Noul Program de Guvernare modifica semnificativ politicile fiscale, dar si creste presiunea asupra mediului de afaceri

Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale, completează/modifică/prorogă aplicarea multor măsuri anterioare, cuprinde măsuri pentru IMM, dar și crește presiunea asupra mediului de afaceri.

I. Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale

1. Inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”.

Impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale.

De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final și poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

În plus, România riscă și declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afeceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor.

2. Înlocuirea cotei-unice de impozitare a veniturilor cu impozitul pe venitul global, dublat de depunerea declaratiilor de patrimoniu: “Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. (…) Totodata incepand cu 2018 vom implementa procedura depunerii declaratiilor de patrimoniu”.

Impozitul pe venitul global (care înlocuiește impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcina administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea și înregistrarea declarațiilor, dar și din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia “în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, se va reduce”), dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice (cheltuieli materiale și de personal rezultate din înregistrarea declarațiilor, stabilirea impozitului, evidenţă, încasare plată/compensare, control etc), în condițiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care “veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite” de impozit. Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în Romania.

3. Modificarea legislației fiscale privind colectarea TVA: “De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia”, ceea ce implică modificarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală.

4. Creșterea fiscalității, exemplificând în acest sens:

– creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial de lucru: “asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sanatate la nivelul salariului minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei cu timp partial de lucru si cei cu plata in acord, in scopul protejarii si acestor categorii de salariati prin prisma drepturilor de pensii si de ocrotire a sanatatii

– instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei: “Vom introduce contribuția de solidaritate începand cu 1 ianuarie 2018, dar și o taxa suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației”, fără precizarea categoriilor de produse;

– modificări  privind pilonul 2 (privat) de pensii: “CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat”;

– impozit specific suplimentar: “impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017”.

Având în vedere că pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate încă proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal și Codului de procedură fiscală corespunzătoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultări cu partenerii sociali, termenele de implementare a măsurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalității,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum  și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”. Principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investitii luând măsuri vizând veniturile si cheltuielile pe cel putin 3 – 5 ani și luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

II. Noul Program de Guvernare prorogă aplicarea multor măsuri din Programul de Guvernare anterior, exemplificând în acest sens:

1. Amânarea cu un an a termenului de adoptare a Codului Economic: „Adoptarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2018 ” și “va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic”, în condițiile în care în Programul de Guvernare anterior urma sa fie dezbatut in primul trimestru al anului 2017, trebuia să intre în dezbatere parlamentară din aprilie 2017 și să intre in vigoare cel tarziu de la 1 iulie 2017.

CNIPMMR reinterează că pentru elaborarea Codului Economic este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor legale în vigoare: dispozițiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social” , coroborate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.

2. Amânarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18%: “Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019”, în loc de 01.01.2018.

3. Amânarea cu un an a termenului de plată a tuturor taxelor online: “începând cu 1 ianuarie 2019 să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online”, în loc de 01.01.2018.

III. Politici publice privind IMM: 12 măsuri

În capitolul “Politici publice pentru IMM”, în noul Program de Guvernare sunt prevăzute 12 măsuri:

1. Înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului şi IMM-urilor (durata: 2017);
2. Înfiinţarea de Agenţii Regionale de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului (durata: 2017);
3. Adoptarea legii Parteneriatului Public Privat cel tarziu la 1 octombrie 2017;

4. Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation, pe perioada: 2017-2020, 10.000 start up-uri anual;
5. Strategic Invest Romania – Program de ajutor de stat pentru sustinerea investitiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni, pe perioada: 2017-2019;
6. Crearea Programului National de Dezvoltare a Antreprenoriatului – PNDA, pe perioada: 2017-2020.
7. Program pentru sprijinirea internaţionalizării, pe perioada: 2017-2020;
8. Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, 2017;
9. Programul România Profesională;
10. Crearea de site-uri institutionale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro (2017);
11. Adoptarea Legii Lobby-ului;
12. Restartarea mediului de afaceri. 

Având în vedere că cea mai mare parte din măsuri au ca termen de implementare 2017, CNIPMMR sus’ine necesitatea unor acțiuni administrative, legislative și bugetare care să asigure efectiva lor aplicabilitate, în calendarul stabilit.

IV. Noul Program de Guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri

1. Creșterea semnificativă a salariului minim: “Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020.”

Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia.

2. Măsuri severe pentru societățile cu pierderi și cu cifra de afaceri nulă: “constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție. Vom aduce modificari legislatiei astfel incat pana la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ sa-si reintregeasca capitalul si ANAF ul sa fie imputernicit cu urmarirea indeplinirii acestei conditii”.

3. Interdicții în cazul falimentului: “Totodata vom modifica legea insolventei cel tarziu pana la 1 noiembrie 2017 a.i. o firma sa nu poata ramane in faliment mai mult de 2 ani sau daca nu-si respecta planul de conformare pe o perioada mai mare de 6 luni. Legea 31/1990 o vom modifica astfel incat o persoana sa nu mai poata infiinta o societate un anumit numar de ani dupa 2 insolvente”.

4. Extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscală: “Pentru a creste gradul de colectare al taxelor vom imputernici ANAF ul cu colectarea cat mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, incepand cu 1 ianuarie 2018”.

V. Măsuri pozitive care trebuie implementate cu prioritare

1. Obiective ambițioase pentru absorbția fondurilor europene:

• “Acreditarea tuturor autorităţilor de management până la 1 octombrie 2017”;
• „Lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanțare, atât pentru beneficiarii publici, cât și pentru cei privați, până la sfârşitul anului 2017”;
• “accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% (92.3 miliarde lei) până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023”;
• “Timpi scurți de evaluare pentru proiectele depuse și semnarea rapidă a contractelor de finanțare”;
• “Achitarea fără întârziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor”;
• “Măsuri de simplificare și evitare a supra-proceduralizării și birocrației excesive prin simplificarea orientărilor pentru solicitanți, operaționalizarea SMIS 2014+, simplificarea procedurilor de achiziții pentru beneficiarii privați, introducerea unor opțiuni de costuri simplificate, a unor rate forfetare și bareme standard pentru costurile unitare în normele naționale și regionale referitoare la eligibilitate, simplificarea procedurilor pentru autorizațiile de construire”.

Prioritatea și urgența punerii în aplicare a acestor obiective este justificată de întârzierile mari în acest domeniu, care au efect direct asupra bugetului public: din Execuția bugetului general consolidat în perioada 01.01-30.04.2017, publicată pe site-ul M.F.P.: http://www.mfinante.gov.ro/execbug.html?pagina=domenii, rezultă că in primele 4 luni din 2017 comparativ cu perioada similara din 2016, scad semnificativ atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare vizând proiectele cu finantare europeană: Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare (-102,4%); cheltuielile cu proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile (-92,5%), cheltuielile aferente programelor cu finanta rerambursabila (-13,1%).

2. Obiective ambițioase pentru mediul de afaceri care trebuie realizate:

• “Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale: o proporție importantă a investițiilor, și anume 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin inițiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi și de garanții pentru fazele incipiente și de creștere”;
• “CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susțină programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri etc precum și fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură”;
• “Cel tarziu la 1 ianuarie 2018 vom infiinta o Bancă de Dezvoltare și Investiții”;
• “statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare exitente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare”;
• “Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate in domenii precum turismul, cinematografie, constructiile, industria agro-alimentara si agricultura in cuantum de cel putin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel putin 500 mil euro/anual, incepand cu 2017. Prioritate o vor avea firmele care angajeaza personal din zonele cu somaj mai mare de 5% si cei care angajeaza cat mai mult personal.”

VI. Măsuri care necesită prudență și analize de impact economic, fiscal și bugetar:

1. Următoarele măsuri din Programul de Guvernare necesită realizarea unor ample analize de impact economic, fiscal și bugetar, transparență în elaborare, consultare cu partenerii sociali și dialog social calitativ, prudență deosebită în aplicare, inclusiv din perspectiva deficitului bugetar și a respectării principiilor liberei concurențe, economiei de piață, aquis-ului UE, inclusive a interdicţiei: companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi entitate, evitându-se comportamentul de monopol:

–“vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din privatizari, din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați”;

 “Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimata la 3,5 mld. €”;

–“Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020”;

“O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente. Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld. Lei”;

-„Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași enitate, evitându- se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desființează. Ca și FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcționare în proprietatea exclusivă a statului român”.

2. Ample analize de impact economic, fiscal și bugetar, transparență în elaborare, consultare cu partenerii sociali și dialog social calitativ, prudență în aplicare, inclusiv din perspectiva deficitului bugetar, necesită și creșterile cheltuielilor bugetare prevăzute în Programul de Guvernare, în special cele de personal, pensii, asistența socială, în detrimentul investițiilor.