Testul IMM privind cresterea salariului minim pe economie de la 1.900 lei la 2.080 lei si la 2.350 lei

I. SONDAJUL REALIZAT DE CNIPMMR

În perioada 13-23.11.2018, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat Testul IMM privind efectele creșterii salariului minim de la 1.900 lei la 2.080 lei și la 2.350 lei, sub forma unui sondaj on-line, aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR, la care au fost 963 de respondenți.

Forma de organizare a respondenților:

La întrebarea: “Câți salariați din societatea dvs. sunt încadrați acum la nivelul salariului minim brut pe economie (1.900 lei)”, 52,40% din respondenți afirmă că au între 1-5 salariați cu salariul minim.

La întrebarea: “Susțineți cresterea diferențiată  a salariului minim pe economie la 2.080 lei (cu 9,43%) şi la 2.350 lei pentru funcţii cu studii superioare şi pentru o vechime în muncă de peste 15 ani (cu 23,68%) începand cu 1 decembrie 2018?”, 81,90% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferențiat pe diferite criterii.

La întrebarea: “Punerea în aplicare începand cu 1 decembrie 2018 a creșterii salariului minim pe economie la 2.080 lei şi la 2.350 lei pentru funcţii cu studii superioare şi pentru o vechime în muncă de peste 15 ani va crea dificultăţi întreprinderii dvs.?”, 74,60% din respondenți susțin că o crestere a salariului minim pe economie (la 2.080 lei şi la 2.350 lei) va aduce dificultăţi întreprinderilor.

La întrebarea: “Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului minim pe economie începand cu 1 decembrie 2018?”, au fost evidențiate în mod preponderent: concedierea unor salariați, scăderea competitivității, scumpirea prețului produselor și serviciilor, pierderea unor contracte/piețe, scăderea profitului, altele.

La întrebarea: “Creșterea salariului minim pe economie începand cu 1 decembrie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi din întreprinderea dvs.?”, 52,20% din respondenți  evidențiază riscul necesității unor concedieri.

La întrebarea: “Dacă da, câți?”, din cei 52,20% de respondenți  care au evidențiat riscul necesității unor concedieri, 72,40% au menționat că pot fi disponibilizați între 1 și 5 salariați.

La întrebarea: “Creșterea salariului minim pe economie va avea ca efect creșterea și altor salarii decât cele minime la nivelul întreprinderii dvs.?”, 62,70% din respondenți au evidențiat efectul creșterii și altor salarii decât cele minime.

La întrebarea: “Ce creștere a salariului minim ati putea asigura pentru salariatii dvs. în 2019?”, 47,20% din respondenți au menționat că pot asigura o creștere cu 50 de lei, doar 5,30% putând da o creștere de peste 200 de lei.  

La întrebarea: “Pentru stabilirea salariului minim ce măsuri sunt necesare?”, 67,50% din respondenți au subliniat necesitatea unei fundamentări riguroase a salariului minim pe criterii obiective, 61,70% solicitând realizarea unui studiu de impact și 51,40% evidențiind importanța consultării confederațiilor patronale, 96,1% din respondenți solicită realizarea de analize (studiului de impact și test IMM).

La întrebarea: “Ce masuri considerati ca sunt necesare a fi luate pentru a se putea asigura cresterea salariului minim?”, cei mai mulți respondenți au evidențiat necesitatea scăderii fiscalității, impozit zero pentru veniturile din salariul minim, stimularea investițiilor și simplificarea birocrației.

II. POZIȚIA ALIANȚEI CONFEDERAȚIILOR PATRONALE DIN ROMÂNIA (ACPR)

PRIVIND SALARIUL MINIM

     CNIPMMR nu susține creșterea salariului minim brut pe țară, fără o fundamentare riguroasă pe criterii obiective, fără realizarea unui studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără măsuri de îmbunătăţire a reglementărilor privind relaţiile de muncă, fără simplificarea birocraţiei, fără raportarea contribuţiilor sociale datorate la calitatea şi cantitatea serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite.

În contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic, cu luarea în considerare a următoarelor aspecte:

1. Un singur salariu minim brut pe ţară și nu trei salarii minime

CNIPMMR nu susține stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim în funcție de vechime sau studii sau alte criterii, salariul minim brut pe țară fiind unul singur pentru toți salariații și toate sectoarele. Este de analizat și valorificat modelul salariului minim pe ORA, nu pe lună, plata fiind făcută în funcție de numărul de ore lucrate, cu îmbunătățirea corespunzătoare a art. 164 din Codul muncii.

2. Necesitatea aplicării unor criterii obiective pentru creșterea salariului minim

Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României, 2017, că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor (Comisia Europeană, 2016a). De asemenea, se menţionează că au fost înregistrate progrese “limitate în ceea ce privește stabilirea salariului minim.”

Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României 2018 și în Comunicarea “Semestrul european 2018: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011”:

“Piața forței de muncă a devenit mai rigidă odată cu creșterea economică puternică. Remunerarea salariaților este scăzută față de media UE, dar creșterea puternică a salariilor în anul 2017, susținută și de majorarea cu 16 % a salariului minim și de majorările salariale din sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivității și inflației dacă nu va fi însoțită de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității”.

“România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2017 care i-au fost adresate. (…) Nu au existat progrese în ceea ce privește modul de stabilire a salariului minim”.

CNIPMMR susţine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.  Mecanismul trebuie să implice strict partenerii sociali și mediul academic, potrivit modelulului britanic.

3. Necesitatea realizării notei de impact, a aplicării Testului IMM și consultarea obligatorie a organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor pentru creșterea salariului minim

Potrivit dispozițiilor art. 9¹ din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, este obligatorie realizarea unei analize de impact a efectelor creșterii salariului minim, a Testului IMM și consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii:

“Art. 9¹(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, precum şi principiul numărului constant.

(2) Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

(3) Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

(4) Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.

(5) Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.

De asemenea, Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii analizează raportul privind aplicarea Testului IMM şi emite un aviz consultativ cu privire la oportunitatea aprobării proiectului de act normativ evaluat, care se trimite iniţiatorului, prin grija autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Postarea unui chestionar fără nici o informare publică a acestei postări, dovedită și prin lipsa totală a respondenților nu înseamnă realizarea Testului IMM.

În cursul anului 2016, a fost realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS)“Studiul preliminar privind mecanismul transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată în Romania”, din analiza căruia a reieşit că nu se susține scenariul creșterii salariului minim, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare și economiei în ansambul ei. Pentru orice creștere a salariului minim trebuie realizat un studiu amplu privind efectele multiple.

În studiul realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale se evidențiază că“Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%. Se pare că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade”.“La nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate”.Creșterea propusă a salariului minim la 2.080, la 2.350 pentru studii superioare și pentru cei cu 15 ani fiind mai mare de 10%, va determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3% și creşterea preţurilorbunurilor sau serviciilor, cu efecte negative asupra tuturor salariaților și întreprinderilor.

4. Creşterile salariale, pentru a fi generatoare de performanţă şi competitivitate, trebuie să-şi găsească corespondentul în sporirea productivităţii muncii.

În contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic şi complex, vizând atât aspectele sociale, cât şi latura cererii interne, oferta de bunuri şi servicii, precum şi impactul pe termen scurt mediu şi lung asupra indicatorilor macroeconomici.

Evoluţiile salariului mediu brut şi a salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii.

În cazul necorelării creşterilor salariale cu productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu şi lung sunt majore, vizând:

• competitivitatea întreprinderilor (şi în special a IMM-urilor);
• formarea şi dezvoltarea capitalului românesc;
• potenţialul de creştere economică;
• diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi
• atractivitatea României pentru investiţii.

Depăşirea unui nivel rezonabil şi suportabil conduce la descurajarea ocupării forţei de muncă pe termen scurt şi mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populaţia activă: tinerii, persoanele în apropierea vârstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate, etc.

De asemnea, salariul minim pe economie trebuie să aibă în vedere toate regiunile şi judeţele, înclusiv zonele defavorizate din România.

5. CNIPMMR consideră că este necesară reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.

In Programul de guvernare cu care s-au câștigat alegerile era menționat în mod explicit impozit zero pentru veniturile sub 2000 de lei, măsură  neimplementată până in prezent. ACPR solicită reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, cu modificarea in mod corespunzător a Codului fiscal, măsură care ar asigura creșterea venitului net al salariaților respectivi.

În prezent, Codul muncii cuprinde foarte puţine reglementări speciale pentru IMM-uri (fără respectarea principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică”) şi nu este adaptat cerinţelor în continuă schimbare şi modernizare a pieţei muncii, fiind necesare reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizare, simplificarea birocraţiei, precum şi de reglementare convențiilor civile pentru activități sub 2 ore/zi.

  CNIPMMR susţine necesitatea continuării îmbunătăţirii reglementărilor privind  piaţa muncii şi asigurările sociale, în principal în următoarele domenii:

• Continuarea simplificării administrative şi eliminarea barierelor birocratice;
• Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizareși a convențiilor civile;
• Reforma sistemului de ajutoare sociale (promovarea de măsuri active pentru persoanele inactive/șomeri şi îmbunătăţirea reglementărilor privind stimulentele acordate angajatorilor care încadrează şomeri, persoane vulnerabile şi persoane care mai au 10 ani până la pensionare);
• Raportarea contribuţiilor sociale datorate de angajator si salariatla calitatea şi cantitatea serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite, reglementarea posibilităţii opţiunii salariaţilor între sistemele publice de asigurări şi participarea lor la asigurări private de sănătate şi pensii (inclusiv la scheme de pensii ocupaţionale) ceea ce ar crea competiţie şi ar îmbunătăţi gestiunea finanţărilor.