Comisia Europeană a prezentat în 26 februarie 2020 DOCUMENTUL
DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI Raportul
de țară din 2020 privind România,
document în care definește orientările
de politică economică pentru următoarele 12 luni.
Raportul a
reflectat următoarele aspecte importante:
- Lipsa unor eforturi
susținute de reformă, creșterea deficitului bugetar și a deficitului de cont
curent pun în pericol sustenabilitatea creșterii economice
a României. Lipsa unor eforturi susținute de reformă, creșterea deficitului
bugetar și a deficitului de cont curent pune în pericol sustenabilitatea
creșterii economice a României
- Economia continuă să
crească, chiar dacă într-un ritm mai lent.
PIB-ul real a continuat să crească puternic în 2019, ajungând la 4,1 %, pe
fondul consumului privat și al acțiunii favorizante a investițiilor. Se
preconizează o ușoară diminuare a creșterii, la 3,6 % în 2020 și, respectiv, la
3,3 % în 2021″.
- Cererea internă continuă
să se mențină la un nivel ridicat pe fondul măsurilor fiscale adoptate, ceea ce
adâncește și mai mult deficitul de cont curent.
pe fondul consumului privat ridicat, mult peste volumul exporturilor, se
estimează că deficitul de cont curent se va deteriora, ajungând la 5,1 % în 2019,
urmând apoi să crească la 5,4 % în 2021.
- Situația de pe piața
forței de muncă a continuat să fie tensionată
și persistă probleme semnificative la acest capitol. Rata foarte scăzută de
participare la forța de muncă și scăderea populației active ca urmare a
schimbărilor demografice, inclusiv a emigrării, au dus la o penurie de forță de
muncă și de lucrători calificați și la neconcordanțe între cererea și oferta de
locuri de muncă și de competențe.
- Deficitul public a
continuat să crească, impulsionat de cheltuielile curente,
depășind în 2019 pragul de 3 % din PIB prevăzut în tratat. Se preconizează că
va crește în continuare, în special din cauza indexării cu 40 % a pensiilor,
prevăzută pentru septembrie 2020.
- Sectorul bancar a rămas
solid, dar activitatea de intermediere financiară are o pondere scăzută.
- Investițiile insuficiente afectează
potențialul economiei de a se apropia de nivelurile din UE.
Calitatea și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt slabe.
Investițiile în infrastructuri durabile de transport, de energie și de mediu
(pentru deșeuri, ape reziduale și poluarea aerului) sunt insuficiente.
România a realizat
progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor
specifice țării care i-au fost adresate în 2019.
S-au
înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește:
- Protejarea stabilității
financiare și a solidității sectorului bancar;
- Asigurarea viabilității
pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon;
- Punerea în aplicare a
Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice;
S-au
înregistrat progrese limitate în următoarele domenii:
- Eforturile de consolidare
a respectării obligațiilor fiscale și a colectării impozitelor;
- Îmbunătățirea calității
și a caracterului incluziv al educației;
- Sporirea gradului de
acoperire și a calității serviciilor sociale;
- Îmbunătățirea dialogului
social; Elaborarea unui mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor
criterii obiective;
- Direcționarea
investițiilor către domeniilecheie de politică și consolidarea ierarhizării în
funcție de priorități a proiectelor de investiții publice și a pregătirii
acestora;
Nu s-a înregistrat niciun
progres în următoarele domenii:
- Asigurarea implementării
cadrului bugetar național;
- Asigurarea
sustenabilității sistemului public de pensii;
- Îmbunătățirea
competențelor prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și
formării profesionale și a învățământului superior;
- Finalizarea reformei
venitului minim de incluziune;
- Îmbunătățirea
previzibilității procesului decizional;
- Îmbunătățirea guvernanței
corporative a întreprinderilor de stat;
PRINCIPALELE CONSTATĂRI
REZULTATE ÎN URMA BILANȚULUI APROFUNDAT DIN CADRUL PROCEDURII PRIVIND
DEZECHILIBRELE MACROECONOMICE PREZENTATE ÎN
RAPORTUL DE ŢARĂ 2020
- Deficitul de cont curent este mare și s-a
adâncit tot mai mult din 2014 până în prezent. În
2018 deficitul de cont curent a ajuns la 4,4 % din PIB și se estimează că în
2019 s-a deteriorat și mai mult, ajungând la 5,1 % din PIB.
- Creșterea costului unitar al muncii rămâne
printre cele mai ridicate din UE, deși a început
să se modereze. În pofida creșterii semnificative a productivității, care
într-o anumită măsură este efectul faptului că nivelul inițial al acesteia a
fost foarte mic, din 2016 majorările salariale au depășit cu mult creșterile
productivității, ceea ce a condus la o creștere vizibil accelerată a costului
unitar al muncii.
- Salariile din sectorul public și salariile
minime au crescut rapid, ceea ce riscă să
afecteze competitivitatea. Salariile din sectorul public au continuat să
înregistreze în 2018 și 2019 o rată de creștere de două cifre. Dovezile
empirice arată că sectorul public joacă un rol crucial în stabilirea salariilor
în România, ceea ce poate antrena creșterea salariilor din sectorul privat și
ar putea submina competitivitatea prin costuri. Majorările anuale efectuate de
guvern ale salariului minim prevăzut de lege, care au început în 2015, au
accentuat presiunile salariale și au accentuat efectul negativ potențial asupra
competitivității.
- Imprevizibilitatea legislativă rămâne
preocupantă. OUG nr. 114/2018, adoptată fără o
evaluare a impactului sau o consultare a părților interesate, a introdus măsuri
de amploare, cu un impact negativ asupra sectorului financiar și a
investițiilor. Ordonanța a fost modificată prin alte trei ordonanțe de urgență
în 2019 și 2020.
EVALUARE GENERALĂ
- România
continuă să se confrunte cu riscuri sub forma creșterii deficitului de cont
curent și a unor pierderi considerabile la nivelul competitivității prin
costuri. Deficitul de cont curent este în
creștere din 2014, reflectând o politică bugetară expansionistă, care
stimulează cererea internă și creșterea importurilor
- Măsurile
de politică au contribuit la creșterea deficitului de cont curent și a
riscurilor la adresa competitivității prin costuri.
Orientarea bugetară a rămas puternic expansionistă, continuând să stimuleze
cheltuielile consumatorilor. Bugetul pe 2020 ar putea să nu asigure o
consolidare bugetară suficientă.
- După
2018 au scăzut riscurile la adresa sectorului financiar, dar persistă
incertitudini cu privire la procesul legislativ.
În ianuarie 2020, guvernul a modificat dispozițiile cele mai prejudiciabile ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Cu toate acestea, problema
incertitudinii legislative, care are un impact negativ asupra mediului de
afaceri, în special asupra sectorului financiar, pare să persiste și trebuie
monitorizată.
PROPUNERILE CNIPMMR RAPORTATE
LA
RECOMANDĂRILE DE ŢARĂ
2020 PENTRU ROMÂNIA
Problemele
identificate în Recomandările de ţară
sunt în mare aceleasi cu cele din anul 2019 şi chiar din anii trecuți
2018, 2017 sau 2016. Măsurile susţinute de CNIPMMR, având în vedere Raportul de
ţară pentru 2020 şi necesităţile pentru dezvoltarea socială şi economică a
României, sunt împărţite pe 4 domenii:
1. Domeniul social:
- Creşterea cu 40% a
pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari),
rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere, reprezentând un efort bugetar de
aproximativ 1,3 miliarde euro/an;
- Creşterea cu 200 de lei/lună
a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari),
reprezentând un efort bugetar de
aproximativ 965 milioane euro/an;
- Indexarea cu valorea
inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari);
- Îngheţarea valorii
pensiilor care depăşesc 5.000 lei ( în jur de 10.000 pensionari) ;
- Adoptarea
de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor
care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau
de formare;
- Elaborarea unei strategii
naționale pentru Diaspora;
2.
Domeniul economic
- Necesitatea
sustenabilității și orientării spre investiții a bugetului;
- Aplicarea
OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice în
toate companiile de stat – în prezent de aproape 3 ani nu s-au realizat proceduri
de selecţie pentru persoanele cu funcţii de conducere în cadrul companiilor de
stat, fiind numiţi succesiv pentru
perioade de câte 3 luni;
- Măsuri
pentru o bună utilizare a fondurilor UEşi a altor tipuri de sprijin
financiar disponibile, creșterea
gradului de absorbție;
- Domeniul dialogului social şi legislativ
- Operaţionalizarea Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri de la nivelul Guvernului, pentru realizarea unei consultări reale cu antreprenorii privind modificările legislative şi a politicilor publice care influenţează mediul de afaceri:
- Nemodificarea Codului Fiscal pentru o periaodă de 4 ani, în scopul asigurării unei predictibilităţi a strategiilor de afaceri;
- Domenul
bugetar-administrativ
- Creșterile
salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu
trebuie să fie mai mari decât acestea;
- Digitalizarea
administrației publice, cu restructurarea
posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin
nejustificat birocrația.