În data de 1 septembrie 2015 a avut loc la Bruxelles ședința Secţiunii pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi cetăţenie din cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE), la care a participat reprezentantul CNIPMMR, Ana Bontea și în care s-a dezbătut proiectul avizului din proprie iniţiativă privind îmbunătățirea performanței sistemelor naționale de învățare la locul de muncă.
Criza economică din Europa i-a afectat grav pe tineri. 4,5 milioane de tineri între 15 și 24 de ani nu au un loc de muncă, deși pentru anumite state UE rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor nu este nimic nou, ci a fost doar exacerbată de criză. Rata șomajului în rândul tinerilor din UE este de peste două ori mai mare decât rata șomajului în rândul adulților (20,9% față de 9,8%). Aproximativ 7 milioane de tineri europeni nu au un loc de muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Cu o perspectivă economică mai curând pe termen scurt, șomajul în rândul tinerilor a ajuns la niveluri extreme în unele state membre, cu costuri umane, sociale și economice uriașe.
Situația necesită o nouă abordare, care să îmbunătățească bazele creșterii economice și ocupării forței de muncă în vederea dezvoltării unor calificări și competențe profesionale de înaltă calitate și utile pieței muncii și în sensul unei mai bune funcționări a piețelor forței de muncă. Există însă diferențe considerabile între experiențele statelor membre în materie de inserție profesională a tinerilor.
În multe țări, majoritatea angajaților din sectorul privat este alcătuită din persoane care au absolvit o formare profesională, însă aceștia joacă un rol semnificativ și în anumite părți ale sectorului public. În prezent, circa jumătate din persoanele înscrise în etapa superioară a învățământului secundar în Europa urmează un program de învățământ profesional și tehnic (VET), iar aproximativ un sfert dintre acestea învață într-un sistem care combină învățarea în școală cu cea la locul de muncă.
Studii efectuate de Cedefop și de Comisia Europeană, de exemplu, sugerează că există o relație pozitivă între sistemele bazate pe învățare duală și inserția profesională. Țările cu sisteme de formare profesională atrăgătoare și relevante, bazate pe principiile formării duale, au o mai bună performanță în materie de integrare a tinerilor pe piața muncii. Un sistem de formare duală funcțional oferă tinerilor o experiență de muncă inițială și îi face, în consecință, mai atrăgători pentru întreprinderi și pentru viitorii angajatori. În Germania, peste două treimi din ucenici rămân la același angajator după ce își încheie ucenicia. În Danemarca, cifrele arată că absolvenții de învățământ profesional și tehnic găsesc în cel mai scurt timp un nou loc de muncă în cazul în care sunt disponibilizați și că un număr mare dintre aceștia tinde să demareze o afacere proprie.
Principalele provocări constau în sporirea atractivității sistemului VET prin îmbunătățirea calității și relevanței sale. Buna funcționare a sistemelor de învățământ profesional și tehnic (VET) bazate pe formarea duală contribuie la o mai bună ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și îi poate ajuta pe aceştia în sensul unei tranziții mai ușoare de la școală către lumea profesională, inclusiv pe cei care provin din medii dezavantajate.
Recomandări pentru statele membre ale U.E., inclusiv pentru România: