Necesitatea îmbunătățirii legislației în domeniul instrumentelor de plată

Published by cnipmmr on 27/06/2014

I. Sondaj realizat de portalul immromania.ro

Respondenţii acestui sondaj sunt în proporţie de 34,78% microîntreprinderi, 47,83% întreprinderi mici şi 17,39% întreprinderi mijlocii.

86,96% dintre participanţii la sondaj au fost beneficiari ai unui bilet la ordin sau au emis un bilet la ordin, dintre care 65,22% au indicat că au avut probleme (incidente de plată), privind emiterea de bilete la ordin fară acoperire, refuzate la plată de către banca emitentului din lipsă de fonduri. Prin urmare, aceştia au evidenţiat necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei în domeniul biletelor la ordin.

Referitor la propunerile de îmbunătăţire a legislaţiei în domeniul biletelor la ordin, întreprinzătorii chestionaţi au indicat în proporţie de 34,78% necesitatea angajării în termen de maximum 30 de zile a răspunderii penale a administratorului care a semnat un bilet la ordin fără acoperire, 26,09% au propus realizarea unei publicaţii a societăţilor comerciale cu incidente de plată, iar 30,43% s-au pronunţat în favoarea implicării băncilor şi blocării sumelor în cont.

78,26% dintre respondenţi consideră necesară completarea legislaţiei privind instrumentele de plată cu obligativitatea avalizării atât spre tras cât şi spre administratorul firmei. Toţi consideră că este necesară o reglementare mai strictă asupra folosirii instrumentelor de plată pentru a fi evitate cazurile de înşelătorie, respectiv „toleranţă zero la neplată”?

De asemenea 65,22% dintre respondenţi consideră că reprezentanţii justiţiei, în speţele legate de instrumentele de plată, tergiversează luarea unei decizii legale.

II. Propunerile CNIPMMR privind îmbunătățirea legislației în domeniul instrumentelor de plată

Având în vedere că:

biletul la ordin este reglementat de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin (publicată în Monitorul Oficial nr. 100/1934), cu mai multe modificări suferite în decursul celor 80 de ani de existenţă;
Legea nr. 58/1934 a făcut obiectul atât unor critici de neconstituţionalitate, cât şi al interpretărilor din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea uniformizării practicii instanţelor (Decizia nr. 31/2012 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 141/2012 şi recursul în interesul legii soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 4/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 381/2009);
au fost semnalate probleme de interpretare şi aplicare a legii, precum şi omisiuni de reglementare, în sensul că nu prevede în mod expres că şi biletul la ordin are valoare de titlu executoriu;
este necesară clarificarea aspectelor procedurale implicate de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile noului Cod de procedură civilă, intrat în vigoare pe data de 15 februarie 2013 (raportat la condiţiile de validitate ale cambiei şi biletului la ordin, valoare de titlu executoriu şi exercitarea căilor de atac);
cca. 7-8% din cecurile, biletele la ordin şi cambiile aduse la bancă de clienţi sunt refuzate la decontare pentru că societăţile care au emis respectivele instrumente de plată nu au suficienţi bani în conturi, sumele refuzate reprezentând una dintre cele mai acute probleme din economie în perioada de criză, blocând practic activitatea multor companii.

CNIPMMR propune elaborarea în regim de urgenţă a unui act normativ care să reglementeze cambia, biletul la ordin şi cecul şi care să asigure:

cadrul legal complet şi corespunzător pentru toate instrumentele de plată;
buna funcţionare a relaţiilor de plăţi şi buna utilizare a instrumentelor de plată;
eliminarea riscurilor de neplată şi rezolvarea acoperirii eventualelor riscuri de insolvabilitate temporară, de către beneficiarul plăţii (deţinătorul titlului) şi pentru transferul drepturilor de beneficiar al plăţii;
celeritate în angajarea răspunderii penale şi patrimoniale în caz de incidente;
un sistem de publicare în timp real a societăţilor comerciale cu incidente de plată.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România îşi manifestă disponibilitatea de a participa la perfecţionarea legislaţiei în domeniul instrumentelor de plată.

Studiu de Caz

În data de 22.04.1999 s-a prezentat la firma FIX COMPANY SRL din Iasi reprezentantul firmei AUTO SRL RALUCOM DIN Săvinești pentru a cumpăra marfă în valoare de 43.712.473 de lei, pe care a achitat-o cu bilet la ordin cu scadența la data de 6.05.1999.

În data de 6.05.1999 a fost contactată banca emitentă a biletului la ordin pentru a se verifica dacă s-a decontat. Răspunsul funcționarului a fost că există secretul bancar şi nu se pot da relaţii prin telefon, dar că în termen de 2 zile se va primi răspunsul în scris.

Convinși de buna credinţă a funcționarului bancar s-a mai livrat marfă în valoare de 33.943.206 lei către aceeaşi firmă în data de 6.05.1999 cu termen de plata 21.05.1999.

Ulterior, s-a primit un al doilea extras de cont cu biletele la ordin si justificarea refuzului de la BANKCOOP Piatra Neamț.

S-a făcut plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț în data de 28.07.1999 şi sesizare la Garda Financiară Piatra Neamț în data de 28.07.1999.

Ca urmare a demersurilor făcute s-au primit două răspunsuri:

Adresa nr. 2516/3.08.1999 de la Garda Financiară Piatra Neamț prin care eram înștiințat că sesizarea rămâne în evidenţa lor, administratorul firmei AUTO RALUCOM SRL Savinesti fiind dat în urmărire locală de organele de Poliţie şi
Adresa nr. 1211/25.08.1999 de la Inspectoratul de Politie al jud. Neamț prin care eram informat că împotriva numitei Ciortan Ionela, administrator al firmei AUTO DIN RALUCOM SRL Savinesti s-a început urmărirea penală şi că la momentul respectiv a fost dată în urmărire generală deoarece se sustrage cercetărilor.

Concluzii:

Firma FIX COMPANY SRL:

A plătit marfa furnizorului
A plătit angajații
A plătit impozit pe „Realizat profitul”.

În urma cu 5 ani s-a primit un alt telefon de la avocatul administratorului firmei AUTO SRL RALUCOM DIN Săvinești, Ciortan Ionela, ca să întrebe ce pretenții există de la clientul lui în condițiile în care fapta este prescrisă. Am solicitat plata mărfii. De atunci nu a mai sunat nimeni.

PROPUNERI

Propunem ca firmele de asigurări din România, dupa modelul Europei vestice, să vină cu instrumente de „Asigurare de RISC Financiar” şi, în cazul în care clientul nu plătește la termenul stabilit, plata să se facă de catre asigurator.