Situatia mediului de afaceri si a economiei UE in context interantional

România este membră a Uniunii Europene, având un grad ridicat de integrare în cadrul său, şi ca urmare, mediul de afaceri din România şi performanţele sale sunt condiţionate într-o măsură apreciabilă de starea mediului de afaceri, evoluţiile şi performanţele Uniunii Europene.

Mai jos prezentăm  media Uniunii Europene, în ceea ce priveşte climatul de afaceri, evoluţia produsului intern brut real, inflaţiei şi a ratei şomajului, producţia şi ocuparea forţei de muncă în industria prelucrătoare.

Uniunea Europeană are peste 20 milioane de IMM-uri şi circa 50 000 firme mari. Deşi, în 2014, climatul de afaceri pentru IMM-uri s-a ameliorat, acesta se află încă, la o diferenţă apreciabilă faţă de situaţia anterioară crizei. Evoluţia climatului de afaceri pentru IMM-uri – determinată de UEAPME (Uniunea Europeană a Artizanatului şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii) este edificatoare în această privinţă, aşa cum rezultă din figura nr. 1.

uapme

Figura nr. 1– Indexul climatului de afaceri pentru IMM-uri (Sursa: The EU Craft and SME Barometer 2015H1, 2015)

În anul 2014, comparativ cu 2013, România a înregistrat scăderi semnificative ale nivelului produsului  intern brut, inflaţiei şi a ratei şomajului, faţă de celelalte ţări ale UE. Informaţiile din figura nr. 2, sunt edificatoare din acest punct de vedere.

Figura 2

Figura nr 2 – Evoluţii economice în perioada 2013 – 2014 (Sursa: European Economic Forecast Winter)

Uniunea Europeană a înregistrat un trend pozitiv în anul 2014 faţă de anul 2013. Cu toate acestea, nivelurile producţiei şi ocupării resurselor umane nu au atins nivelurile anterioare crizei. Edificatoare, din acest punct de vedere este situaţia din industria prelucrătoare a UE, cu rol determinant în evoluţia economiei europene, prezentată în figura nr 3.

Figura 3

Figura nr. 3 – Producţia şi ocuparea forţei de muncă în industria prelucrătoare din UE, 2000-2014 (Sursa: Eurostat)

În acest sens, Business Europe – Asociaţia Patronală Europeană – apreciază că Uniunea Europeană pierde din competitivitate. Cauzele principale care generează această situaţie sunt următoarele:

  • Nivelul general de fiscalitate cu pondere în PIB, ce este este mai mare cu peste 50% comparativ

cu SUA şi cu 30% faţă de Japonia;

  • Nivelul mediu de taxare a persoanelor cu venituri mici este cu 40% mai mare decât în SUA şi Japonia;
  • Cerinţele administrative pentru a începe o afacere sunt de 3 ori mai ample comparativ cu SUA şi alte ţări dezvoltate din afara UE, ceea ce se reflectă în consumuri de timp şi bani superioare (vezi figura nr. 4).
Figura 4

Figura nr. 4 – Costul şi timpul necesar pentru a se începe o afacere în 2013

Albastru închis costul pentru a începe o afacere          Albastru deschis   timpul necesar pentru a începe o afacere

  • Preţul energiei în UE este prea ridicat; spre exemplu, preţul energiei electrice în UE este de două ori mai mare faţă de cel din SUA şi Rusia, şi cu 20% mai mare comparativ cu cel dn China;
  • Decalajul dintre UE şi competitorii săi, în domeniul cercetării-dezvoltării, se amplifică, intensitatea acestor cheltuieli în PIB fiind mai mică decât în SUA, Japonia şi Coreea de Sud;
  • Performanţele sistemului educaţional şi de training din UE sunt inferioare celor mai importanţi 10 competitori ai săi, care progresează mai rapid;
  • Accesul la finanţări este restricţionat, volumul creditelor la bănci ale companiilor din UE scăzând în medie cu 10% în 2013, faţă de 2012.

Sursa: „Starea de Sănătate a Managementului din România în 2014”

Capitol realizat de Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu

Articol prelucrat de Alina Truică, consilier economico-financiar CNIPMMR.

Post Your Thoughts