Propunerile mediului de afaceri pentru o guvernare eficienta

O STRUCTURĂ MODERNĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A GUVERNULUI ROMÂNIEI

CNIPMMR consideră necesară o regândire a structurii guvernamentale şi o adaptare a programului de guvernare la noile realităţi economice şi sociale. Faţă de structura actuală cu 24 de ministri, plus prim-ministrul, CNIPMMR propune o structură mai suplă şi adaptată nevoilor României pentru o guvernare modernă. Propunem ca guvernul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania şi Olanda, dar adaptat realităţilor româneşti, astfel:

  1. Ministerul Economiei şi Energiei;
  2. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;
  3. Ministerul Finanţelor Publice;
  4. Ministerul Fondurilor Europene;
  5. Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei;
  6. Ministerul Muncii;
  7. Ministerul Sănătăţii;
  8. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului;
  9. Ministerul Culturii şi Diasporei;
  10. Ministerul Apărării Naţionale;
  11. Ministerul Administraţiei şi Internelor;
  12. Ministerul Justiţiei;
  13. Ministerul de Externe;
  14. Ministerul Agriculturii şi Protecţiei Mediului;
  15. Ministerul Transporturilor,

Pentru asigurarea unui mod de lucru cât mai eficient, propunem ca doi dintre membrii cabinetului să aibă funcţia de viceprim-ministru pentru domeniile economic şi social, având în coordonare următoarele ministere:

Domeniul economic:

  1. Ministerul Economiei şi Energiei;
  2. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;
  3. Ministerul Finanţelor Publice;
  4. Ministerul Fondurilor Europene;
  5. Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei.

Domeniul social:

  1. Ministerul Muncii;
  2. Ministerul Sănătăţii;
  3. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului;
  4. Ministerul Culturii şi Diasporei.

 

PROPUNERILE CNIPMMR PENTRU NOILE DIRECȚII DE GUVERNARE EFICIENTĂ

Având în vedere nevoia restartării politicilor guvernamentale, adoptarea unor noi măsuri pentru o guvernare eficace este necesară pentru o dezvoltare durabilă şi sustenabilă.

CNIPMMR solicită trecerea la o viziune pragmatică şi realistă a guvernului, prin implementarea măsurilor specifice domeniilor majore pentru dezvoltarea României, astfel :

 

  1. Stabilitate și predictibilității

Guvernul nu ar trebui să mai emită nicio OUG, în domeniul economic şi fiscal, raportat la  volumul imens de legislaţie deja existent. Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.

Pănă la 1 septembrie 2019 au fost emise 61 de Ordonanţe de Urgenţă, 162 de legi şi 639 de Hotărâri de Guvern, iar în anul 2018, au fost adoptate 114 Ordonanțe de Urgență, 354 Legi şi 1029 Hotărâri de Guvern.

 

  1. Creşterea nivelului investițiilor publice

Potrivit “Raportului de țară din 2019 pentru România” publicat de Comisia Europeană, România “a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește pregătirea proiectelor de investiții publice și stabilirea priorităților în acest domeniu”.

Astfel, este necesară acordarea unei atenții deosebite asupra aspectelor calitative ale investițiilor întrucât calitatea acestora este marcată în continuare de deficiențe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităților și de dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, iar investițiile private sunt afectate de persistența incertitudinii juridice și a birocrației.

 

  1. Împrumuturile publice sustenabile

Conform BNR în perioada ianuarie – iunie 2019, datoria externă totală a crescut cu 4 254 milioane euro.

Împrumuturile publice realizate trebuie să meargă spre zona investiţiilor pentru asigurarea dezvoltării economice şi nu  în zona dedicată salariilor și pensiilor, împrumuturile devenind nesustenabile.

 

  1. Creşterea investițiilor în infrastructură

Infrastructura reprezintă un element cheie al dezvoltării oricărei economii. Investițiile în infrastructura de transport, energie și mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației.

 

  1. Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene; exercițiul 2021-2027

În România, absorbția fondurilor europene este lentă fiind necesare măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile. Creșterea gradului de absorbție, simplificarea birocrației în domeniu și eliminarea blocajelor sistemice trebuie să reprezinte o prioritate.

 

  1. Profesionalizarea administrației publice și a exercițiului de guvernare

Este necesară asigurarea creșterii calității serviciilor publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora. În plus, se impune evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenția salarizarea în funcție de performanța.

 

  1. Eliminarea/limitarea deficitelor macro-economice

Potrivit BNR în perioada ianuarie – iunie 2019, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5 135 milioane euro, comparativ cu 3 717 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2018.

            Sunt necesare măsuri pentru încurajarea producţiei şi exporturilor care asigură o creştere economică sănătoasă, faţă de una bazată pe consum şi importuri.

 

  1. Realizarea unui dialogul social calitativ

Asigurarea consultării reale a confederațiilor patronale reprezentative la nivel național şi valorificarea în mod corespunzător a opiniilor exprimate, dublate de realizarea unui parteneriat în implementarea măsurilor (ex: luarea în considerare a poziției unitare a confederațiilor patronale referitoare la propunerea legislativă privind dialogul social, ar reprezenta un pas important în realizarea unui dialog social calitativ).

 

  1. Asigurarea securităţii economiei naţionale

            Menţinerea societăţilor strategice pentru economia şi siguranţa naţională în proprietatea statului  şi nu trasferul lor către entităţi de tipul  Fondului Naţional de Dezvoltare şi Investiţii SA.

Având în vedere ca Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții este o societate pe acţiuni, care va funcţiona în condiţii de piaţă, există riscul pierderii pozitiei de acţionar majoritar al statului român, al societăţilor pe care le deţine în portofoliu, sau chiar falimentul acestora.

 

  1. Debirocratizarea şi stimularea dezvoltării întreprinderilor

România trebuie să devină cea mai atractivă ţară din sud-estul Europei pentru derularea afacerilor,  o condiţie esenţială fiind  debirocratizarea – niciunei companii să nu îi fie solicitată o informaţie pe care o altă instituţie a statului o deţine.

România trebuie să se plaseze în primele 20 de tari la nivel global privind uşurinţa de a face business, (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business, raportat la locul 52 în anul 2019, faţă de locul 45 în anul 2018 şi locul 36 în anul 2017).

Post Your Thoughts