
România, în calitate de beneficiar, în perioada septembrie 2017 – septembrie
2020 și are ca obiectiv principal încurajarea antreprenoriatului și a ocupării
pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil
nonagricol în zona urbana din regiunile mai puțin dezvoltate ale României de
către românii din Diaspora prin oferirea unei finanțări de până la 40.000 Euro
pentru start-up-uri înființate prin proiect.

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit destinata persoanelor juridice

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit, modalitate de finantare ce ofera clientilor persoane juridice  posibilitatea ca in limita unui plafon (revolving) aprobat, sa realizeze utilizari si rambursari multiple, cu destinatii si/sau valute multiple.

Astfel, suma acordata in
cadrul plafonului poate fi utilizata pe o perioada de pana la trei ani, sub
forma mai multor produse din oferta Bancii care, insumate, nu
pot depasi valoarea plafonului:

  • Credit de investitii;
  • Linia de credit;
  • Credit pentru finantarea
    stocurilor (non-revolving si revolving);
  • Credite pentru achitarea
    datoriilor la bugetul de stat;
  • Credit special pentru finantarea
    activitatii curente;
  • Emitere Acreditive (import);
  • Scrisori de garantie si
    contragarantie bancara (SGB).

Clientii CEC Bank beneficiaza de
consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a
creditelor. Mai multe detalii despre produsele si serviciile din
oferta CEC Bank pot fi obtinute in orice unitate teritoriala, apeland gratuit
numarul de telefon 0.800.800.848 sau accesand site-ul www.cec.ro.

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS

Noutăți fără precedent la IEAS 2018!

Cea de a XIV-a ediție
a Expoziției Internaționale de Echipamente
Electrice și Automatizări
, International Electric&Automation Show
– IEAS, se va desfășura în perioada 18 –
20 septembrie, la Palatul Parlamentului
din București și va reuni peste 80
de companii din România și din străinătate, într-un concept integrat de
business.

Pe o suprafață de
peste 3.600 mp, în 3 săli de
expoziție, vor fi prezentate cele mai noi produse și tehnologii din domeniul
echipamentelor electrice, automatizărilor, aplicații pentru SMART CITY, roboți industriali
și soluții software.

Ediția din 2018 a
IEAS aduce o multitudine de noutăți, atât în rândul companiilor participante
cât și în ceea ce privește conceptul de “Platforma
de business integrată
”. Anul acesta există o creștere semnificativă în rândul
companiilor aflate la prima participare, semn că industria înregistrează o
creștere, iar piața din România se dezvoltă. Peste 33 % dintre expozanți sunt
companii noi.

Pe lângă expoziție,
vizitatorii vor putea să participe la o serie de conferințe și workshop-uri susținute de companii sau diferite
asociații. Companiile din industrie vor întâlni autoritățile care reglementează
piața și prețurile la energie și vor discuta cadrul și normele impuse de
Uniunea Europeană și nu numai. O temă de interes prezentată în cadrul
conferințelor – eficiența energetică,
economisirea de energie și reducerea costurilor – va fi dezbătută în cadrul
evenimentului.

IEAS  continuă și anul acesta parteneriatul cu Asociația
Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și va găzdui cea de a
doua ediție a Târgului Național de
Energie
organizat de AFEER, sub deviza “Un
consumator informat este un consumator protejat!”.

2018 – este anul liberalizării totale
a pieței de energie electrică. Ce înseamnă asta pentru consumator?

Cine are de câștigat? AFEER promovează oportunitatea pieței libere. Deja peste
1,25 milioane de consumatori casnici au trecut pe piața concurențială (ANRE–aprilie
2018). Câteva zeci de mii de consumatori trec în fiecare lună către prețuri mai
bune, servicii cu valoare adăugată, o mai mare apropiere între client și
furnizor.

Concursul “Premiile Studențești pentru Inovare Tehnică”,
aflat la cea de-a doua ediție, își va desemna câștigătorii în prima zi a
expoziției. DK Expo, în calitate de organizator al IEAS, continuă să susțină
mediul universitar și să premieze excelența și inovația, iar proiectele
selecționate de anul acesta reflectă interesul tot mai mare al studenților și
ideile inovatoare pentru a dezvolta și schimba lumea.

Intrarea la
expoziție este liberă, cei interesați pot vizita IEAS în perioada 18 – 20 septembrie, între orele 10:00-18:00. Accesul în Palatul
Parlamentului se face prin poarta B3 din
Calea 13 Septembrie
. Pentru acces rapid în expoziție, participanții pot să
se înregistreze online pe www.ieas.ro.

Ambasadorul SUA Hans Klemm s-a întâlnit cu reprezentanți ai mediului de afaceri din Satu Mare

Excelența Sa Hans G. Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, a avut miercuri dimineața o întâlnire cu reprezentanți ai Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii Satu Mare (PIMM), filiala locală a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Întâlnirea a avut loc la restaurantul Class și a fost singura din cadrul scurtei vizite pe care domnul ambasador a făcut-o în Satu Mare. Read More

Punerea in dezbatere publica a regulamentului programului Bucharest Start-Up City

Primaria Municipiului Bucuresti a definitivat si a pus in dezbatere publica Regulamentul Programului Bucharest Start-up City. Dupa finalizarea perioadei de dezbatere publica si aprobarea documentului de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti, bucurestenii vor putea sa depuna planurile de afaceri, in vederea finantarii acestora. Read More

Punct de vedere privind introducerea Loteriei Romane si a Imprimeriei Nationale in cadrul unui fond suveran de dezvoltare/investitii. Organizarea si functionarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A.

Guvernul României a prezentat proiectul unei Ordonanţe de Urgenţă[1], în scopul introducerii LOTERIEI ROMÂNE şi a IMPRIMERIEI NAŢIONALE în cadrul unui fond suveran investiţii pe care Guvernul doreşte să îl înfiinţeze conform OUG nr. 100/2018[2]. Read More

Pozitia CNIPMMR privind raportul de tara din 2019 pentru Romania

CONSTATĂRILE PRINCIPALE REŢINUTE PENTRU ROMÂNIA

În data de 27.02.2019, Comisia Europeană a publicat Documentul de Lucru al Serviciilor Comisiei: „Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice”, care însoţeşte documentul Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Eurogrup Semestrul european 2019: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011.

Constatări principale cuprinse în Raportul de țară din 2019 privind România sunt următoarele:

  • Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea țării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE. Reducerea cu aproape jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, cauzată în mare parte de o încetinire a cheltuielilor consumatorilor, a scos în evidență limitele modelului de creștere economică al României. Creșterea puternică a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de personal calificat riscă să submineze capacitatea României de a concura pe plan internațional. În plus, încrederea investitorilor este erodată de instabilitatea legislativă persistentă, de imprevizibilitatea procesului decizional, de calitatea instituțională scăzută și de slăbirea continuă a luptei împotriva corupției. Ratele inegalităților și sărăciei rămân ridicate, iar disparitățile regionale sunt din ce în ce mai mari”.
  • “În ciuda încetinirii semnificative înregistrate în 2018, creșterea rămâne solidă. După ce s-a situat la 7 % în 2017, în 2018 creșterea PIB-ului real (ajustată cu inflația) a încetinit, ajungând la o valoare estimată de 4 %. Un nivel mai ridicat al inflației a afectat venitul disponibil și cheltuielile consumatorilor, principalul motor al creșterii economice. Creșterea puternică a importurilor de bunuri de consum, care au depășit exporturile, a dus la accentuarea deficitului de cont curent al României”.
  • “Piața forței de muncă este supusă unor presiuni din ce în ce mai mari. Cea mai redusă rată a șomajului din ultimii zece ani (3,8 %), scăderea forței de muncă și o lipsă persistentă de personal calificat au condus la o ocupare aproape integrală a forței de muncă în România, ceea ce îngreunează procesul de recrutare și determină creșterea salariilor. Remunerațiile salariaților sunt mici comparativ cu media UE, dar majorarea puternică a acestora începând cu anul 2016, susținută și de creșterile salariului minim și ale salariilor din sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivității dacă nu va fi însoțită de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității”.
  • Deficitul public a crescut, în special ca urmare a cheltuielilor cu salariile și a reducerilor fiscale. Cotele de impozitare au fost reduse în mod repetat, în timp ce salariile din sectorul public au crescut semnificativ din 2015 până în prezent și se prevede să mai fie majorate. În același timp, investițiile publice au scăzut în 2017 la cel mai redus nivel din perioada ulterioară aderării la UE și se preconizează că nu se vor redresa decât într-un ritm lent. Prin urmare, deficitul public a crescut semnificativ începând cu 2015 și se estimează că va depăși plafonul de 3 % din PIB impus de Pactul de stabilitate și de creștere, una dintre cauze fiind majorarea pensiilor. În iunie 2018, Consiliul a lansat la adresa României o nouă procedură aplicabilă abaterilor semnificative (2). Se estimează că până în 2019 deficitul structural se va menține stabil, în linii mari, situându-se la aproximativ 3,4 %, urmând să crească semnificativ în 2020.”
  • “Stabilitatea sectorului financiar a fost pusă sub presiune. Măsurile adoptate recent de către parlament și guvern au creat riscuri la adresa stabilității sectorului financiar. Aceste măsuri ar putea avea un impact negativ asupra creditării și ar putea limita impactul politicii monetare; de asemenea, ar putea să anuleze îmbunătățirile continue din ultimii ani. În plus, modificările aduse normelor privind pensiile administrate privat au sporit imprevizibilitatea și este posibil să fi subminat viabilitatea pe termen lung a acestor pensii. Acest lucru poate limita dezvoltarea piețelor de capital și poate priva economia de o sursă importantă de finanțare pentru investițiile pe termen lung”.
  • “Investițiile publice și private în infrastructură, educație, sănătate, incluziune socială și inovare ar îmbunătăți productivitatea și creșterea pe termen lung. Investițiile publiceutând asigura o îmbunătățire au fost modeste în ultimii ani și se preconizează că nu se vor redresa decât într-un ritm lent, în timp ce investițiile private ar putea fi afectate de o incertitudine din ce în ce mai mare. Investițiile în infrastructura de transport, energie și mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației. Sistemul de învățământ nu îi pregătește suficient pe cursanți pentru ocuparea unui loc de muncă și o mai bună integrare socială. Asigurarea atingerii întregului potențial al forței de muncă din România înseamnă, totodată, și investiții în incluziunea socială și în domeniul sănătății. Creșterea finanțării publice și private pentru inovare ar ajuta economia României să se orienteze către activități cu valoare adăugată mai mare. Anexa D identifică prioritățile-cheie ale sprijinului acordat de Fondul european de dezvoltare regională, de Fondul social european Plus și de Fondul de coeziune în perioada 20212027, pe baza analizei nevoilor de investiții și a provocărilor prezentate în raportul de față”.
  • “În România, deficitul de cont curent s-a accentuat, iar structura sa ridică semne de întrebare. De la o poziție aproape echilibrată în 2014, deficitul de cont curent a crescut la 3,2 % din PIB în 2017 și se preconizează că va continua să se deterioreze. Importurile de bunuri de consum au crescut mult mai repede decât cele de bunuri de capital și de bunuri intermediare. Cu alte cuvinte, deteriorarea contului curent este determinată mai mult de consum decât de investiții, ceea ce nu va sprijini creșterea economică pe termen lung”.
  • “Slaba performanță a sistemului de învățământ și de formare nu ajută România să recupereze decalajele față de UE. Cheltuielile pentru educație se numără printre cele mai mici din UE”.
  • “Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice se aplică doar într-o mică măsură. Legislația din acest domeniu ar putea fi slăbită de proiectele de modificări legislative depuse în Parlament. Numirile de consilii de administrație interimare reprezintă o practică recurentă, care se îndepărtează de la spiritul legislației privind guvernanța corporativă”.
  • “Progresele înregistrate în lupta împotriva corupției au suferit regrese semnificative. Independența judecătorilor și a procurorilor a fost afectată de modificările recente aduse legilor justiției. Principalele instituții de combatere a corupției s-au confruntat cu o presiune tot mai mare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea lor de a continua lupta împotriva corupției. Modificările în curs ale Codului penal și ale Codului de procedură penală ar putea slăbi și mai mult lupta împotriva corupției și a altor infracțiuni grave, subminând progresele înregistrate în ultimii 10 ani”.

CONSTATĂRILE PRINCIPALE PRIVIND MEDIUL DE AFACERI

  • “Creșterea costurilor cu forța de muncă ar putea afecta capacitatea României de a concura pe plan internațional. Costurile cu forța de muncă pe unitate de mărfuri și servicii produse au crescut puternic începând cu 2016, deoarece majorările salariale au depășit creșterea productivității, deși într-o măsură mai mică în sectoarele industriale deschise comerțului internațional. Alături de deprecierea treptată a monedei naționale, impactul asupra competitivității României în materie de costuri a fost, până în prezent, limitat și i-a permis să câștige cote de piață ale exporturilor. Cu toate acestea, presiunea exercitată asupra salariilor din sectorul privat de nivelurile ridicate de ocupare a forței de muncă, de creșterile salariului minim și de efectele de propagare ale majorărilor salariale din sectorul public poate duce la scăderea competitivității economiei României în viitor. În plus, tensiunile comerciale ar putea slăbi cererea pentru exporturile României”.
  • “Riscurile pentru sectorul financiar au crescut substanțial. Inițiativele legislative recente, printre care se numără plafonarea retroactivă a ratelor dobânzilor ipotecare și introducerea unei taxe pe activele băncilor legată de rata dobânzii interbancare, pot afecta funcționarea și stabilitatea sectorului financiar, precum și finanțarea pe termen lung a economiei. Mai mult decât atât, noile norme referitoare la pensiile administrate privat pot frâna dezvoltarea pieței de capital a României, care este încă foarte mică”.
  • “Mediul de afaceri și deciziile privind investițiile sunt afectate de caracterul imprevizibil al procesului de elaborare a politicilor. Consultarea părților interesate relevante este limitată, iar evaluările impactului lipsesc sau sunt de slabă calitate. Legislația recentă privind sectorul financiar, pensiile administrate privat și sectoarele energiei și telecomunicațiilor ar putea împiedica viitoare oportunități de investiții și ar putea spori incertitudinea, economia devenind astfel mai puțin atractivă pentru investitorii naționali și internaționali”.
  • “Oferta de forță de muncă și de competențe nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Disponibilitatea limitată a personalului calificat, îmbătrânirea populației, mobilitatea internă redusă și emigrarea continuă limitează creșterea economică. În ciuda deficitului de forță de muncă, anumite grupuri sociale, inclusiv romii, întâmpină dificultăți la intrarea pe piața muncii. Sistemele care ajută persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă se axează doar într-o mică măsură pe soluții cuprinzătoare, cum ar fi perfecționarea și reconversia profesională. Nivelurile salariale minime continuă să fie stabilite fără un mecanism previzibil și cuprinzător, iar numărul de contracte de negociere colectivă a salariilor este scăzut, în special la nivel de sector”.
  • “Capacitatea insuficientă a administrației publice limitează posibilitățile de dezvoltare. Birocrația și lipsa unor servicii publice de calitate continuă să afecteze investițiile, iar reforma administrației publice nu progresează decât într-un ritm lent. Sistemul de achiziții publice necesită transparență, monitorizare și supraveghere sporite. Dispersarea resurselor și fragmentarea responsabilităților între diferitele servicii și niveluri ale administrației publice au condus la o furnizare ineficientă a serviciilor publice. Între regiuni, județe și unități administrative mai mici există inegalități în materie de finanțare a serviciilor publice, iar veniturile autorităților locale nu sunt stabile și previzibile”.
  • “În ciuda investițiilor publice semnificative făcute după aderarea la UE, infrastructura fizică rămâne subdezvoltată. Starea generală și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt în continuare foarte slabe. În plus, infrastructura energetică, de gestionare a deșeurilor, în sectorul apei și al apelor reziduale continuă să prezinte deficiențe. Persistă provocări substanțiale în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, prevenirea riscurilor, rezistența în caz de dezastre și poluarea aerului”.
  • “Rezultatele modeste obținute de România în materie de cercetare și inovare limitează perspectivele de creștere. România nu dispune de o strategie coerentă pentru a ajuta firmele să se orienteze către activități cu valoare adăugată mai mare. Cheltuielile publice și private pentru cercetare și dezvoltare sunt printre cele mai mici din UE, având ca rezultat o calitate slabă a bazei științifice publice și o capacitate de inovare redusă”.
  • PUNEREA ÎN APLICARE A RECOMANDĂRILOR DE ȚĂRĂ

În cuprinsul Documentul de Lucru al Serviciilor Comisiei: „Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice” sunt mențiuni și cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor de țară:

  • “România a făcut progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2018 care i-au fost adresate. S-au înregistrat progrese limitate în următoarele domenii:
  • eforturile de consolidare a respectării normelor fiscale și a colectării impozitelor s-au limitat la actualizarea orientărilor privind înregistrarea caselor de marcat certificate și a utilizării evaluării de risc în auditarea contribuabililor;
  • în ceea ce privește achizițiile publice, crearea unui organism central de achiziție și tranziția către achizițiile publice electronice sunt evoluții binevenite, însă alte angajamente în materie de reformă au fost oprite sau chiar inversate;
  • dialogul social continuă să fie în mare parte doar de formă;
  • accesul la o educație de calitate este foarte inegal, iar dobândirea competențelor de bază și digitale este limitată;
  • în sistemul de sănătate, înființarea centrelor de asistență medicală de proximitate a întârziat și mai mult, limitând astfel perspectivele de trecere la serviciile de îngrijire medicală ambulatorie;
  • s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește pregătirea proiectelor de investiții publice și stabilirea priorităților în acest domeniu, iar absorbția fondurilor UE este lentă”.

“Nu s-a înregistrat niciun progres în următoarele domenii:

  • politica fiscal-bugetară, inclusiv adoptarea bugetului anual, se îndepărtează în continuare de la cerințele cadrului bugetar național;
  • salariul minim continuă să fie stabilit de guvern în mod ad hoc, iar legea care stabilește un venit minim de incluziune nu este încă în vigoare;
  • procesul decizional rămâne foarte imprevizibil, acte legislative complexe și uneori controversate fiind adoptate prin ordonanțe de urgență, fără o evaluare a impactului sau consultarea părților interesate;
  • guvernanța corporativă a întreprinderilor publice riscă să fie slăbită”.
  • “Referitor la gradul de realizare a obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020, România are rezultate bune în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă, emisiile naționale de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și învățământul terțiar. În privința investițiilor în cercetare și dezvoltare și a părăsirii timpurii a școlii, obiectivele nu sunt încă îndeplinite”.
  • “România înregistrează rezultate slabe cu privire la cea mai mare parte a indicatorilor din tabloul de bord social pe care se bazează Pilonul european al drepturilor sociale”.

POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND RAPORTUL DE ŢARĂ DIN 2018

CNIPMMR susține pe deplin domeniile de investiții prioritare, stabilite în contextul mai amplu al blocajelor în materie de investiții, al nevoilor de investiții și al disparităților regionale analizate în raport, în special recomandările pentru IMM-uri:

  • În România, ponderea societăților comerciale inovatoare este sub media UE, iar nivelul investițiilor efectuate de mediul de afaceri în cercetare și inovare este în mod constant scăzut. S-au identificat nevoile de investiții prioritare pentru a consolida creșterea și competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii și, în special:
  • pentru a sprijini crearea de noi societăți comerciale (de tip start-up, scale-up), a majora ratele lor de supraviețuire și a crește gradul de competitivitate și internaționalizare al acestora;
  • pentru a spori capacitățile de inovare ale societăților comerciale, prin introducerea de inovări la nivel de produse, organizare sau comercializare, prin oferirea de cursuri de formare în materie de gestionare a inovării și de competențe specifice specializării inteligente, precum și în materie de competențe cu privire la rezultatele cercetării de piață, prin sprijinirea tehnologiilor generice esențiale și prin accelerarea accesului pe piață, precum și prin sprijinirea dezvoltării clusterelor industriale și a integrării în rețele de cooperare bazate pe cercetarea în industrie, inclusiv prin cooperarea cu țările care intră în sfera Strategiei UE pentru regiunea Dunării;
  • pentru a facilita accesul la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv prin încurajarea finanțării de pornire și consolidare a start-upurilor inovatoare cu potențial ridicat
  • Rezultatele României în ceea ce privește serviciile publice digitale și integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi sunt mult sub media UE. S-au identificat nevoile de investiții prioritare pentru a valorifica avantajele digitalizării pentru cetățeni, societăți comerciale și guverne și, în special:
  • pentru a consolida preluarea tehnologiei informației și comunicațiilor de către întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv investițiile în infrastructuri, a promova competențele și serviciile digitale și a sprijini în continuare centrele de inovare digitală, laboratoarele vii (living labs) etc.;
  • pentru a spori măsurile privind e-guvernarea, inclusiv prin introducerea și consolidarea unor servicii interoperabile la nivel european, e-incluziunea, e-sănătatea, învățarea on-line, competențele digitale
  • Evoluțiile demografice nefavorabile, nivelul ridicat al emigrării forței de muncă și lipsa competențelor relevante duc la tensionarea pieței forței de muncă. Prin urmare, s-au identificat nevoile de investiții cu un rang înalt de prioritate pentru a îmbunătăți accesul la piața muncii prin politici active în domeniul pieței forței de muncă, anticiparea nevoilor în materie de competențe și sprijinirea tranzițiilor și a mobilității pe piața muncii și, în special:
  • pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, printr-o mai bună integrare cu educația și serviciile sociale, astfel încât să se ofere asistență personalizată persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
  • pentru a consolida și a sprijini antreprenoriatul social și economia socială;
  • pentru a sprijini îmbunătățirea condițiilor de muncă, oferirea de programe de lucru flexibile și pentru a asigura capacitatea de inserție profesională a persoanelor cu dizabilități și a lucrătorilor în vârstă;
  • pentru a crea sisteme solide de anticipare a competențelor și a pune în aplicare măsuri bine definite de perfecționare și reconversie profesională care să răspundă necesităților pieței forței de muncă; pentru a consolida participarea la educația adulților, în colaborare cu părțile interesate relevante, și pentru a dezvolta servicii de orientare pe tot parcursul vieții care să încurajeze tranziția profesională;
  • pentru a aborda penuriile pieței forței de muncă locale și regionale și migrația forței de muncă prin îmbunătățirea măsurilor privind mobilitatea internă și prin sprijinirea noilor tipuri de întreprinderi care răspund oportunităților economice locale
  • S-au identificat nevoile de investiții cu un rang înalt de prioritate, s-a introdus o alocare urbană obligatorie și este necesară o abordare coordonată a investițiilor de la toate obiectivele de politică pentru a promova dezvoltarea integrată și securitatea în zonele urbane și, în special:
  • pentru a investi în zonele metropolitane (poli de creștere) caracterizate prin creștere puternică și suburbanizare în curs, în vederea consolidării capacității de planificare și coordonare, astfel încât investițiile urbane integrate să fie îndreptate spre stimularea creșterii, inovării și productivității, în conformitate cu o abordare coordonată în ceea ce privește zonele funcționale;
  • pentru a sprijini dezvoltarea urbană durabilă a reședințelor de județ, astfel încât să se asigure accesul la noi locuri de muncă și servicii publice de bază la nivel local în conformitate cu potențialul lor de creștere și o abordare mai bine adaptată și diferențiată necesară pentru aceste orașe;
  • Factori pentru aplicarea eficace a politicii de coeziune
  • proceduri îmbunătățite și simplificate pentru eliminarea documentației excesive și a cerințelor birocratice excesive; utilizarea sporită a opțiunilor simplificate în materie de costuri;
  • consolidarea capacităților autorităților de management, ale organismelor intermediare, ale beneficiarilor finali și ale altor organisme care lucrează cu fonduri UE în vederea pregătirii și
  • implementării proiectelor, în special în sectoarele deșeurilor, drumurilor, căilor ferate, învățământului și sănătății, precum și consolidarea capacității autorităților publice regionale și locale în ceea ce privește pregătirea strategiilor de dezvoltare teritorială integrată și cererile de proiecte;
  • elaborarea și punerea în aplicare a unei foi de parcurs privind consolidarea capacității administrative necesare pentru administrarea și implementarea eficace a fondurilor UE;
  • măsuri îmbunătățite și mai eficiente de prevenire și abordare a conflictelor de interese, fraudei și corupției;
  • consolidarea dialogului social și a capacității partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor și a proiectelor publice, în special prin sprijinirea structurilor de coordonare și de rețea;
  • consolidarea constantă a capacităților adecvate ale autorităților locale, în vederea creșterii calității serviciilor oferite (în special în sectorul social, al învățământului și sănătății);
  • investiții și programare în temeiul celor cinci obiective de politică, ținând seama de strategiile și de planurile de investiții naționale și/sau regionale și locale relevante, precum și de rezultatele Inițiativei privind convergența regiunilor și ale Inițiativei privind tranziția regiunilor cu o utilizare intensă a cărbunelui și cu emisii ridicate de dioxid de carbon;
  • performanță îmbunătățită în domeniul achizițiilor publice, în special prin reducerea ratei cazurilor de „oferte unice” sau a numărului de atribuiri directe;
  • o mai mare utilizare a instrumentelor financiare și/sau a contribuțiilor la componenta României din cadrul InvestEU pentru activitățile generatoare de venituri și de reducere a costurilor.

 

CNIPMMR susține necesitatea următoarelor măsuri de țară prioritare pentru 2019:

  • asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil, investițiile private fiind afectate de persistența incertitudinii juridice și de calitate, procesul de consultare publică, planificarea strategică și bugetară, precum și utilizarea evaluărilor impactului normativ;
  • cresterea investitiilor publice, întreprinderile considerând investițiile în infrastructură o prioritate majoră pentru cheltuielile publice;
  • lansarea unor proiecte ample de investitii, care sa rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice;
  • prioritate pe aspectele calitative ale investițiilor (deoarece calitatea investițiilor publice este marcată în continuare de deficiențe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităților și de dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, iar investițiile private sunt afectate de persistența incertitudinii juridice și a birocrației);
  • reforme care să mărească potențialul economiei și care să asigure o creștere sustenabilă (deoarece, astfel cum se evidențiază în Raportul de țară din 2019 privind România: Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea țării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE.)
  • masuri pentru o buna utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile, cresterea gradului de absorbtie, simplificarea birocratiei in domeniu si a eliminarea blocajelor sistemice;
  • măsuri active pentru rezolvarea problemelor importante privind deficitul de forță de muncă cu o calificare/competențe corespunzătoare cererii pieței muncii (deoarece, astfel cum se evidențiază în Raportul de țară din 2019 privind România: “Oferta de forță de muncă și de competențe nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Disponibilitatea limitată a personalului calificat, îmbătrânirea populației, mobilitatea internă redusă și emigrarea continuă limitează creșterea economică”);
  • corelarea învățământului cu cerințele de pe piața forței de muncă, “Capitalul uman nu pare să fie suficient adaptat nevoilor unei piețe a muncii competitive”);
  • măsuri specifice pentru dezvoltarea sectorului IMM (sunt necesare măsuri suplimentare pentru a încuraja inițiativele antreprenoriale ale IMM-urilor, creșterea capitalizării lor, mobilizarea unor surse private suplimentare de finanțare și a instrumentelor financiare ale UE;
  • simplificarea procedurilor administrative si generalizarea serviciilor de e-Guvernare pentru intreprinderi, deoarece procedurile administrative sunt împovărătoare pentru IMM-uri, s-au înregistrat progrese lente în ceea ce privește furnizarea soluțiilor de e-guvernare, procedurile de insolvabilitate sunt complexe, intervin modificări frecvente în materie de reglementare, fără a fi realizate Testul IMM, note de impact și consultarea mediului de afaceri;
  • adoptarea de masuri pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare între zonele urbane şi rurale, care sunt semnificative si care limiteaza dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale (prin dezvoltarea infrastructurii de transport, sustinerea prin finantari si facilitati fiscale a colectarii, valorificarii si promovarii produselor agricole si mestesugaresti, inclusiv traditionale, din comunitatile rurale);
  • masuri pentru asigurarea cresterii accesului la finanţare pentru IMM-uri;
  • definirea criteriilor obiective pentru stabilirea salariului minim (deoarece, din 2017 de când s-a formulat această recomandare de țară și până în prezent nu s-a înregistrat nici un progres în acest domeniu, astfel cum se evidențiază și în Tabelul sinoptic anexat Raportului de țară: “Niciun progres. Nivelul salariilor minime se stabilește în continuare în mod ad-hoc și nu are la bază un mecanism cuprinzător și previzibil”);
  • asigurarea unui dialog social calitativ si cresterea transparentei decizionale, deoarece “Dialogul social rămâne ineficace, iar, recent, rolul anumitor instituții importante a fost diminuat”, “Dialogul social este utilizat insuficient pentru a implica în timp util și într-un mod semnificativ partenerii sociali în procesul de elaborare a politicilor și a reformelor”: implicarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este foarte limitat, deși au fost instituite structuri instituționale de dialog social, ele sunt utilizate de către Guvern mai ales pentru a furniza informații cu privire la inițiativele planificate, fără să existe un proces solid de implicare și cooperare; opiniile partenerilor sociali cu privire la procesul de elaborare a politicilor sunt adesea ignorate de Guvern, chiar și atunci când acestea converg, cum a fost cazul recentei reforme fiscale și a inițiativei de trecere a contribuțiilor sociale de la angajatori la angajați.
  • Nici în domeniul dialogului social nu au fost înregistrate deloc progrese în ultimii 3 ani, Legea dialogului social dezbătută în parlament nevalorificând pozițiile părții patronale, neputând asigura o îmbunătățire reală în domeniu.

Pozitia CNIPMMR privind reformele fiscale anuntate pentru luna martie

I. REFORME FISCALE ANUNȚATE PENTRU LUNA MARTIE

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat că va veni în luna martie cu un nou pachet de măsuri în zona fiscală: „Mediul privat, sectorul privat este cel asupra căruia trebuie să acordăm o atenţie deosebită. Sper că în luna martie să putem prezenta în mod public un pachet de măsuri, de prevederi pe diverse zone, că vorbim de amnistie fiscală, de curăţarea capitalului negativ din economie, de concurenţa încă neloială din România între diverse companii, că vorbim de modul în care băncile vor finanţa mediul privat”. „Mediul privat le va primi cu mare deschidere. Simplificarea va fi radicală, vor fi măsuri de reducere radicală a termenelor în care se dau avize, autorizaţii”. S-a anunțat și că Guvernul ar putea renunţa la taxarea unor active financiare ale băncilor, precum titluri de stat sau finanţările pentru economie, că se doreşte ca băncile să fie parteneri reali în economie şi să-şi ţină profiturile în România. Printre finanţările pentru economie au fost enumerate creditele acordate prin finanţare BEI sau BERD către banca finanţatoare şi împrumuturile derulate prin programe guvernamentale, gen Prima Casă.

 

II. Politicile fiscale din programul de guvernare

Noul pachet de măsuri fiscale anunțate pentru luna martie (amnistie fiscală, curăţarea capitalului negativ din economie, netaxarea unor active financiare) nu sunt cuprinse în Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, care prevede însă alte măsuri, nerealizate încă:

 

  • Simplificare: Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum şi reducerea numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiţii obligatorii. Codul legislativ va purta numele „Codul Economic al României” şi va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.
  • Deschidere: Codul Economic al României va fi dezbătut cu patronatele, cu Asociaţiile Oamenilor de Afaceri şi cu cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-uri, Autorităţi Publice Locale, alte autorităţi publice interesate, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă interne şi internaţionale, toată clasa politică.
  • Transparenţă: Codul Economic al României, odată dezbătut şi asumat de către toţi cei care vor participa la îmbunătăţirea lui, prezentaţi mai sus, va intra în dezbatere parlamentară în 2018.
  • Stabilitate: Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forţe politice din Parlament, prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României pentru cel puţin o perioadă de 5 ani de zile.
  • Predictibilitate: Adoptarea Codului Economic al României se va face cu cel puţin 6 luni înainte de a intra în vigoare.
  • Respect: vom simplifica birocraţia prin reducerea masivă a numărului de taxe.

Începând cu 1 ianuarie 2019, numărul taxelor, tarifelor şi comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de 50. Pentru agenţii economici numărul taxelor fiscale şi nefiscale (cu aplicare generală) va fi de maximum 40.

Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp) şi pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.

Informatizarea sistemului public al instituţiilor din România şi interoperabilitatea sa vor fi prioritare în următorul an, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include şi interdicţia instituţiilor publice de a cere cetăţeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituţie publică îl are deja. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul şi modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administraţia publică din România.

Introducerea obligativităţii pentru autorităţile statului de a oferi posibilitatea plăţii online a taxelor va fi însoţită şi de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar şi de reducerea numărului de formulare solicitate de ANAF. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente şi 5 formulare pe an pentru IMM-uri.

De asemenea, toate procedurile din interiorul unei instituţii publice se vor simplifica şi se vor face electronic în proporţie de cel puţin 90% (folosire semnătură electronică).

  • Profesionalism: ţinta acestei profesionalizări a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanţă financiară de orice fel să nu mai trebuiască să interacţioneze deloc cu instituţiile statului, rămânându-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alături de cei dragi. Interacţiunea cu instituţiile statului (control economic) va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de partea economico-financiară.
  • Susţinere: Vom continua susţinerea antreprenorilor tineri prin intermediul programului Start-up Nation – şi nu numai – prin finanţarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanţare. Costurile anuale ale acestui program vor fi de aproximativ 2 mld lei.

 

III. Instabilitatea legislativă fiscală accentuată în ultimii ani

În 2017, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate/completate 290 de articole din Codul fiscal, România situându-se pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est), în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi preictibil, condiție esențială pentru investitori (raportat la datele furnizate de GRAYLIN în raportul lunii decembrie 2017 “Grayling’ s report on legislative changes across Central & Eastern Europe”).

În 2018, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.506 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), 354 Legi, 18 Ordonanțe ale Guvernului, 114 Ordonanțe de Urgență, 1029 Hotărâri de Guvern). Cu acest volum imens de acte normative adoptate în 2018, este previzibil că România va continua să se situeze pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est.

Bilanțul modificărilor legislative fiscale din 2018 numără 169 modificări/completări ale Codului fiscal publicate şi 266 de noi prevederi fiscale necesare a fi aplicate de întreprinzători, la data de 1 ianuarie 2018 intrând în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate, obligatoriu să fie aplicate de întreprinzători.

CNIPMMR atrage atenția asupra instabilității legislative fiscale accentuată înregistrată și asupra volumului imens de acte normative adoptate, care au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor:

  • Creșterea fiscalității;
  • Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii;
  • Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative;
  • Creșterea cheltuielilor de personal;
  • Dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare;
  • Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
  • Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
  • Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export.

Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.

Efectele instabilității legislative fiscale accentuate în 2018:

  • Numărul total de înmatriculări în perioada 01.01.2018 – 31.12.2018a scăzut cu 0,85% comparativ cu numărul similar din perioada 01.01.2017 – 31.12.2017 (135532 vs. 136699)1;
  • În perioada 01.01.2018 – 31.12.2018 numarul suspendărilor societăţilor a crescut cu 10,12% decât cele din perioada 01.01.2017 – 31.12.20171;
  • În perioada 01.01.2018 – 31.12.2018 numarul dizolvărilor societăţilor a crescut cu 10,13%, comparativ cu perioada 01.01.2017 – 31.10.2017) 1.
  • 1 Sursa: https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici

IV. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND NOILE REFORME FISCALE

  1. CNIPMMR solicită trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care celelate țări europene reușesc să-l respecte,asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil și rezonabil ca șicondiție esențială pentru investitori, respectarea principiilor reglementării inteligente: un proces decizional deschis și transparent, un dialog social calitativevaluarea în mod sistematic a impactul legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea „testului IMM” şi aplicarea principiul „Gândiţi întâi la scară mică”respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”).
  2. CNIPMMR solicită iniţierea unui Program REFITde simplificare a cadrului legislativ, in special a legislatiei fiscale din România, similar cu Programul REFIT inițiat de către Comisia Europeană în anul 2002,care să asigure codificarea, reformarea legislaţiei, abrogarea şi eliminarea actelor normative inutile și irelevante, revizuirea şi retragerea unor acte în curs de elaborare, înlocuirea actelor obligatorii din punct de vedere juridic cu alternative mai puțin stricte, cum ar fi acordurile voluntare (autoreglementare, coreglementare), 1.506 de acte normative fiind foarte dificil de cunoscut şi implementat in cursul unui an.
  3. Trebuie realizate în regim de urgenţă măsurile fiscale cuprinse în Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, fiind deja depasite termenele asumate, fiind imperios necesare măsuri de simplificare a cadrului legislativ, de reducere a numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual, de sistematizare a tuturor actelor normative cu caracter economic, de deschidere si dialog cu patronatele, de transparenţă, stabilitate, predictibilitate, respect, profesionalism si susţinere a mediului de afaceri.
  1. Ultimile reforme fiscale ample si rapide au obligat IMM-urile sa aplice un volum imens de modificari legislative, ceea ce a impus un efort semnificativ de implementare, creșterea cheltuielilor de personal, dificultăți importante din cauza timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare, creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, creșterea birocrației, inclusive probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, care nu mai trebuie repetate.
  1. Pentru reformele fiscale, CNIPMMR solicită respectarea următoarelor principii:

– Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, instituit ca normă de tehnică legislativă conform art. 91 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care:

(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, precum şi principiul numărului constant.

(2)Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

(3)Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

(4)Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.

(5)Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”;

Principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”;

Principiul constituțional al aşezării juste a sarcinilor fiscale (fiscalitate proporțională, rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională: Decizia Curţii Constituţionale nr.3/06.01.1994, publicată în M. Of.nr. 145/08.06.1994, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1304/13.10.2009, publicată în M. Of.nr. 36/18.01.2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 223/13.03.2012, Decizia Curţii Constituţionale nr. 448/2013, publicată în M. Of.nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1394/26.10.2010, publicată în M. Of.nr. 863/23.12.2010);

– Principiile dialogului social: pentru modificarea Codului fiscal este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatăcare prevedeconsultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”;

Principiile reglementării inteligente:

  • un proces decizional deschis și transparent;
  • un dialog social calitativ;
  • o sarcină administrativă mai redusă, costuri mai mici și norme mai simple și mai ușor de înțeles;
  • cadru legal stabil, predictibil și rezonabil;
  • asigurarea separației puterilor în stat, cu rolul prioritar al Parlamentului ca putere legislativă;
  • restabilirea încrederii în sistemul fiscal, condiție esențială pentru investitori;
  • termene adecvate pentru informarea IMM-urilor şi asigurarea adaptării la noile măsuri;
  • prezentarea anual, la o dată prestabilită, a planificării anticipate a legislației referitoare la întreprinderi care va intra în vigoare în cursul următoarei perioade bugetare;
  • consultarea organizațiilor reprezentative pentru IMM-uri, care să beneficieze de un „drept la replică” înainte de publicarea definitivă a proiectelor normative;
  • luarea măsurilor necesare şi asigurarea trecerii la etapa „Acționați mai întâi la scară mică”;
  • măsuri de prevenție corespunzătoare.
  1. Necesitatea unor măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor

În ultima formă a Programului de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului nu este mentionată măsura amnistiei fiscale, care necesită ample analize de impact si un dialog social calitativ cu reprezentantii mediului de afaceri.

Din analiza răspunsurilor primite la sondajele realizate de CNIPMMR (în perioada 23.07-29.07.2018), rezultă în mod evident realismul și responsabilitatea cu care întreprinzătorii privesc fiscalitatea, respectarea dispozițiilor legale și necesitatea unui buget de stat echilibrat: deși 44,4% din respondenți declară că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalitățile datorate), 76,2% din respondenți nu susțin adoptarea acestei măsuri, tot 76,2% considerând că măsură este una controversată, cu efecte multiple, sau cu efecte negative.

A doua concluzie este evidențierea efectelor controversate și negative ale măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților atrăgând atenția asupra acestora. În ceea ce privește efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților au evidențiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinații și mai pronunțată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalității, efectele negative asupra bugetului de stat și creșterea riscului infracțional

În locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje și inechități față de contribuabilii onești, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp și în bune condiții taxele şi impozitele, precum și măsuri de îmbunătățire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituţional care reprezintă o garanție a principiului egalității în materie fiscală (exp. eliminarea obligațiilor de a plăti contribuţii mai mari decât înseşi veniturile realizate pentru contractele cu timp parțial care afectează cca 1 milion de salariați), precum și reducerea penalităților foarte ridicate din prezent și combaterea plăților întârziate ale autorităților publice față de întreprinzători.