Punct de vedere privind introducerea Loteriei Romane si a Imprimeriei Nationale in cadrul unui fond suveran de dezvoltare/investitii. Organizarea si functionarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A.

Guvernul României a prezentat proiectul unei Ordonanţe de Urgenţă[1], în scopul introducerii LOTERIEI ROMÂNE şi a IMPRIMERIEI NAŢIONALE în cadrul unui fond suveran investiţii pe care Guvernul doreşte să îl înfiinţeze conform OUG nr. 100/2018[2].

Practic în acelaşi timp cu proiectul menţionat mai sus a fost prezentata şi proiectul de Hotărâre  privind organizarea şi funcţionarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A.[3]

CNIPMMR atrage atenţia asupra  următoarele aspecte din proiectele prezentate:

  1. REFERITOR LA ORDONANŢA DE URGENŢĂ PRIVIND LOTERIA ROMÂNĂ ŞI IMPRIMERIA NAŢIONALĂ
  2. SE ELIMINĂ DINTR-UN ACT NORMATIV DE NIVEL PRIMAR MENŢIUNEA CĂ MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE EXERCITĂ CALITATEA DE ACŢIONAR UNIC AL STATUTULUI ROMÂN

Proiectul de OUG abrogă dispoziţiile art. 5 alin. 2 şi 3 şi actelor constitutive ale celor 2 societăți, prevăzute în anexa la cele două acte normative atât din din OUG  nr. 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Loteria Română” – S.A, cât şi din OUG nr. 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” – S.A., prin care se prevede în legislaţia primară că Ministerul Finaţelor Publce exercită calitate de acţionar unic în numele statutului romăn în cele două societăţi.

Motivarea care apare în Nota de Fundamentare este că “nu se mai justifică reglementarea la nivel de lege a participației statului la aceste societăți (întrucât calitatea de acționar este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice)”.

Cu toate acestea, art. 4 din proeict precizează că “Până la înființarea, în condițiile legii, a unui fond suveran de dezvoltare și investiții, la al cărui capital social se raportează în natură participația statului la Compania Naţională „Loteria Română” – S.A. și la Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A. calitatea de acționar a statului român la aceste companii se exercită de către Ministerul Finanțelor Publice”.

Această dispoziţie pare a fi în contradicţie cu motivarea din Nota de fundamentare, cel puţin până la înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare și investiții.

Având în vedere că se abrogă dispoziile din legislaţia primară care dispun că acţiunile Loteriei Române, respectiv ale Imprimeriei Naţionale, sunt:

– nominative

– deţinute în totalitate şi în mod exclusiv de statul român,

Rezultă că rămâne la nivelul legislaţie secundare, în speţă Hotărâre de Guvern, act normativ mult mai uşor de adoptat, să se dispună modificări prin care să se prevadă că aceste acţiuni pot fi, de exemplu la purtător – conform art. 8 lit. f) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor – sau deţinute şi de alte persoane.

Această situaţie coroborată cu dispoziţiile art. 9 alin. 3 din OUG nr. 100/2018 , care dispun că înstrăinarea sau achiziţia de către fiecare Fond a unor acţiuni sau alte active:

nu se supune prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare,

şi nici a prevederilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare,

conduce la concluzia că practic se va putea vinde oricui, chiar şi persoanelor fizice, acţiuni la societăţile deţinute de stat prin Fond, fără nicio procedură.

 

SE ELIMINĂ DINTR-UN ACT NORMATIV DE NIVEL PRIMAR MENŢIUNEA CĂ DIVIDENDELE NETE REALIZATE DE LOTERIA ROMÂNĂ ŞI IMPRIMERIA NAŢIONALĂ SE FAC VENIT LA BUGETUL DE STAT

Proiectul prevede abrogarea, din cele două acte normative care reglementează înfiinţarea Loteriei Române şi a Imprimeriei Naţionale, a dispoziţiilor care dispun că dividendele nete realizate se fac venit la bugetul de stat.

Aparent această abrogare nu ar avea efect pratic, deoarece rămân în vigoare dispoziţiile care prevăd că profitul net va fi repartizat potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Coroborand însă:

  • abrogarea dispoziţiilor care dispun că dividendele nete realizate se fac venit la bugetul de stat, cu
  • prevederile art. 11 din OUG nr. 100/2018 care precizează că:

Fondurilor nu li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare”.

rezultă că la bugetul de stat nu mai ajunge profitul obţinut de Loteria Română şi a Imprimeria Naţională, acesta neavând nici obligaţia de a constitui rezerve legale sau de a acoperi pierderile din anii precedenţi.

Potrivit OG nr. 64/2001 la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel.

Practic acesti bani rămân exclusiv la dispoziţia Fondului care poate decide să facă orice doreşte cu ei, neexistând nicio răspundere a Directoratului sau a Consiliulu de Supraveghere în acestă privinţă.

SE INTRODUC DEROGĂRI PRIVIND REMUNERAŢIILE ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR PUBLICE

Proiectul de OUG introduce compeltări/modificări şi în cadrul OUG nr. 100/2018 care stabileşte cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii.

Astfel, art. 3 din proiect dispune că „Prin derogare de la prevederile art. 37 și 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, remuneraţiile membrilor consiliului de supraveghere şi ale membrilor directoratului se stabilesc de adunarea generală a acţionarilor fiecărui fond”.

Practic, stabilirea îndemnizaţiilor membrilor consiliului de supraveghere şi ale membrilor directoratului sunt în afara oricărui control şi limite.

Astfel,

  • se elimină pragul pentru indemnizaţia fixă pentru remuneraţia membrilor neexecutivi ai CA (în prezent, conform OUG nr. 109/2011, nu poate depăşi de două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate) ;
  • se elimină pragul pentru cuantumul indemnizaţiei variabile a membrilor neexecutivi, care în prezent nu poate depăşi maximum 12 indemnizaţii fixe lunare;
  • se elimină pragul pentru remuneraţia membrilor executivi ai consiliului de administraţie sau ai consiliului de supraveghere (în prezent este formată dintr-o indemnizaţie fixă lunară care nu poate depăşi de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate);
  • se elimină limita pentru remuneraţia directorilor ( în prezent este stabilită de consiliul de administraţie şi nu poate depăşi nivelul remuneraţiei stabilit pentru membrii executivi ai consiliului de administraţie).

REFERITOR LA HOTĂRÂREA ÎMFIINŢAREA SOCIETĂŢII PE ACŢIUNI  – FONDUL SUVERAN DE DEZVOLTARE ȘI INVESTIȚII

PIERDERI DE 1 MILIARD DE EURO LA BUGETUL DE STAT PE ANUL 2019

Minisiterul de Finanţe  recunoaşte în nota de fundamentare că “impactul asupra veniturilor  bugetului de stat începând cu anul 2019 în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul FSDI, estimată la 4,7 miliarde lei” (echivalentul a 1 miliard de euro).

Ministerul Finanţelor Publice nu ne spune de unde va fi luată această sumă pentru completarea bugetului de stat pe anul 2019 şi nici dacă ea se regăseşte în Legea bugetului de stat.

Susţinerea că această pierdere va fi recuperată în anii următori primului an de funcționare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acționar unic potrivit hotărârii Adunării Generale a Acționarilor de repartizare a profitului și stabilire a dividendelor, nu are un o justificare reală, deoarece conform art. 11 din OUG nr. 100/2018 “Fondurilor nu li se aplică prevederile OG nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome”.

 

INDISPONIBILIZAREA FONDURILOR PUBLICE PENTRU ASIGURAREA CAPITALULUI SOCIAL AL FSDI

Proiectul de înfiinţare a FSDI prevede că „Capitalul social inițial, subscris al FSDI este în valoare totală de 19.111.850.332 lei și este format din aport în numerar în valoare de 9 miliarde lei, precum și din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni nominative deținute de stat la operatorii economici prevăzuți în anexa la prezenta hotărâre, în valoare de 10.111.850.332 lei, stabilită la valoarea nominală a acțiunilor aportate”

Aportul în numerar la capitalul social al FSDI, în valoare de de 9 miliarde leiaproximativ 1,9 miliarde de euro, trebuie vărsat potrivit Legii nr. 31/1990, în termen de maxim 12 luni.

Practic aportul în numerar, de 1,9 miliarde euro, va fi indisponibilizat în capitalul social al FSDI, de Guvernul României.

Valoarea reală a aportului în natură va fi cunoscută după ce va fi evaluat de un expert autorizat numit de Registrul Comerţului. Dacă această valoarea va fi mai mică, este posibil ca valoarea  aportului în  numerar să crească, Guvernul indisponibilizînd noi sume.

 

RISCURI PRIVIND PIERDEREA POZIŢIEI DE ACŢIONAR AL FSDI ÎN COMPANIILE DEŢINUTE DE STAT PRIN VÂNZAREA ACTIVELOR

Conform art. 6 din proiectul de HG, FSDI este autorizat sa contracteze imprumuturi, inclusiv prin emiterea de obligațiuni.  De asemenea, se prevede că operaţiunile FSDI pot fi  finanţate din  venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu; şi  împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni;

Având în vedere că:

  1. Obligaţiunile sunt titluri de credit, care dau naştere obligaţiei de a rambursa sumele împrumutatte şi de a plăti dobânzile aferente;.
  2. FSDI poate încheia acte juridice, inclusiv acte ce au ca obiect sau pot avea ca efect înstrăinarea, sub orice formă, deacțiuni aduse ca aport în natură la capitalul social al FSDI;
  3. Activitatea principală a FSDI este efectuarea de investiţii financiare în nume şi pe cont propriu, pentru care îşi asumă riscul tranzacţiilor

statul român îşi poate pierde calitate de acţionar al societăţilor care sunt în structura FSDI SA, din cauza imposibilităţii executării obligaţiei de  a restitui sumele împrumutate sau prin efectul vânzării pachetelor de acţiuni, statul român își va pierde poziția de acționar al societățiilor respective, sau acţionar majoritar,, multe dintre acestea fiind strategice (ex. Nuclearelectrica, Romgaz, Compania Administratia Porturilor Maritime Constanţa).

 

RĂSPUNDEREA DIFUZĂ ÎN CAZUL EŞECULUI FSDI

Raportat la faptul că:

  • Administrarea FSDI atât la nivel neexecutiv (consiliul de supraveghere), cât și executiv (directoratul) se va realiza de o manieră independentă în conformitate cu politica sa investițională, în vederea obținerii de profit, în condiții de piață, prin dobândirea în nume propriu de active și pasive și cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activități comerciale, astfel cum se recunoaşte în nota de fundamentare;
  • Deciziile privind managementul activelor și pasivelor FSDI se iau de către organele de conducere ale FSDI, pe baze comerciale, în condițiile legii și ale actului constitutiv, fără implicarea sau acordul Ministerul Finanțelor Publice sau al oricărei alte autorități sau instituții publice în limitele strategiei aprobată de Ministerul Finanțelor Publice.
  • Înstrăinarea sau achiziția de către FSDI a unor acţiuni sau alte active nu se supune prevederilor OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale şi nici a prevederilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare,

Strategia FSDI se elaborează de către Directorat, se avizează de Consiliul de Supraveghere și  se aprobă de către adunarea generală a acționarilor, în baza unor linii directoare aprobate în prealabil prin hotărâre de Guvern.

 

Rezultă că:

  • practic se va putea vinde oricui, chiar şi persoanelor fizice, acţiuni la societăţile deţinute total/parţial de stat prin FSDI, fără nicio procedură;
  • putem asista la o modalitate mascată de trecere în proprietatea privata a unor investitori a companiilor de stat, fără respectarea cadrului legal comun;
  • niciun reprezentant în cadrul organelor de conducere al FSDI sau vreun reprezentant al puterii politice nu va avea nicio răspundere, motivându-se că:

a) din cauza condiţiilor de piaţă – ex: prăbuşirea bursei, fenomene economice care nu au fost prevăzute – s-a produs eşecul proeictului de afaceri respectiv, sau

b) a fost obligat prin strategia societăţi, care a fost doar propusă şi nu aprobată, iar cel care aprobă va susţine că a fost constrâns de liniile directoare aprobate de Guvern, acesta din urmă spunînd că doar a adoptat un act normativ, pe care nu el trebuia sa il pună în aplicare.

  • probleme de constituţionalitate ale funcționării FONDURILOR SUVERANE DE DEZVOLTARE ŞI INVESTIŢII

CNIPMMR a susţinut în mod constant că modalitatea în care este reglementată problema fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii, ridică probleme raportat la dispoziţiile Constituţiei şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale:

Din perspectiva garantării şi ocrotirii proprietăţii private în mod egal de lege, indiferent de titular, potrivit art. 44 alin. 2 din Constituţie, se constată instituirea unui regim preferenţial pentru o societate pe acţiuni, având denumirea de Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, proprietate privată a statului, în raport cu alte societăţi private, proprietatea altor titulari.

Legea trebuie să ocrotească proprietatea privată în acelaşi mod indiferent de titular. O societate pe acţiuni înfiinţată de stat va beneficia de înlesnirii şi derogării de la legislaţia care reglementează activitatea celorlalte societăţi.

Se încalcă dispoziţiile art. 135 – Economia, din Constituţie, potrivit căreia

1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie” (..) ;

Asigurarea concurenţei loiale, respectarea libertăţii de a desfăşura activităţi economice garantează existenţa economiei de piaţă.

Se constată că în lipsa unor derogării de la legislaţia în vigoare, aceste societăţi pe acţiuni ale statului denumite Fonduri Suverane de Dezvoltare şi Investiţii, nu pot performa.

Toate fondurile de investiţii funcţionale în lume acţionează respectând cadrul legal general şi concurenţa loială pe piaţele respective, fără acordarea de avantaje şi derogări de la lege.

[1] Proiect de OUG privind unele măsuri în domeniul administrării participațiilor statului, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii

[2] OUG nr, 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii

[3] http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=proiecte-acte-normative&pagina=acasa&locale=ro&menu =Transparenta

Post Your Thoughts