Rezultatele sondajului privind angajarea raspunderii penale pentru neretinerea si neincasarea, retinerea neplata impozitelor si contributiilor

I. Sondaj realizat pe site-ul www.cnipmmr.ro

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 12 – 18 decembrie 2017 – Testul IMM pentru proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative- care a vizează angajarea răspunderii penale pentru nereținerea și neîncasarea, reţinerea şi neplata impozitelor și contribuţiilor, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul site-ului www.cnipmmr.ro, la nivelul vizitatorilor acestuia și ai membrilor CNIPMMR.
1. Respondenţii, în număr de 544, sunt: 58,8% microîntreprinderi, 23,1% întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii, 2,5% întreprinderi mari și 3,7% altă formă juridică.

2. Întrebați dacă au întâmpinat dificultăți în reţinerea şi plata, în tot sau în parte a impozitelor și contribuţiilor, 74,1 % dintre respondenți au răspuns pozitiv .

3. De asemenea, printre cele mai importante motive care au creat dificultăți în reţinerea şi plata, în tot sau în parte a impozitelor și contribuţiilor, respondenții au menționat:  neîncasarea la timp a facturilor de la beneficiar- 92,2%

• plata întârziată din contractele de achiziție publică- 80,7%
• factorilor aleatorii (blocaje în economie, condiții meteo nefavorabile, etc)- 69,5%
• dificultăți privind obținerea unui credit bancar sau a altor finanțări- 46,4%

4. Întrebați dacă sunt de acord cu angajarea răspunderii penale pentru nereținerea și neîncasarea, reţinerea şi neplata, în tot sau în parte, în cel mult 30 de zile de la împlinirea termenului legal, a unui număr de 32 de impozite și contribuţii, 94,4% au răspuns că nu sunt de acord.

5. Printre cele mai importante efecte negative identificate de către respondeți ce pot apărea ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență, se numără:

• sporirea controalelor abuzive, ca urmare a îndemnizațiilor de stimulare a personalului din cadrul ANAF și MFP- 87%
• închiderea societăților- 74,4%
• concedierea personalului și șomaj- 65,9%
• reducerea veniturilor la buget, ca urmare a închiderii societăților și plata îndemnizației de șomaj și ajutoare sociale- 49%reducerea investițiilor- 36,6%

6. În ceea ce privește efectele pozitive identificate de către respondeți că pot apărea ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență, se numără:

• creșterea veniturilor la buget din impozite și contribuții- 69,2%
• creșterea conformării la plata obligațiilor fiscale- 54,8%
• niciun efect pozitiv- 38,7% protecţia persoanelor cărora li s-au reţinut impozite/contribuții- 30,8%

7. Întrebați ce măsuri consideră că ar contribui la rezolvarea problemelor generate de nereținerea și neîncasarea, reţinerea şi neplata impozitelor și contribuţiilor”, respondenții au menționat:

• eșalonarea plății impozitelor și contribuțiilor pentru motive întemeiate- 59%
• luarea în considerare a tuturor factorilor aleatorii care afectează cash-flow-ul societății (neîncasarea la timp a facturilor, plata întârziată din contractele de achiziție publică, etc.)- 58,4%
• acordarea de facilități fiscale, având în vedere că se face un serviciu statului (se reține și se virează la buget obligaţii pentru alte persoane)- 52,2%
• măsuri de prevenție- 47,7%
• măsuri de negociere, orientare, consiliere pentru găsirea unor soluții de redresare- 38,5%

II. Poziția CNIPMMR privind angajarea răspunderii penale pentru nereținerea și neîncasarea, reţinerea şi neplata impozitelor și contribuţiilor

Testul IMM efectuat de CNIPMMR a evidenţiat că măsura este total nejustificată. Furnizorii/prestatorii din contractele de achiziţie publică, în special IMM-uri, pot fi puși în situația de a nu avea lichiditățile necesare pentru plata obligațiilor la bugetele de asigurări sociale, în condițiile efectuării de plăţii întârziate, cu încălcarea termenului de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 73/20131, admistratorii de IMM-uri fiind pasibili de răspundere penală, în condițiile în care neplata la timp a prestaţiilor efectuate în contractele de achiziţie publică din partea autorităţilor contractante nu este infracţiune, ci sunt aplicate penalităţi de întârziere. Reamintim că, în conformitate cu proiectul de OUG, „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani nereținerea sau neîncasarea, reţinerea şi neplata ori, după caz, încasarea şi neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege. 2”

În această situaţie, nou votată Lege a prevenirii, care a fost golită de conţinut prin eliminarea celor 105 acte normative pentru care urma să se aplice, ar fi constituit, cel puţin în primă fază, un mecanism de evitare a aplicării automate a răspunderii penale.
Conform Situaţiei primilor 500 debitori persoane juridice cu obligaţii fiscale restante la bugetele de asigurări sociale înregistrate la 30 septembrie 2017 și neachitate până la data publicării pe site, cele mai mari datorii în valoare de 3.733.250.565 lei, sunt înregistrate de o societate de stat, respectiv COMPANIA NATIONALA A HUILEI SA, care are aproximativ 3.000 de angajaţi. Se poate observa că pe primele 12 locuri în topul datornicilor sunt 10 companii de stat.

Situaţia obligatii fiscale restante aferente bugetelor de asigurarii sociale la 30 septembrie 2017, se prezintă astfel:

Soluţia pentru recuperarea acestor datorii este dată de întărirea capacităţii ANAF de a controla şi recupera datorile restante, în paralel cu o eficientizare a managementului companiilor de stat. CNIPMMR consideră că lista cu cele 32 de taxe şi impozite, include taxe care nu au de-a face cu contribuţiile sociale, cu drepturile la pensie, asigurări de sănătate ale angajaţilor, lărgeşte nejustificat sfera faptelor pentru care contribualii sunt pasibili de închisoare, ajungându-se la o interpretare extensivă a noţiunii de “contribuţii sociale” în detrimentul întreprinzătorilor.

Guvernul mută întreagă presiune a reţinerii şi plăţii impozitelor şi taxelor pe plătitor, organele de inspecţie fiscală având o sarcină mult mai facilă în controlul acestuia. Cel care are obligaţia reţinerii şi plăţii taxelor şi impozitelor devine un prestator de servicii cu titlu gratuit pentru stat, efectuând servicii fiscale – reţineri şi plăți- care nu sunt pentru veniturile sale, ci pentru veniturile unui terţ, în lipsa oricărei facilităţi fiscale din partea statului, sub ameninţarea legii penale.

CNIPMMR susţine efectuarea controalelor şi aplicarea legilor în vigoare în acest moment, pentru recuperarea datoriilor la bugetele asigurărilor sociale, la cei incorecţi, şi în special la primii 100 de datornici din lista ANAF, şi nu introducerea răspunderii penale pentru 1.259.532 de profesionişti activi din punct de vedere juridic la data de 30.11.2017 (390414 PFA + 869118 persoane juridice)4 pentru 500 de rău platnici, care au o pondere a obligatiilor fiscale restante în total obligaţii fiscale ale persoanelor juridice de 72,67%, respectiv 13.394.628.925 lei din 18.433.293.000 lei datorii.

Pentru mai multe informații vă rugăm să descărcați următorul document.