Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) Punctul de vedere al mediului de afaceri

Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027.

Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali:

1. Tranziția spre o economie verde;
2. Transformarea digitală;
3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
4. Coeziunea socială și teritorială;
5. Sănătate și reziliență instituțională;
6. Copii, tineri, educație și competențe.

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

O componentă semnificativă a procesului de elaborare a PNRR o reprezintă seriile de consultări publice transparente facilitate de MIPE cu sectorul privat, societatea civilă, sindicatele și alți actori vizați de impactul investițiilor și reformelor derulate prin acest mecanism financiar. [1]

Astfel, având în vedere că mediul de afaceri din România înregistrează o deteriorare din cauza pandemie de COVID-19, implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri este esenţială în procesul de consultare publică, în elaborarea şi implementarea proiectelor.

CNIPMMR susţine lansarea unor proiecte ample de investiții în EDUCAȚIE ÎN ECONOMIA DIGITALĂ şi INSTRUMENTE SUPORT PENTRU ECONOMIA DIGITALĂ ca:

I. PROGRAMUL ROMÂNIA TECH NATION:

1. Susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, în total fiind susţinute minimum 20.500 de start-up-uri:
   • acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up,
   • includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat,
   • asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local (vezi pct. 4);
2. Women in tech – sprijinirea femeilor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei.
3. Starter kit
   • Asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală
   • Acordarea de vouchere de digitalizare;
4. Înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital.
5. Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi.
6. Tech Capital of the Year – program prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întrepinzătorii sau administraţiile locale care folosesc/implementeză/desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei;
7. Cloud first policy – strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţele necesare pentru a se muta în cloud.
8. Plan național de digitalizare a instituțiilor publice

• Single sign on;
• Digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online;
• Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, inclusiv a posibilității descărcarii /completării/ transmiterii on-line de formulare;
• Generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili;
• Generalizarea transferului electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singură dată”.

II. SPRIJINIREA ŞI PROMOVAREA ANTREPRENORIATULUI ŞI INOVĂRII:

Implementarea programelor pentru susținerea antreprenorilor

1. Programul Scale-up România – IMM

Asigurarea finanţărilor pentru companii care să îşi crească afacerile, cu acordarea unui punctaj suplimentar pentru beneficiarii de programe start-up.

2. Programul pentru asigurarea siguranței alimentare a României – Agro România

Susținerea de investiții în unități de producție pentru industria alimentară. Programul va avea ca efect principal reducerea importului de produse alimentare, susţinerea producătorilor agricoli şi a fermierilor, echilibrarea balanţei de plăţi.

3. Programul de sprijin al IMM-urilor din construcții – Building România

Creşterea capacităţii IMM-urilor din domeniul construcţiilor de a  implementa proiecte de avergură mare.

4. Programul Scale-up România – companii mari

Implementarea a minimum 50 proiecte de mari dimensiuni cu impact în economia naţională (export de valoare mare- minimum 10 milioane de euro, intrarea pe noi pieţe);

Accesul companiilor mari la proiecte se va face cu respectarea echilibrului teritorial, minimum 1 investiţie/regiune de dezvoltare.

5. Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești – Crearea a 8 centre regionale de depozitare, colectare și distribuție

Pentru relansarea agriculturii și industriei este necesar pe lângă înființarea de “Centre de colectare” a produselor agricole și de crearea de “Asociații ale producătorilor agricoli și industriali (pe specific: legumicultura, pomicultura etc) dar și asigurarea că în cadrul marilor retaileri procentul de produse fabricate în România dintr-un anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 50%.

6. Programul „Restart Sport România” pentru susţinerea start-up-urilor din domeniul sportiv, educaţia, reconversie profesională pentru sportivi;

7. Programul „Student INNOtech” – susţinerea iniţiativelor antreprenoriale ale studenţilor, cu accent pe domeniul tehnologiei informaţiei;

8. Programul „Start Up + Next Gen”– susţinerea iniţiativelor antreprenoriale cu finanţare din FSE +;

9. Programul „Start Up Diaspora Next Gen”– susţinerea cetăţenilor români din diaspora care doresc să revină în ţară şi să deschidă o afacere cu finanţare din FSE +;

10. Programul „Făcut în ţara mea” – promovarea noncomercială a consumului de produse și servicii realizate și prestate pe teritoriul național;

11. Susţinerea creării şi dezvoltării reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi;

12. Evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială şi stabilirea modalităţilor de valorificare a acestuia coroborat cu acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obţin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale (reducerea cu până la 50% a veniturilor supuse impozitării).

[1] https://mfe.gov.ro/pnrr/