Arhivă articole

Consiliul IMM-urilor din Romania contribuie la intoarcerea acasa a romanilor cu spirit antreprenorial din Diaspora

Consiliul IMM-urilor din România contribuie la întoarcerea acasă a românilor cu spirit antreprenorial din Diaspora. 

Românii din Diaspora sunt din ce în ce mai interesați să
deruleze o activitate antreprenorială în țară, căutând activ noi modalități de
a-și pune ideile de business în practică. Astfel, în cursa pentru obținerea
finanțării din cadrul proiectului “Diaspora
ReSTART
” au intrat 149 de persoane care, după efectuarea unor
cursuri de formare antreprenorială, au întocmit și depus planurile de afaceri, 60 dintre ele beneficiind de acces la o
finanțare nerambursabilă de maximum 40.000 Euro
.

Astfel,
analiza celor 60 de planuri de afaceri câștigătoare
relevă următoarele:

1.         Cei mai mulți aplicanți sunt din Marea
Britanie (33.3%) și Spania (28.3%), urmați de Italia (11.67%), Franța (6.67%),
Olanda (5%), Germania dar și Australia sau SUA (1.67%).

2.         Cele mai multe afaceri vor fi
înființate în următoarele domenii:

  • 6312 – Activități ale
    portalurilor web (10%)
  • 4520 – Întreținerea și
    repararea autovehiculelor (8.33%)
  • 5610 – Restaurante (8.33%)
  • 7112 – Activități de
    inginerie și consultanță tehnică legate de acestea (8.33%)
  • 6201 – Activități de realizare
    a software-ului la comandă (5%)

3.         În ceea ce privește repartiția pe gen, 68.33% din firme vor
fi conduse de bărbați și 31.67% de femei.

4.         Segmentarea
pe regiuni
relevă faptul că, din cele 60 de noi firme, 26.67%, se vor înființa în Regiunea Nord-Est
și Regiunea Centru (21.67%) și alte 15% în Regiunea Nord-Vest.

Diaspora ReSTART este cel mai greu și cel mai frumos
proiect implementat de mine până în prezent. Am avut privilegiul de a
interacționa direct cu peste 400 de români plecați în afara țării, de a le
cunoaște poveștile de viață și de a le oferi oportunitatea de a se întoarce și
a crea valoare adaugata pe meleagurile natale. Pentru că vorbim despre un
concurs, din pacate doar 60  dintre
aceștia vor primi finanțarea nerambursabilă de 40.000 de euro, însă vreau să
reiterez angajamentul ferm al CNIPMMR de a oferi sprijin tuturor persoanelor
care vor să porneasă pe drumul plin de provocări dar și de satisfacții al
antreprenoriatului. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc tuturor persoanelor
implicate direct în implementarea proiectului pentru efortul lor susținut
orientat exclusiv către atingerea obiectivului global al acestui proiect și
anume facilitarea întoarcerii acasă a 
românilor.
”, Oana Bâra,
Manager de proiect CNIPMMR.

În
continuare, cele 60 de noi firme vor participa la o sesiune de 3 luni de mentorat unde își vor consolida afacerea
prin furnizarea de informații cu privire la realizarea unei strategii de marketing,
identificarea unei rețele de clienți, stabilizarea relaței cu furnizorii și cu
clienții, menținerea relațiilor cu instituțiile statului în vederea raportării
activității conform legislației, sau stabilirea și urmarea unei strategii de
dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.

Testimonialele
benficiarilor:

O
experiență neașteptată! Un program de formare solid, flexibil și pe înțelesul
tuturor, construit pentru cei ce doresc sa își pună ideile în aplicare dar nu
dețin aptitudinile antreprenoriale de a o face! Am șansa de a transforma
pasiunea în afacere iar acest program este piesa din puzzle care lipsea.
Mulțumesc coordonatorilor pentru suport!
, Adina P., viitor antreprenor în domeniul fabricării prajiturilor, Sibiu.

Programul
DiasporaRestart a însemnat tot ce poate să-și dorească o persoană aflată în
afara granițelor, o foarte bună oportunitate de a se reconecta cu România. M-am
bucurat că am găsit acest program nerambursabil – foarte rar întâlnit în țările
EU, oferind oportunitatea tuturor de a contribui la economia românească.
Sprijinul oferit de coordonatorii programului a fost remarcabil, răspunzând
practic la toate întrebările adresate, menţinând etica profesională pentru
toate răspunsurile oferite în funcţie de situaţia solicitată. Vă mulţumesc
foarte mult pentru tot sprijinul, felicitări tuturor participantilor si aştept
cu nerăbdare începerea afacerii pentru a contribui la mediul de afaceri din
România.”,
Raul
J., viitor antreprenor în domeniul prestării de servicii în activități de
inginerie și consultanță tehnică, Arad.

Echipa Diaspora ReStart a
dat dovadă de răbdare și profesionalism pe tot parcursul concursului și știu că
a fost o muncă titanică și pentru voi, nu doar pentru noi. Vă mulțumesc pentru
o vară ca pe vremea studenției și pentru rolul instrumental pe care l-ați avut
în elaborarea planului de afaceri. Tutorele meu a fost săritor chiar și la
miezul nopții, adaptându-se la diferențele de fus orar și la numeroasele
întrebări încărcate de panica livrării unui plan coerent în timpul alocat.
Rezultatul concursului pentru mine a fost cireașa de pe tort, dar cursul și
sprijinul primite în ultimele luni m-au învățat niște lecții esențiale de
antreprenoriat și mi-au dat încrederea necesară să deschid afacerea din Marea
Britanie și în România.
”, Alice V., viitor antreprenor în domeniul
publicității, Brașov.

Informații
de background

Diaspora
ReSTART
” este un proiect implementat de către Consiliul IMM-urilor din
România, în calitate de beneficiar, în perioada septembrie 2017 – septembrie
2020 și are ca obiectiv principal încurajarea antreprenoriatului și a ocupării
pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil
nonagricol în zona urbana din regiunile mai puțin dezvoltate ale României de
către românii din Diaspora prin oferirea unei finanțări de până la 40.000 Euro
pentru start-up-uri înființate prin proiect.

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit destinata persoanelor juridice

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit, modalitate de finantare ce ofera clientilor persoane juridice  posibilitatea ca in limita unui plafon (revolving) aprobat, sa realizeze utilizari si rambursari multiple, cu destinatii si/sau valute multiple.

Astfel, suma acordata in
cadrul plafonului poate fi utilizata pe o perioada de pana la trei ani, sub
forma mai multor produse din oferta Bancii care, insumate, nu
pot depasi valoarea plafonului:

  • Credit de investitii;
  • Linia de credit;
  • Credit pentru finantarea
    stocurilor (non-revolving si revolving);
  • Credite pentru achitarea
    datoriilor la bugetul de stat;
  • Credit special pentru finantarea
    activitatii curente;
  • Emitere Acreditive (import);
  • Scrisori de garantie si
    contragarantie bancara (SGB).

Clientii CEC Bank beneficiaza de
consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a
creditelor. Mai multe detalii despre produsele si serviciile din
oferta CEC Bank pot fi obtinute in orice unitate teritoriala, apeland gratuit
numarul de telefon 0.800.800.848 sau accesand site-ul www.cec.ro.

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS

Noutăți fără precedent la IEAS 2018!

Cea de a XIV-a ediție
a Expoziției Internaționale de Echipamente
Electrice și Automatizări
, International Electric&Automation Show
– IEAS, se va desfășura în perioada 18 –
20 septembrie, la Palatul Parlamentului
din București și va reuni peste 80
de companii din România și din străinătate, într-un concept integrat de
business.

Pe o suprafață de
peste 3.600 mp, în 3 săli de
expoziție, vor fi prezentate cele mai noi produse și tehnologii din domeniul
echipamentelor electrice, automatizărilor, aplicații pentru SMART CITY, roboți industriali
și soluții software.

Ediția din 2018 a
IEAS aduce o multitudine de noutăți, atât în rândul companiilor participante
cât și în ceea ce privește conceptul de “Platforma
de business integrată
”. Anul acesta există o creștere semnificativă în rândul
companiilor aflate la prima participare, semn că industria înregistrează o
creștere, iar piața din România se dezvoltă. Peste 33 % dintre expozanți sunt
companii noi.

Pe lângă expoziție,
vizitatorii vor putea să participe la o serie de conferințe și workshop-uri susținute de companii sau diferite
asociații. Companiile din industrie vor întâlni autoritățile care reglementează
piața și prețurile la energie și vor discuta cadrul și normele impuse de
Uniunea Europeană și nu numai. O temă de interes prezentată în cadrul
conferințelor – eficiența energetică,
economisirea de energie și reducerea costurilor – va fi dezbătută în cadrul
evenimentului.

IEAS  continuă și anul acesta parteneriatul cu Asociația
Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și va găzdui cea de a
doua ediție a Târgului Național de
Energie
organizat de AFEER, sub deviza “Un
consumator informat este un consumator protejat!”.

2018 – este anul liberalizării totale
a pieței de energie electrică. Ce înseamnă asta pentru consumator?

Cine are de câștigat? AFEER promovează oportunitatea pieței libere. Deja peste
1,25 milioane de consumatori casnici au trecut pe piața concurențială (ANRE–aprilie
2018). Câteva zeci de mii de consumatori trec în fiecare lună către prețuri mai
bune, servicii cu valoare adăugată, o mai mare apropiere între client și
furnizor.

Concursul “Premiile Studențești pentru Inovare Tehnică”,
aflat la cea de-a doua ediție, își va desemna câștigătorii în prima zi a
expoziției. DK Expo, în calitate de organizator al IEAS, continuă să susțină
mediul universitar și să premieze excelența și inovația, iar proiectele
selecționate de anul acesta reflectă interesul tot mai mare al studenților și
ideile inovatoare pentru a dezvolta și schimba lumea.

Intrarea la
expoziție este liberă, cei interesați pot vizita IEAS în perioada 18 – 20 septembrie, între orele 10:00-18:00. Accesul în Palatul
Parlamentului se face prin poarta B3 din
Calea 13 Septembrie
. Pentru acces rapid în expoziție, participanții pot să
se înregistreze online pe www.ieas.ro.

Vizita delegatiei Consiliului Economic si Social din Romania la Consiliul Economic si Social din China

În perioada 15-20 noiembrie 2018 delegația Consiliului
Economic și Social (CES) din România a efectuat o vizită la Beijing,  la Consiliul Economic și Social din China
(CESC), ca urmare a invitației lansate de dl DU Qinglin, președintele CESC.
Delegația a fost condusă de președintele CES România, dl Iacob Baciu, totodată
președintele Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și
Instituțiilor Similare (AICESIS) și a fost alcătuită din membrii Biroului
Executiv al instituției: dl Liviu Rogojinaru, dl. Liviu Apostoiu –
vicepreședinți, dna Silvia Vlăsceanu, dl Radu Minea – membri  și dna Eugenia Ștefănescu, directorul Departamentului
de Relații Internaționale și Relații Publice.

Delegația română a avut întâlniri cu dl DU Qinglin și membri ai
CESC, președintele Comitetului Conferinței Politice Consultative a Poporului
Chinez, domnul  Wang Yang, întâlnire
care, datorită nivelului politic al întrevederii, a fost prezentată în cadrul
știrilor de seară de pe canalul de televiziune CCTV-1, cu președintele
Comitetului Conferinței Politice Consultative a Poporului Chinez, Provincia
Guangdong, domnul Wang Rong și cu vicepreședintele Comitetului Conferinței
Politice Consultative a Poporului Chinez, Shenzhen, domnul Xu Youjun.

În cadrul discuțiilor purtate, delegația CES România a
promovat deschiderea unor relații de colaborare dintre cele trei grupuri
reprezentate în CES – sindicate, patronate și societatea civilă și a unui
dialog instituțional permanent, eficient și reciproc avantajos între părțile
implicate cu partenerii din CESC.

De asemenea, delegația CES România a vizitat mai multe
parcuri de știință și tehnologie unde au fost prezentate cele mai noi realizări
ale cercetării și inovării chinezești în diverse domenii, cum ar fi medicina,
energia regenerabilă, autovehiculele electrice, transportul urban, inteligența
artificială ș.a.., unele dintre obiectivele vizitate fiind cu capital privat.

Dl Iacob Baciu și dl Du Qinglin au discutat despre tema
centrală propusă de președintele AICESIS în timpul mandatului său, Revoluția digitală și impactul său asupra
viitorului omenirii
, și despreposibilitățile
de intensificare a colaborării consiliilor economice și sociale membre ale
AICESIS în vederea promovării, la nivel național și internațional, a dialogului
social și a muncii decente în contextul digitalizării.

Președintele Iacob Baciu și președintele Du Qinglin, la
propunerea delegației CES, au căzut de acord asupra semnării unui Acord de
colaborare între cele două instituții, eveniment ce va avea loc anul viitor în
România, cu ocazia Adunării Generale a AICESIS.

                                                                                                     
BIROUL DE PRESĂ

Testul IMM privind cresterea salariului minim pe economie de la 1.900 lei la 2.080 lei si la 2.350 lei

I. SONDAJUL REALIZAT DE CNIPMMR

În perioada 13-23.11.2018, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi
Mijlocii din România
(CNIPMMR) a realizat Testul IMM privind efectele creșterii salariului minim de la 1.900 lei
la 2.080 lei și la 2.350 lei
, sub forma unui sondaj on-line, aplicat pe
site-ul www.cnipmmr.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR, la
care au fost 963 de respondenți.

Forma
de organizare a respondenților:

La
întrebarea: “Câți salariați din
societatea dvs. sunt încadrați acum la nivelul salariului minim brut pe
economie (1.900 lei)
”, 52,40% din respondenți afirmă că au între
1-5 salariați cu salariul minim.

La
întrebarea: “Susțineți cresterea
diferențiată  a salariului minim pe
economie la 2.080 lei (cu 9,43%) şi la 2.350 lei pentru funcţii cu studii
superioare şi pentru o vechime în muncă de peste 15 ani (cu 23,68%) începand cu
1 decembrie 2018?”,
81,90% din
responden
ți își exprimă dezaprobarea pentru un
salariu minim pe economie diferențiat pe diferite criterii.

La
întrebarea: “Punerea în aplicare începand
cu 1 decembrie 2018 a creșterii salariului minim pe economie la 2.080 lei şi la
2.350 lei pentru funcţii cu studii superioare şi pentru o vechime în muncă de
peste 15 ani va crea dificultăţi întreprinderii dvs.?”,
74,60% din respondenți susțin că o
crestere a salariului minim pe economie (la 2.080 lei şi la 2.350 lei) va aduce
dificultăţi întreprinderilor.

La
întrebarea: “Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului
minim pe economie începand cu 1 decembrie 2018?”, au fost evidențiate în mod preponderent: concedierea unor salariați, scăderea
competitivității, scumpirea prețului produselor și serviciilor, pierderea unor
contracte/piețe, scăderea profitului, altele.

La întrebarea: “Creșterea salariului minim pe economie
începand cu 1 decembrie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi
din întreprinderea dvs.?”,
52,20%
din respondenți 
evidențiază riscul necesității unor concedieri.

La întrebarea: “Dacă da, câți?”, din cei 52,20% de
respondenți  care au eviden
țiat
riscul necesității unor
concedieri, 72,40% au menționat că pot fi disponibilizați între 1 și 5
salariați.

La întrebarea: “Creșterea
salariului minim pe economie va avea ca efect creșterea și altor salarii decât
cele minime la nivelul întreprinderii dvs.?”, 62,70% din respondenți au evidențiat efectul creșterii și
altor salarii decât cele minime.

La întrebarea: “Ce creștere a salariului
minim ati putea asigura pentru salariatii dvs. în 2019?”, 47,20% din respondenți au menționat că pot asigura o creștere cu 50
de lei, doar 5,30% putând da o creștere de peste 200 de lei.
 

La întrebarea: “Pentru
stabilirea salariului minim ce măsuri sunt necesare?”, 67,50% din respondenți au subliniat necesitatea unei fundamentări riguroase a
salariului minim pe criterii obiective, 61,70% solicitând realizarea unui
studiu de impact și 51,40% evidențiind importanța consultării confederațiilor
patronale, 96,1% din respondenți
solicită realizarea de analize (studiului de impact și test IMM).

La întrebarea: “Ce masuri considerati ca sunt necesare a fi
luate pentru a se putea asigura cresterea salariului minim?”,
cei mai mulți respondenți au evidențiat
necesitatea scăderii fiscalității, impozit zero pentru veniturile din salariul
minim, stimularea investițiilor și simplificarea birocrației.

II. POZIȚIA ALIANȚEI CONFEDERAȚIILOR PATRONALE DIN ROMÂNIA (ACPR)

PRIVIND SALARIUL MINIM

     CNIPMMR nu susține creșterea salariului
minim brut pe țară, fără o fundamentare riguroasă pe criterii obiective, fără realizarea
unui studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor
confederațiilor patronale reprezentative, fără măsuri de îmbunătăţire a
reglementărilor privind relaţiile de muncă, fără simplificarea birocraţiei,
fără raportarea contribuţiilor sociale datorate la calitatea şi cantitatea
serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite.

În contextul economic actual,
când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă
obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie
trebuie abordată în mod sistemic, cu luarea în considerare a următoarelor
aspecte:

1. Un singur salariu minim brut pe ţară și nu trei salarii minime

CNIPMMR nu susține stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim în
funcție de vechime sau studii sau alte criterii, salariul minim brut pe țară
fiind unul singur pentru toți salariații și toate sectoarele. Este de analizat
și valorificat modelul salariului minim pe ORA, nu pe lună, plata fiind făcută
în funcție de numărul de ore lucrate, cu îmbunătățirea corespunzătoare a art.
164 din Codul muncii.

2. Necesitatea aplicării
unor criterii obiective pentru creșterea salariului minim

Comisia Europeană menţionează în
cadrul Raportului de ţară al României, 2017, că “majorările
salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii
obiective
. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ
ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim
și au condus
la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor
(Comisia Europeană, 2016a). De asemenea, se menţionează că au fost
înregistrate progrese
limitate în ceea ce privește stabilirea
salariului minim.”

Comisia Europeană menţionează în
cadrul Raportului de ţară al României 2018 și în Comunicarea “Semestrul
european 2018: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele
structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și
rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE)
nr. 1176/2011”:

Piața forței de muncă a devenit mai rigidă odată cu creșterea economică
puternică.
Remunerarea salariaților este scăzută față de media UE,
dar creșterea puternică a salariilor în anul 2017, susținută și de majorarea cu
16 % a salariului minim și de majorările salariale din sectorul public, riscă
să exercite presiuni asupra competitivității și inflației
dacă nu va fi
însoțită de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității.

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în
aplicare a recomandărilor din 2017
care i-au fost adresate. (…) Nu au
existat progrese în ceea ce privește modul de stabilire a salariului minim
.

CNIPMMR susţine crearea unui
mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, 
prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, cu o structură
tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai
guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de
ansamblu ale economiei româneşti.  
Mecanismul trebuie să implice strict partenerii sociali și
mediul academic, potrivit modelulului britanic.

3. Necesitatea realizării notei de impact, a aplicării
Testului IMM și consultarea obligatorie a organizaţiilor reprezentative ale
IMM-urilor pentru creșterea salariului minim

Potrivit dispozițiilor art. 91
din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare,
este obligatorie realizarea unei analize de impact a efectelor creșterii
salariului minim, a Testului IMM și consultarea organizaţiilor reprezentative
ale întreprinderilor mici şi mijlocii:

“Art. 91(1)Pentru asigurarea
unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de
elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi
mijlocii, iniţiatorii vor respecta
principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”
, precum şi
principiul numărului constant.

(2) Principiul
„Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor
normative să evalueze efectele
introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii
întreprinderilor mici şi mijlocii.

(3) Principiul numărului
constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii
de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să
aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

(4) Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute
la alin. (1) se face prin aplicarea
Testului IMM
. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului
normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în
efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în
activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor
reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la
identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act
normativ.

(5) Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale
întreprinderilor mici şi mijlocii
privind conţinutul proiectelor de acte normative, al
analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a
propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce
vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.

De
asemenea, Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor
normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii analizează raportul privind
aplicarea Testului IMM şi emite un aviz
consultativ
cu privire la oportunitatea aprobării proiectului de act
normativ evaluat, care se trimite iniţiatorului, prin grija autorităţii
administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici
şi mijlocii.

Postarea unui chestionar fără
nici o informare publică a acestei postări, dovedită și prin lipsa totală a
respondenților nu înseamnă realizarea Testului IMM.

În cursul anului 2016, a fost
realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul
Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS)“Studiul preliminar privind mecanismul
transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată în Romania
”,
din analiza căruia a reieşit că nu se susține scenariul creșterii
salariului minim
, evidențiind numeroase efecte negative asupra
microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare și
economiei în ansambul ei. Pentru orice
creștere a salariului minim trebuie realizat un studiu amplu privind efectele
multiple.

În studiul realizat de către
Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei
Sociale se evidențiază căImpactul salariului minim asupra
productivităţii muncii este negativ, o creştere a salariului minim de 10% ar
determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%.
Se pare că ȋn
Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este
compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade
.La
nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura
alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer
către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate
.Creșterea propusă a salariului minim la 2.080, la 2.350 pentru studii
superioare și pentru cei cu 15 ani fiind
mai mare de 10%
, va determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3% și creşterea
preţurilorbunurilor sau serviciilor
, cu efecte negative asupra tuturor
salariaților și întreprinderilor.

4. Creşterile salariale, pentru a fi generatoare de
performanţă şi competitivitate, trebuie să-şi găsească corespondentul în
sporirea productivităţii muncii.

În contextul economic actual,
când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă
obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie
trebuie abordată în mod sistemic şi complex, vizând atât aspectele sociale, cât
şi latura cererii interne, oferta de bunuri şi servicii, precum şi impactul pe
termen scurt mediu şi lung asupra indicatorilor macroeconomici.

Evoluţiile salariului mediu brut şi a salariului minim brut pe economie
trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii
.

În cazul necorelării creşterilor salariale cu productivitatea muncii,
efectele negative generate pe termen mediu şi lung sunt majore
, vizând:

  • competitivitatea întreprinderilor (şi în special a IMM-urilor);
  • formarea şi dezvoltarea capitalului românesc;
  • potenţialul de creştere economică;
  • diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi
  • atractivitatea României pentru investiţii.

Depăşirea unui nivel rezonabil şi
suportabil conduce la descurajarea
ocupării forţei de muncă pe termen scurt şi mediu,
cu impact negativ major
asupra categoriilor defavorizate din populaţia activă: tinerii, persoanele în
apropierea vârstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate,
etc.

De asemnea, salariul minim pe
economie trebuie să aibă în vedere toate regiunile şi judeţele, înclusiv zonele
defavorizate din România.

5. CNIPMMR consideră că este necesară reglementarea
impozitului zero pentru salariul minim, îmbunătăţirea reglementărilor privind
relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.

In Programul de guvernare cu care
s-au câștigat alegerile era menționat în mod explicit impozit zero pentru
veniturile sub 2000 de lei, măsură 
neimplementată până in prezent. ACPR
solicită reglementarea impozitului zero pentru salariul minim
, cu
modificarea in mod corespunzător a Codului fiscal, măsură care ar asigura
creșterea venitului net al salariaților respectivi.

În prezent, Codul muncii cuprinde foarte puţine reglementări speciale pentru
IMM-uri
(fără respectarea
principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică”)
şi nu este adaptat cerinţelor în continuă
schimbare şi modernizare a pieţei muncii, fiind necesare
reglementarea
de noi forme/tipuri de
angajare/fexibilizare
, simplificarea
birocraţiei,
precum şi de reglementare convențiilor civile pentru
activități sub 2 ore/zi.

  CNIPMMR susţine necesitatea continuării
îmbunătăţirii reglementărilor privind 
piaţa muncii şi asigurările sociale, în principal în următoarele domenii:

  • Continuarea simplificării administrative şi eliminarea barierelor
    birocratice
    ;
  • Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizareși a
    convențiilor civile;
  • Reforma sistemului de ajutoare sociale (promovarea de măsuri active pentru persoanele inactive/șomeri şi
    îmbunătăţirea reglementărilor privind stimulentele acordate angajatorilor care
    încadrează şomeri, persoane vulnerabile şi persoane care mai au 10 ani până la
    pensionare);
  • Raportarea contribuţiilor sociale datorate de angajator si salariatla
    calitatea şi cantitatea serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite,
    reglementarea posibilităţii opţiunii salariaţilor între sistemele publice de
    asigurări şi participarea lor la asigurări private de sănătate şi pensii
    (inclusiv la scheme de pensii ocupaţionale) ceea ce ar crea competiţie şi
    ar îmbunătăţi gestiunea finanţărilor.

Pozitia CNIPMMR privind modificarea legislatiei negocierilor colective si dialogului social

I. Reforma legislației privind
dialogul social

La Senat a fost înregistrată Propunerea legislativă privind dialogul social cu  nr. L567/04.09.2018, inițiatori fiind deputații Petrea Gabriel și Solomon Adrian, care au depus și un număr foarte mare de amendamente.

În cadrul  Comisiei
pentru muncă, familie și protecție socială din
Senatul României a fost emis un raport de admitere a propunerii legislative, cu 128 de amendamente din
partea inițiatorilor și sindicatelor, care modifică major și dezechilibrează
semnificativ legislația în domeniul negocierilor colective, conflictelor de
muncă și dialogului social, într-un
mod nefundamentat și neconstituțional, într-o singură zi fiind modificate toate
aspectele asupra cărăra se convenise anterior timp de 8 luni, cu neluarea în
considerare a poziției comune exprimată de toate confederațiile patronale reprezentative,
care au solicitat în scris
respingerea modificărilor legislative și care au încercat să iși exprime cu
argumente logice si legale solide punctul de vedere pentru fiecare amendament
în parte, în loc de contrargumente, primind întreruperi repetate și amenintari.

În sedința
din data de 19.11.2018, Senatul a
respins
Propunerea legislativă
privind dialogul social
înregistrată cu nr. L567/04.09.2018, care a fost
înaintată spre dezbatere Camerei Deputaților, ca și cameră decizională.

II. Poziția CNIPMMR privind
modificarea legislației din domeniul negocierilor
colective și dialogului social

CNIPMMR își exprimă
susținerea pentru decizia corectă și întemeiată a Senatului de respingere a
Propunerii legislative privind dialogul social nr. L567/04.09.2018, solicitând
Camerei Deputaților, cameră decizională să mențină soluția de respingere,
pentru următoarele considerente:

1. Nerespectarea normelor de tehnică legislativă stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative–republicată – Lipsa studiului de impact prevăzut de art. 33 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative – republicată, fiind necesară solicitarea de către comisie a studiului respectiv de la Ministerul Muncii:

Art. 33: Studiul de impact

(1)Scopul
elaborării studiului de impact este de a estima
costurile şi beneficiile aduse în plan economic şi social prin adoptarea
proiectului de lege
, precum şi de a evidenţia
dificultăţile care ar putea apărea în procesul de punere în practică a
reglementărilor propuse
.

(2)Studiul
de impact este întocmit, de regulă, de structurile de specialitate în domeniu
ale administraţiei publice centrale, la cererea Guvernului. Pentru propunerile legislative iniţiate
de deputaţi sau de senatori, studiile de impact se întocmesc prin grija
ministerelor de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare
.

(3)În
studiul de impact se face referire:

a)la starea
de fapt existentă
la momentul elaborării noii reglementări;

b)la modificările
care se propun a fi aduse
legislaţiei existente;

c)la obiectivele
urmărite
prin modificarea legislaţiei existente;

d)la mijloacele
disponibile
în vederea realizării scopurilor propuse;

e)la dificultăţile
care ar putea fi întâmpinate în aplicarea noilor dispoziţii;

f)la evaluarea
costurilor
impuse de adoptarea proiectului de lege şi a eventualelor
economii bugetare generate de aceasta, la motivele care stau la baza acestei
evaluări, precum şi la modalitatea de calcul al costurilor şi economiilor;

g)la beneficiile
rezultate
prin implementarea proiectului de lege, altele decât cele de
natură economică;

h)la analiza
comparativă a costurilor şi a beneficiilor
pe care le implică proiectul de
lege, din care să reiasă dacă beneficiile sunt justificate de costuri.”

2.NEREALIZAREA TESTULUI IMM, în condițiile în care proiectul crește substanțial birocrația pentru întreprinderile mici în domeniul negocierilor colective,prin scăderea numărului de salariaţi de la 21 la 10, pentru unităţile în care este obligatoriu negocierea contractelor colective de muncă (potrivit art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare: „iniţiatorii actelor normative trebuie să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”. “Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative … se face prin aplicarea Testului IMM”).

3.Nerespectarea Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (a principiului liberei asocieri și a negocierilor colective voluntare):

  • art. 1-8 din Convenţia nr. 87/1948 a
    Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificată de România,
    publicată în Buletinul Oficial nr.
    4/18.01.1958:
  • art. 2: patronii … au dreptul, fără autorizaţie
    prealabilă, să constituie organizaţii la alegerea lor
    , precum şi să se afilieze acestor organizaţii, cu
    singura condiţie de a se conforma statutelor acestora din urmă”;
  • art. 3: Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să-şi elaboreze
    statutele şi regulamentele administrative
    , să-şi aleagă liber
    reprezentanţii, să-şi organizeze gestiunea şi activitatea şi să-şi formuleze
    programul de acţiune.
  • Autorităţile publice trebuie să se abţină de
    la orice intervenţie de natură să limiteze acest drept sau ă-i împiedice
    exercitarea legală
    ”;
  • art. 5: Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să constituie federaţii
    şi confederaţii precum şi să se afilieze acestora”;
  • art. 7: „dobândirea
    personalităţii juridice de către organizaţiile de muncitori şi patroni,
    federaţiile şi confederaţiile lor, nu
    poate fi subordonată unor condiţii care ar pune în discuţie aplicarea
    dispoziţiilor articolelor 2, 3 şi 4 de mai sus”;
  • art. 8, pct. 2: legislaţia naţională nu va
    trebui să prejudicieze şi nici să fie aplicată în aşa fel încât să prejudicieze
    garanţiile prevăzute de prezenta convenţie
    ”;
  • art.
    2 pct. 1 din Convenţia nr. 98/1949 a ILO
    , potrivit cu care „Organizaţiile
    de muncitori şi de patroni trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de ingerinţă ale
    unora faţă de celelate,
    fie direct, fie prin membrii lor, în formarea, funcţionarea şi administrarea
    lor”;
  • art.
    5 și 6 din Convenţia nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective a
    Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

    potrivit cu care:

Art.
5
: „Vor trebui luate măsuri adaptate circumstanţelor
naţionale, în vederea promovării negocierii colective”, prin care „să se
încurajeze dezvoltarea regulilor de procedură convenite între organizaţiile celor ce angajează şi
organizaţiile lucrătorilor
;

Art.
6: „părţile participă în mod voluntar
la negocierea colectiva”
.

Respectarea Convenţiilor Organizaţiei
Internaţionale a Muncii
(nr. 87/1948, nr. 98/1949, ratificate
de România) este obligatorie conform: 

  • art. 40
    alin. (1) din Constituţia României:
    „Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de
    asociere”;
  • art. 20 din Constituţia României: Dispoziţiile
    constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi
    interpretate şi aplicate în concordanţă
    cu Declaraţia Universală a
    Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. Dacă există neconcordanţe între
    pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care
    România este parte, şi legile interne, au
    prioritate reglementările internaţionale,
    cu excepţia cazului în care
    Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.

4.DEZECHILIBRU MAJOR ÎNTRE PARTENERII SOCIALI

Proiectul de Lege cuprinde
prevederi, exclusiv pentru susținerea intereselor sindicatelor
, în detrimentul angajatorilor și
patronatelor
(încasarea cotizației
de sindicat cu titlu gratuit
, cu obligarea suportării de către angajatori a
costurilor administrative și bancare aferente, limitarea asocierii și afilierii angajatorilor și federațiilor
patronale
, instituirea
reprezentativității indirecte sindicale la nivel de unitate
, prin afilierea
la o federație sindicală, cu excluderea reprezentanților salariaților aleși de
peste 51% din numărul salariaților din acea unitate, modificarea
efectelor contractelor colective, aplicarea lor erga omnes
și nu doar pentru părțile
semnatare, cu implicații grave asupra economiei și asupra bugetului de stat,
contractele colective urmând să se aplice pentru toți angajatorii din sectorul
de activitate, bugetari și privațifără participarea la negociere a Ministerului
Finanțelor și fără respectarea bugetelor aprobate, revenindu-se la situația
anterioară adoptării Legii nr. 62/2011, când autoritățile publice au fost
obligate de instanțele de judecată, în aplicarea unor prevederi similare, să
aplice contractele colective și să plătească salarii mult peste limitele
stabilite prin lege pentru bugetari și cu depășirea bugetului aprobat, situație
semnalată și de Fondul Monetar Internațional, sindicalizarea persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o
profesiune în mod independent
, care administrează şi utilizează capital în
scopul obţinerii de profit în condiţii de concurenţă, etc.), dezechilibrând astfel grav relațiile dintre
partenerii sociali, afectând investițiile și crearea de locuri de muncă.

4.NEVALORIFICAREA DECIZIILOR CURȚII
CONSTITUȚIONALE

  • Pentru încasarea cotizației de sindicat cu
    titlu gratuit
    , cu
    obligarea suportării de către angajatori a costurilor administrative și bancare
    aferente, deși sindicatul are personalitate juridică, patrimoniu, venituri din
    cotizații,
    invocăm Decizia nr. 1276 din 12 octombrie 2010
    care
    s-a pronunțat într-o cauză similară: „Curtea
    constată că restrângerea operată asupra
    dreptului de proprietate nu poate fi justificată
    prin dispoziţiile art.53
    din Constituţie, din moment ce măsura criticată nu este necesară într-o
    societate democratică”.  „Scopul
    reglementării, acela de a proteja activitatea sindicală, vine într-o evidentă coliziune cu interesele
    angajatorului
    , care este pus în situaţia
    de a suporta o sarcină excesivă, de natură a-i afecta esenţa dreptului de
    proprietate
    ”. „Curtea ajunge şi la concluzia că textul legal criticat
    cuprinde o măsură care nu instituie un
    raport just de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul legitim
    urmărit
    (întărirea libertăţii sindicale prin limitarea dreptului de
    proprietate al angajatorului)”;
  • Pentru instituirea reprezentativității
    indirecte sindicale la nivel de unitate
    , prin afilierea la o federație sindicală, ceea ce
    va avea ca efect participarea la negocierea contractului colectiv la nivel de
    unitate a unor sindicate cu o reprezentare de sub 1% din numărul total de
    salariați din unitate, cu excluderea reprezentanților salariaților aleși de
    peste 51% din numărul salariaților din acea unitate, invocăm Decizia nr. 24 din 24 ianuarie
    2013  
    care s-a pronunțat
    într-o cauză similară: „Dispoziţiile art.
    51 alin. (1) lit. C. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011
    reglementează criteriile necesare pentru ca un sindicat să devină reprezentativ
    la nivel de unitate.
  • Potrivit art. 1 lit. t) din legea
    menţionată, reprezentativitatea
    constituie un atribut al organizaţiilor sindicale
    dobândit potrivit
    prevederilor acestei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în
    cadrul dialogului social instituţionalizat. Datorită atributului
    reprezentativităţii, sindicatul
    reprezintă angajaţii la negocierile ce privesc încheierea contractului colectiv
    de muncă la nivel de unitate
    ”;
  • „Rolul sindicatelor nu este nici afectat
    şi nici minimalizat, din contră, legea
    are în vedere unitatea de acţiune a membrilor de sindicate
    , aceştia
    putând fi mai bine reprezentaţi în faţa angajatorului doar dacă au o reprezentativitate mai mare. De asemenea, Curtea
    reţine că este anacronică existenţa
    mai multor sindicate
    reprezentative
    care să susţină diverse puncte de vedere
    şi, de aceea, soluţia
    legislativă nu poate fi decât una pozitivă pentru modul unitar de reprezentare
    al angajaţilor. Desigur, dacă nu există un astfel de sindicat, la negocierile
    colective pot lua parte, în final, reprezentanţii angajaţilor, conform art. 135
    alin. (1) din lege
    ”;
  • „angajaţii au libertatea de a se asocia în
    sindicate şi nu sunt constrânşi de a se asocia numai într-un anumit sindicat.
    Dacă din configuraţia sindicatelor rezultată din libera opţiune a angajaţilor niciunul nu dobândeşte atributul de
    reprezentativitate
    , în final, cei ce vor participa direct la negocierile
    colective sunt reprezentanţii
    angajaţilor
    ”.

CNIPMMR
subliniază necesitatea ca deciziile de modificare a legislației dialogului
social:


  • fie fundamentate
    (pe baza unor analize obiective, inclusiv de drept
    comparat);

  • respecte toate normele de tehnică legislativă
    , inclusiv Testul IMM;

  • respecte principiile dialogului social calitativ

    (imparțialitate, obiectivitate și respect față de reprezentanții patronatelor,
    înregistrarea dezbaterilor și consemnarea lor în minute de sedință, asigurarea
    unui dialog social civilizat, ajungerea laconsens între confederațiile patronale
    și sindicale reprezentative);

  • respecte Convențiile OIM, Constituția României și bunele practici la nivel
    european.

Patronatele
reprezentând un partener social fundamental
(egalcu
sindicatele în dialogul social bi- şi tri-partit), având un rol determinant în dezvoltarea economiei româneşti şi în
integrarea ei
la nivel european şi mondial, în realizarea unui mediu de
afaceri favorabil, în promovarea legală
a intereselor
profesionale, sociale şi economice ale întreprinzătorilor, la
nivel naţional şi internaţional, în
reglementarea dialogului social este necesară
valorificarea practicilor Europene și a principiilor
promovate de ILO, BUSINESSEUROPE şi UEAPME:

  • acorduri
    între partenerii sociali
    pentru modificarea cadrului legal;
  • asocierea
    liberă în patronate
    , în funcție de interesele sectoriale, locale, județene,
    regionale, apartenenta la categoria întreprinderilor mici si mijlocii;
  • eliminarea
    oricăror limitări ale dreptului de afiliere
    la patronate, federaţii şi
    confederaţii patronale;
  • organizarea
    şi funcţionarea patronatelor potrivit regulilor stabilite de membrii lor
    ,
    prin statutele adoptate de aceştia;
  • eliminarea
    procedurilor birocratice excesive
    privind funcţionarea patronatelor;
  • asigurarea unui tratament egal al patronatelor raportat la sindicate de către
    autoritățile publice;
  • respectarea
    în egală măsură a partenerilor sociali
    ;
  • criterii
    și proceduri egale de recunoaștere a reprezentativității sindicatelor și
    patronatelor
    ;
  • respectarea principiului
    negocierilor colective voluntare și a principiului relativității efectelor
    contractelor;
  • separarea
    negocierilor din sectorul bugetar de cele din sectorul privat
    .

Florin Jianu participa in calitate de guest speaker la cea de-a 11a editie a Convenție anuale a Giovanni Imprenditori Confcommercio

În ultimele 2 zile, la
Sirmione, Italia, a avut loc cea de-a 11-a ediție a Convenției anuale a Giovanni
Imprenditori- Confcommercio Imprese Per L’Italia, cel mai important eveniment
dedicat mediului de afaceri din Italia.

Tema evenimentului a fost reprezentată de “Tinerii din
țara noastră”, fapt ce a
deschis un scenariu nou care au avut ca scop oferirea cadrului de a investiga
posibilitățile de realizare a unui dialog între un grup de tineri antreprenori
și un guvern al tinerilor deputați.

În cadrul evenimentului au
participat o serie de antreprenori de top, membri ai Parlamentului European și
reprezentanți ai autorităților italiene care au dezbatut subiecte ca oportunitățile
și dificultățile cu care se confruntă tinerii antreprenori în a face afaceri în
actualul context politic, economic și social, condițiile în care tinerii din
alte țări europene desfășoară activități ecenomice sau care sunt modelele
economice și politice care funcționează pentru tinerii antreprenori.

Florin Jianu, președintele
CNIPMMR a fost invitat în calitate de guest speaker pentru a susține un discurs
de închidere a lucrărilor, în cadrul
căruia a menționat: “Europa antreprenorială
este cel mai important proiect pentru continentul nostru, iar toți
antreprenorii simt că fac parte din această mare familie europeană. Cu toate
acestea, Europa ar trebui să vorbească și limba noii generații, a tinerilor și,
prin urmare, avem nevoie de noi proiecte interesante dedicate acestora.
Proiectul pe care îl propunem noi este: Europa Start-up Continent, un proiect
pentru 1 milion de start-up-uri de pe întregul continent.”

Informații
de backgroung

Confcommercio
reprezintă peste 700.000 de întreprinderi în comerț, turism și servicii cărora le
oferă formare, asistență și răspunsuri concrete la nevoile lor. Printr-un
sistem teritorial alcătuit din peste 100 de organizații locale, Confcommercio
este foarte aproape de întreprinderile și antreprenorii săi, oferind de
asemenea informații și oportunități care reprezintă o valoare adăugată pentru
toți.

CNIPMMR si AMR au desemnat BRAILA cu titlul de “Capitala antreprenoriatului romanesc 2019”

Consiliul IMM-urilor din România  (CNIPMMR) în parteneriat cu Asociația
Municipiilor din România (AMR) au desemnat ieri, 12 noiembrie, în cadrul Galei
AMR, primul municipiu care va deține titlul de 
“Capitala antreprenoriatului românesc 2019, pentru o perioadă de 1 an.

Inițiativa a vizat o competiție
între
municipiile din România
care au o viziune antreprenorială de excepție, indiferent de dimensiunea și
prosperitatea acestora, Brăila, din cei 8 aplicanți,  dispunând de planul de acțiune cel mai performant
și orientat spre viitor.

În analiza dosarelor de candidatură s-a lua în calcul atât
situația mediului antreprenorial din prezent, cât și
propunerile viitoare de îmbunătățire a mediului de afaceri local, punându-se
accent pe o serie de criterii precum:
infrastructura de business, existența unor programe
de susținere a antreprenoriatului,
nivelul atragerii de companii valoroase în municipii, existența unor scheme locale de ajutor de minimis pentru antreprenori sau numărul
de branduri românești existente în municipiu.

Municipiul Brăila oferă o serie de beneficii care
favorizează dezvoltarea activităţii de afaceri, precum posibilitatea
concesionării de terenuri/clădiri, încheiere de parteneriate public – privat,
asociere în participaţiune, acces la informaţii de interes public, expertiză
tehnică şi audit, consiliere pentru dezvoltare, expertiză specializată.
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri a municipiului Brăila reprezintă o
prioritate în perioada 2014-2020.

 “Proiectul –
Capitala antreprenoriatului românesc – este o premieră la nivel european ,
susținut de toate organizațiile mediului de afaceri din România. În fiecare an,
începând cu acest an, vom avea o capitală în cadrul căruia antreprenoriatul va
fi marcat 1 an de zile la nivelul unui oraș, pentru angajamentul pe care acesta
îl ia pentru ceea ce înseamna mediul de afaceri. În acest an, premiul a mers
către Municipiul Brăila care s-a remarcat printr-un număr ridicat de initiative
menite să sprijine mediul de afaceri și calitatea parteneriatului public-privat.
Împreună cu ceilalți reprezentanți ai mediului de afaceri, vom susține Brăila
printr-o serie de acțiuni menite să crească și să susțină potentialul
antreprenorial al municipiului.”
, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

“Felicit
ini
țiativa CNIPMMR de a dezvolta acest proiect, împreună cu
Asociația Municipiilor din România și felicit Municipiul Brăila pentru
obținerea titlului de Capitala antreprenoriatului românesc. Autoritățile locale
conștientizează rolul esențial pe care IMM-urile și antreprenorii îl au în
asigurarea creșterii economice și a locurilor de muncă la nivel local și iau o
serie de măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, în cadrul unor politici
locale coerente, eficiente și orientate spre rezultate, inclusiv schimburi de
mobilitate, cercetare, difuzarea bunelor practici și servicii de sprijin pentru
noii și potențialii întreprinzători”
a menționat Robert Negoiță, președintele AMR.

Proiect în
parteneriat cu
Asociația Municipiilor din România (AMR), susținut de
Coaliția pentru Dezvoltarea României și US Embassy și realizat cu sprijinul
Banca Transilvania.

Aplicatia de ticketing, cea mai noua solutie smart oferita de FAN Courier clientilor pentru Black Friday

FAN Courier liderul pieței locale de curierat investește anual în proiecte
și soluții care au ca scop principal eficientizarea relației cu clienții și
creșterea gradului de satisfacție a acestora în relația cu serviciul de
curierat. Black Friday, cea mai cunoscută campanie de discountare din România,
constituie an de an un veritabil test de anduranță pentru companie, datorită
volumului mare de comenzi și livrări ce trebuie onorate într-un interval scurt
de timp. Anul acesta, FAN Courier estimează un volum al comenzilor cu peste 40%
mai mare decât campania similară de anul trecut. Pentru a face față cererii,
compania lansează o nouă aplicație smart, destinată eficientizării comunicării
cu clientul final și sintetizării tuturor doleanțelor acestora într-un singur
loc: aplicația de ticketing.

Aplicația permite clienților
expeditori să înregistreze sesizări sau solicitări direct din SelfAWB, să
efectueze modificări în AWB după ridicarea expediției și să schimbe date
privind  rambursul, numărul de telefon al
destinatarului, clientul plătitor etc. Prin intermediul noii soluții, clientul
expeditor poate urmări traseul expediției, poate vedea schimbările operate pe
baza indicațiilor transmise și chiar care este statusul sesizării efectuate.

Cum funcționează aplicația?

  • Sesizările și solicitările clientului
    formulate prin self AWB se înregistrează automat în programul FAN Courier de
    customer support.
  • Odată înregistrate, sesizările se
    soluționează în mod automat și numai ticketele care necesită verificare
    suplimentară vor fi alocate spre soluționare unor persoane responsabile de
    acest lucru.
  • Clientul poate urmări, după înregistrarea
    ticketului, statusul acestuia și soluția în Lista de tickete.
  • Clientul poate vizualiza toată conversația
    purtată cu operatorii FAN  Courier și pot
    adăuga documente sau fișiere suplimentare care să ajute la soluționarea
    eficientă a problemei.

CEC Bank, “partenerul mediului de afaceri” si “banca de casa a romanilor”

In cei peste 10 ani de la schimbarea modelului de business, prin transformarea dintr-o casa de economii intr-o banca comerciala, universala, CEC Bank, singura banca detinuta integral de Statul Roman, s-a pozitionat drept “partenerul mediului de afaceri” si “banca de casa a romanilor”.

Procesul de transformare din C.E.C. in CEC Bank si implementarea strategiei de afaceri, in noul context, nu au fost deloc simple ori usoare, dar determinarea si profesionalismul echipei de conducere au facut totul posibil. Astazi, CEC Bank este o banca de top care gestioneaza active de peste 30 miliarde lei si care concureaza de la egal la egal cu bancile straine, parte a unor mari grupuri financiare.

Cu o retea de circa 1.022 unitati teritoriale,
dintre care 480 in mediul rural si o oferta de produse si servicii competitiva
si flexibila, CEC Bank este banca care s-a implicat constant in implementarea
programelor guvernamentale de facilitare a accesului la finantare a mediului de
afaceri si a persoanelor fizice. Incepand cu anul 2007, CEC Bank a participat la
toate cele 80 de programe guvernamentale, acordand peste 174.000 credite, in
valoare totala de peste 7,7 miliarde lei. Dintre acestea, 16 programe au fost
dedicate IMM-urilor, fiind acordate peste 3.400 credite, in valoare de peste
670 milioane lei. Alte 13 programe au fost dedicate persoanelor fizice si fermierilor, fiind
acordate peste 20.000 credite, in valoare de peste 3,7 miliarde lei.

Consecventa misiunii sale de afaceri, CEC Bank va
continua sa ofere clientilor produse si servicii diverse, competitive si de
calitate, urmarind cu precadere finantarea IMM-urilor, agriculturii,
administratiilor publice locale, precum si a acelor proiecte bancabile care
prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economica, crearea si mentinerea
locurilor de munca. De asemenea, Banca va fi un element activ in sprijinirea
clientilor pentru accesarea Fondurilor Europene si se va implica in sustinerea
Programelor Guvernamentale, acordand in continuare o atentie deosebita relatiei
cu populatia Romaniei.

Mirela Iovu

 Vicepresedinte, CEC Bank

Cea de-a 26-a editie a „Topului National al Firmelor Private din Romania”

Consiliul
Naţional al IMM-urilor din România
(CNIPMMR) a organizat astăzi, 2
noiembrie, cea de-a 26-a ediţie a „Topului
Naţional al Firmelor Private din România
„, cel mai mare eveniment de
recunoaștere a meritelor antreprenorilor prin promovarea celor mai performante
întreprinderi din România.

La eveniment au participat peste 400 de persoane, fiind premiate aproximativ 150 de companii situate pe primele locuri în clasamentul general la nivel naţional, clasamentul naţional pe domenii de activitate-cod CAEN și clasamentul județean, acordându-se, de asemenea, o serie de Premii pentru Execenţă în Afaceri și premii speciale.

Premierea a fost realizată pe baza următoarelor criterii: performanţă globală, productivitate, cifră de afaceri şi profit brut, valoarea totală a principalilor indicatori ai firmelor participante fiind de aproximativ 12 miliarde de lei cifra de afaceri, 2 miliarde de lei profit brut și peste 36.000 de salariați reprezentanți ai firmelor prezente.

În
deschiderea evenimentului au fost susținute mesaje pentru mediul de afaceri de
către Florin Jianu, Preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România
(CNIPMMR), Cosmin Marinescu, consilier prezidențial ce a transmis mesajul E.S. Klaus
Iohannis, Președintele României, Eugen-Orlando Teodorovici, Ministrul Finanțelor
Publice, Rovana Plumb, Ministrul Fondurilor Europene, Victor Negrescu,
Ministrul Afacerilor Europene, Ludovic Orban, președinte PNL și Marian Neacsu, Secretar
General PSD și Norica Nicolai, Europarlamentar.

  În cadrul
cuvantului de deschidere al evenimentului, Florin Jianu, președinte al CNIPMMR
a precizat “Anul 2019 trebuie să
reprezinte un an de prioritizare a măsurilor de debirocratizare, simplificare
administrativă, asigurare a forței de muncă necesara pe piața muncii, creșterea
gradului de absorbție a fondurilor UE, formare profesională și sustinere a
antreprenoriatului. Internaționalizarea și digitalizarea rămân două teme
importante. Pentru președinția din 2019 la nivelul Consiliului, CNIPMMR va
organiza sub patronajul Președintelui României,
pe 10-11 aprilie 2019, o conferință europeană pe tema
antreprenoriatului, la care vor participa grupul 1 din cadrul CESE și membrii
UEAPME. Vrem să propunem un decalog pentru antreprenoriat la nivelul UE. În
plus, în data de
12
noiembrie 2018 vom desemna împreună cu Asociația Municipiilor din România,
prima Capitală a Antreprenoriatului,12 municipii aplicând pentru obținerea
acestui titlu. În anul centenarului trebuie sa ne unim toți într-un
proiect comun: România antreprenoriala.”

Cosmin
Marinescu, consilier prezidențial, ce a transmis mesajului E.S. Klauss
Iohannis, a menționat: „Contextul
în care România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene se anunță
unul complex, marcat de provocări multiple. Avem în vedere promovarea unei
agende europene pentru antreprenoriat, abordare care îmi doresc să fie
deopotrivă realistă și ambițioasă.

Este deosebit de important ca decidenții politici
europeni să audă vocea mediului de afaceri pe subiecte de interes comun, precum
stimularea inițiativei private, a creșterii productivității și competitivității
în economiile noastre.

În încheiere, felicit Consiliul Național al
Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România pentru activitatea sa la
nivel național, dar și european, în slujba dezvoltării antreprenoriatului.
Programele de educație antreprenorială pe care le promovați reprezintă
ingredientul indispensabil pentru dezvoltarea unui mediu privat competitiv.

Partenerii
și sponsorii evenimentului
au fost:
CECCAR, BCR, FAN Courier, Sodexo, Banca Transilvania, FNGCIMM, CEC Bank, Alpha
Bank, Coral Impex, BIF Trans Marisel, Cameron, Heraeus, INIMM, JT Grup, New
Design Composite, Romfracht, Ti Suerom Auto SRL, F-PRO, Royal Expert Design,
Valtryp, Auto Schunn, Centrul de Celuloză și Hartie.

Partenerul exclusiv al evenimentului pe domeniul asigurărilor a fost Groupama Asigurări S.A.

Partenerii
media
au fost: Bursa, Centrul de
presă, Cursdeguvernare.ro, Financial market, Jurnalul de afaceri, Agerpres,
Market watch, Risco, Start-up cafe, Top business.

FNGCIMM, partener CNIPMMR

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o institutie financiara nebancara, cu capital de risc, infiintata in scopul facilitarii accesului IMM-urilor la finantari, prin acordarea de garantii pentru instrumentele de finantare contractate de la banci comerciale sau din alte surse. FNGCIMM instrumenteaza programe guvernamentale destinate relansarii economice, dezvoltarii mediului de afaceri, precum si crearii si sustinerii de locuri de munca, functionand ca o societate comerciala pe actiuni, cu actionar unic statul roman, sub supravegherea prudentiala a Bancii Nationale a Romaniei.

Garantia FNGCIMM SA – IFN este de maxim 80% din valoarea imprumutului, fara a depasi suma de 2,5 milioane euro/beneficiar si se emite la solicitarea institutiilor finantatoare partenere, pentru finantari aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de catre finantator.

FNGCIMM SA – IFN colaboreaza cu cele mai importante institutii financiare in baza unor conventii de lucru.

FNGCIMM SA – IFN asigura o acoperire teritoriala nationala, raspunzand solicitarilor intreprinzatorilor prin toate cele 3 sucursale, 4 reprezentante si 3 filiale. In baza apartenentei sale la AECM (Asociatia Europeana a Institutiilor de Garantare – asociatie ce reuneste 42 de fonduri de garantare mutuale, private si publice, banci de dezvoltare si fonduri de contragarantare din 22 de state membre ale UE, precum si Turcia, Serbia, Bosnia si Herzegovina si Federatia Rusa), FNGCIMM functioneaza dupa reguli si principii europene.

FNGCIMM  SA – IFN este lider de piata in domeniul garantarii creditelor.

Sursa: fngcimm.ro

Aerokraft Consult SRL, partener al Consiliului IMM-urilor

Aerokraft Consult SRL este agentul de handling rampă care are misiunea
de a servi industria aeronautică prin acordarea de servicii la standarde înalte
de calitate, siguranță și securitate prin intermediul echipei noastre
competente și dedicate, care se străduie să maximizeze alocarea oportunităților
inovative de business în toate locațiile deservite.

Cu o experiență de peste 15 ani în domeniu, Aerokraft Consult SRL oferă
servicii de deservire a Companiilor Aeriene la sol și anume: reprezentare și supervizare,
deservire pasageri (check-in, boarding și lost and found), deservire aeronave
(bagaje, echipamente rampă, load control, marshalling), turnaround coordination
și comunicare, curățenie (escală, escală rapidă, de noapte, generală – deep,
dezinfecție DDD), servicii de bord (inflight și duty free), cargo și poștă
(handling, transfer), de-icing / anti-icing services and snow / ice removal, servicii
suport (catering), servicii de securitate (handling, cargo și catering) și transfer
de bagaje și echipaje la puncte agreate atât în interiorul cât și în afara
aeroportului.

Societatea comercială Aerokraft Consult SRL s-a extins intr-un timp
scurt oferind servicii nu numai pe Aeroportul Internațional Henri Coanda
București, ci și pe alte aeroporturi internaționale din România, precum
Aeroportul Internațional George Enescu – Bacău (LRBC), Aeroportul Internațional
Iași (LRIA), Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj Napoca (LRCL) și
Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu (LRCK).

Aerokraft Consult SRL are o echipă de 391 de angajați profesioniști, cu
ajutorul căreiadeservește un număr de 13.000 zboruri anual cu peste 4
milioane de pasageri, obținând un procent de 98,8% la indicatorul
punctualitatea activităților (Station On-Time Performance) desfășurate pe
Aeroportul Internațional Henri Coandă București – aeroportul de bază.

Filozofia
societății Aerokraft Consult SRL se compune din:

  • Misiunea societății
    Aerokraft Consult SRL
    de a construi relații profesionale bazate pe
    transparență și satisfacția clientului și de a oferi servicii cuprinzătoare
    pentru companiile aeriene.
  • Viziunea
    societății Aerokraft Consult SRL este de a oferi servicii de handling cu
    o strategie de eficientizare a costurilor adaptată satisfacerii clienților
    companiilor aeriene.
  • Obiectivele societății Aerokraft Consult SRL sunt de a satisface necesitățile clienților companii
    aeriene și prestarea serviciilor bune adaptate necesităților acestora, bazate
    pe cunoaștere și transparență.

Un plus față de experiența de peste 15 ani de activitate în acest domeniu a
majorității membrilor echipei noastre îl reprezintă următoarele caracteristici:

  • preocuparea
    deosebită pentru creșterea gradului de siguranță, calitate și securitate a
    serviciilor prestate; însuși directorul general al societății Aerokraft Consult
    SRL
    fiind un auditor aeronautic activ și impicat în evaluarea constantă a
    calității serviciilor,
  • coeziunea
    echipei asigurată printr-o implicare totală a managementului și un dinamism
    continuu,
  • și nu
    în ultimul rând o preocupare constantă a creșterii nivelului de calificare al
    angajaților.