Comunicat de presa

       În data de 14 noiembrie 2012, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a publicat, spre dezbatere, Proiectul – Lege privind stagiile de adaptare profesională pentru absolvenţii de învățământ superior.

Proiectul de act normativ vizează alinierea legislaţiei româneşti la cerinţele UE în materie de stagii pentru absolvenţi pentru facilitarea tranziţiei tinerilor din sistemul educaţional către piaţa muncii.

Descrierea situaţiei actuale la nivel european

În UE tinerii numără aproape 100 de milioane – adică o cincime din populaţia totală a Uniunii Europene. Aceştia se confruntă cu o serie de provocări (agravate de actuala criză economică) legate de calitatea sistemelor de educaţie şi formare profesională precum şi de ansamblul factorilor de natură economică şi socială care influenţează accesul la piaţa forţei de muncă. La nivel European, rata şomajului în rândul tinerilor (cu vârsta între 15 şi 24 de ani) a cunoscut o creştere impresionantă situându-se la 21%. Începând din anul 2008, numărul total al şomerilor tineri a crescut cu un milion. În prezent, în UE-27 există peste cinci milioane de tineri sub 25 de ani care nu pot găsi un loc de muncă.

Strategia Europa 2020 a stabilit obiective ambiţioase de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii pentru spaţiul European, în care tinerii deţin un rol esenţial ca principală resursă de muncă şi inteligenţă creatoare.

   UE a propus o iniţiativă dedicată exclusiv tinerilor, denumită „Tineretul în mişcare” menită să abordeze provocările cu care aceştia se confruntă pe piaţa muncii şi să îi ajute să reuşească într-o economie bazată pe cunoaştere.

Acţiunile propuse de UE pentru iniţiativa „Tineretul în mişcare – O iniţiativă de eliberare a potenţialului tinerilor de a realiza o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană” sunt orientate către:

• implementarea de acţiuni orientate pe sistemul de învăţare de-a lungul întregii vieţii;
• creşterea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent pentru a ţine pasul cu concurenţii într-o economie bazată pe cunoaştere şi pentru a stimula inovarea;
• dezvoltarea de programe de mobilitate în scop educaţional, cuplate cu resursele naţionale şi regionale;
• ameliorarea de urgenţă a situaţiei privind încadrarea în muncă a tinerilor.

În 2010, Parlamentul European a adoptat un raport din proprie iniţiativă referitor la „promovarea accesului tinerilor pe piaţa muncii şi la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor şi uceniciilor”, invitând Comisia să propună o cartă europeană a calităţii stagiilor, să furnizeze statistici referitoare la stagii şi să elaboreze un studiu comparativ referitor la diferitele sisteme de stagii existente în statele membre. Scopul acestor stagii este de a ajuta tranziţia stagiarului între educaţie şi un loc de muncă prin asigurarea experienţei practice, a cunoştinţelor şi competenţelor care completează educaţia sa teoretică.

      Comisia Europeană a recunoscut importanţa stagiilor pentru piaţa muncii europene şi a considerat că este nevoie să fie abordată şi problematica calităţii stagiilor.

Ca răspuns, iniţiativa emblematică a strategiei Europa 2020 „Tineretul în mişcare”, iniţiată în 2010, a anunţat intenţia Comisiei de a propune un cadru de calitate pentru stagii care să includă dimensiunea transnaţională a acestora, rolul partenerilor sociali şi aspecte legate de responsabilitatea socială a întreprinderilor.

În conformitate cu acest angajament, statele membre, în cadrul concluziilor Consiliului din iunie 2011 privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, au invitat Comisia să ofere orientări cu privire la condiţiile favorabile unor stagii de înaltă calitate prin intermediul unui cadru de calitate pentru stagii (Concluziile Consiliului 11838/11 „Promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020”; 17.06.2011), Luând în considerare faptul că asigurarea unor de stagii de calitate necesită implicarea tuturor actorilor relevanţi, în primul rând întreprinderi, dar şi autorităţi naţionale, parteneri sociali şi reprezentanţi ai tinerilor şi ai stagiarilor, Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune a Comisiei Europene, a elaborat un DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI intitulat „Cadru de calitate pentru stagii”. Pentru promovarea stagiilor de bună calitate ar trebui să se aibă în vedere următoarele elemente:

• încheierea unui acord de stagiu;
• definirea obiectivelor profesionale şi didactice, îndrumare şi orientare;
• recunoaşterea adecvată a stagiului;
• durata rezonabilă a stagiului;
• protecţia socială şi remuneraţia adecvată a stagiarilor;
• transparenţa informaţiei privind drepturile şi obligaţiile.

Descrierea situaţiei actuale la nivel naţional

         În conformitate cu angajamentele stipulate în Programul de Guvernare 2012 – Capitolul 14. Muncă, Familie şi Protecție Socială, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi-a asumat responsabilitatea promovării legii internship-ului. Deşi legislaţia românească nu prevede conceptul de „internship” totuşi, legislaţia în vigoare reglementează modul în care poate avea loc adaptarea profesională a salariaţilor debutanţi. Temeiul juridic pentru elaborarea proiectului de lege îl reprezintă, prevederile Codului Muncii, republicat, art. 31, alin 5 şi alin. 6, referitoare la stagii „Modalitatea de efectuare a stagiului se reglementează prin lege specială”,coroborate cu prevederile art.204 și 205 cu referire la „Contractul de adaptare profesională se încheie în vederea adaptării salariaţilor debutanţi la o funcţie nouă, la un loc de muncă nou sau în cadrul unui colectiv nou”.

Principalele  prevederi ale proiectului de act normativ:

• stabileşte  faptul că perioada de stagiu se poate organiza la debutul în profesie, o singură dată după fiecare formă de învăţământ de nivel superior absolvită în condiţiile legii;
• stagiul  se va organiza în baza unui program aprobat de angajator, la propunerea conducătorului compartimentului în care stagiarul îşi desfăşoară activitatea;
• perioada de stagiu va putea fi întreruptă în situaţia suspendării contractului de adaptare profesională sau dacă stagiarul se află în concediu medical o perioadă mai mare de 30 de zile;
• activitatea stagiarului va fi desfăşurată sub îndrumarea unui formator din cadrul aceluiaşi compartiment ; persoana desemnată trebuie să fie dintre salariaţii calificaţi, cu o experienţă profesională de cel puţin 2 ani în domeniul în care urmează să se realizeze stagiul.( un formator poate asigura formarea a  doar 3 stagiari);
• durata perioadei stagiului de adaptare profesională nu poate fi mai mică de 6 luni şi mai mare de 12 luni;
• introducerea noţiunii de contract de adaptare profesională care se încheie odată cu încheierea contractului individual de muncă şi constituie anexă la contractul individual de muncă;
• perioada în care stagiarul a desfăşurat activitatea în baza contractului de adaptare profesională constituie: a) vechime în muncă indiferent de calificativul obţinut; b) vechime în specialitate dacă stagiarul a obţinut calificativul „corespunzător”; c) stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat indiferent de calificativul obţinut;
• formatorul va întocmi  raportul de evaluare a perioadei de stagiu, care se va aduce la cunoştinţa stagiarului în termen de 3 zile lucrătoare de la data completării ; dacă este nemulţumit de calificativul de evaluare, el poate contesta în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă;
• în 5 zile de la comunicarea raportului de evaluare, angajatorul se va obliga să elibereze stagiarului o adeverinţă din care să reiasă perioada în care acesta a desfăşurat activitatea în baza contractului de adaptare profesională, competenţele dobândite şi calificativul obţinut de stagiar;
• pentru evaluarea activităţii stagiarului evaluatorul completează raportul de evaluare a perioadei de stagiu, şi stabileşte calificativul de evaluare „corespunzător” sau „necorespunzător” ( criteriile urmând a fi stabilite de către Guvern);
• salariul de bază lunar al stagiarului, stabilit prin contractul individual de muncă, va fi cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru un program de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore în medie pe săptămână;
• finanţarea stagiilor de adaptare profesională se poate face din bugetul propriu al angajatorului, din fondul social european, din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice.

Având în vedere faptul că proiectul de act normativ s-a aflat în dezbatere publică, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) a transmis către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale următoarele propuneri:

• acordarea posibilităţii parţilor de a încheia de comun acord contractul de adaptare profesională în primele 3 luni de derulare, oferind stagiarului dreptul de a efectua perioada de stagiu rămasă,  o singură dată la un alt angajator;
• programul de desfăşurare a perioadei de stagiu să cuprindă planificarea activităţilor ce urmează să fie desfăşurate, stabilirea  obiectivelor şi  a  indicatoriilor de performanţă cuantificabili pe baza cărora sa se realizeaze evaluarea;
• obligativitatea formatorului de a întocmi un referat trimestrial pe parcursul derulării stagiului şi un referat final în raport cu atingerea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă;
• completarea referatului întocmit înainte de terminarea perioadei de stagiu cu un punct referitor la gradul de atingere a obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă  stabiliţi la începerea stagiului;
• completarea raportului de evaluare a perioadei de stagiu cu criteriile de evaluare în funcţie de gradul de îndeplinire a atribuţiilor specifice postului precizate în contractul individual de muncă;
• adeverinţa eliberată stagiarului de către angajator să cuprindă şi alte menţiuni din partea angajatorului, spre exemplu recomandare generală sau specifică;
• acordarea posibilităţii ca la expirarea termenului contractului de adaptare profesională, contractul individual de muncă să poată fi prelungit în condiţiile legii sau să poată înceta exclusiv printr-o notificare scrisă fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi fără a fi necesară motivarea acesteia.

Sursa: Conferinta de presa CNIPMMR

Data: 15 ianuarie 2013