Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale, completează/modifică/prorogă aplicarea multor măsuri anterioare, cuprinde măsuri pentru IMM, dar și crește presiunea asupra mediului de afaceri.
I. Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale
Impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale.
De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final și poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.
În plus, România riscă și declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afeceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor.
Impozitul pe venitul global (care înlocuiește impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcina administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea și înregistrarea declarațiilor, dar și din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia “în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, se va reduce”), dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice (cheltuieli materiale și de personal rezultate din înregistrarea declarațiilor, stabilirea impozitului, evidenţă, încasare plată/compensare, control etc), în condițiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care “veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite” de impozit. Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în Romania.
– creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial de lucru: “asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sanatate la nivelul salariului minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei cu timp partial de lucru si cei cu plata in acord, in scopul protejarii si acestor categorii de salariati prin prisma drepturilor de pensii si de ocrotire a sanatatii
– instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei: “Vom introduce contribuția de solidaritate începand cu 1 ianuarie 2018, dar și o taxa suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației”, fără precizarea categoriilor de produse;
– modificări privind pilonul 2 (privat) de pensii: “CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat”;
– impozit specific suplimentar: “impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017”.
Având în vedere că pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate încă proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal și Codului de procedură fiscală corespunzătoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultări cu partenerii sociali, termenele de implementare a măsurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”. Principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investitii luând măsuri vizând veniturile si cheltuielile pe cel putin 3 – 5 ani și luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.
II. Noul Program de Guvernare prorogă aplicarea multor măsuri din Programul de Guvernare anterior, exemplificând în acest sens:
CNIPMMR reinterează că pentru elaborarea Codului Economic este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor legale în vigoare: dispozițiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social” , coroborate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
III. Politici publice privind IMM: 12 măsuri
În capitolul “Politici publice pentru IMM”, în noul Program de Guvernare sunt prevăzute 12 măsuri:
Având în vedere că cea mai mare parte din măsuri au ca termen de implementare 2017, CNIPMMR sus’ine necesitatea unor acțiuni administrative, legislative și bugetare care să asigure efectiva lor aplicabilitate, în calendarul stabilit.
IV. Noul Program de Guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri
Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia.
V. Măsuri pozitive care trebuie implementate cu prioritare
Prioritatea și urgența punerii în aplicare a acestor obiective este justificată de întârzierile mari în acest domeniu, care au efect direct asupra bugetului public: din Execuția bugetului general consolidat în perioada 01.01-30.04.2017, publicată pe site-ul M.F.P.: http://www.mfinante.gov.ro/execbug.html?pagina=domenii, rezultă că in primele 4 luni din 2017 comparativ cu perioada similara din 2016, scad semnificativ atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare vizând proiectele cu finantare europeană: Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare (-102,4%); cheltuielile cu proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile (-92,5%), cheltuielile aferente programelor cu finanta rerambursabila (-13,1%).
VI. Măsuri care necesită prudență și analize de impact economic, fiscal și bugetar:
–“vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din privatizari, din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați”;
“Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimata la 3,5 mld. €”;
–“Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020”;
“O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente. Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld. Lei”;
-„Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași enitate, evitându- se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desființează. Ca și FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcționare în proprietatea exclusivă a statului român”.