IMM-urile solicită o nouă lege pentru aplicarea SBA și relansarea economiei

Conferință de presă

I. 60 DE PROPUNERI ALE CNIPMMR PRIVIND NOUA LEGE A IMM-URILOR

 Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România susţine demersul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii de elaborare a unei noi legi a IMM-urilor.

Propunerile formulate de CNIPMMR privind îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru IMM-uri, prin elaborarea unei noi legi, au la bază Comunicarea Comisiei „Gândiţi mai întâi la scară mică” – un „Small Business Act” pentru Europa – COM(2008) 394 final şi Comunicarea Comisiei Revizuirea „Small Business Act” pentru Europa -COM(2011) 78 final, precum şi raportat la Rezoluţiile şi Regulamentele Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind promovarea întreprinderii sustenabile şi rezolvarea crizei tineretului pe plan mondial, vizând următoarele măsuri:

 1.     Aprobarea programelor cadru pentru discipline economice din învăţământul şcolar şi liceal şi a manualelor elaborate pe baza acestora, de către o comisie mixtă formată din reprezentanţii Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, AIPPIMM şi a confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, în vederea asigurării dezvoltării spiritului întreprenorial, un element cheie în educaţia elevilor.

2.     Organizarea, cu participarea confederaţiilor patronale naţionale, de programe speciale de perfecţionare a cadrelor didactice, care predau disciplinele economice în învăţământul secundar şi liceal, în care să se asigure şi să se cunoască cele mai bune practici întreprenoriale şi inovative din România, pe bază de studii de caz şi seminarii cu întreprinzători şi manageri performanţi.

3.     Organizarea, folosind fondurile europene, a unui sistem naţional de înregistrare a firmelor, ai căror întreprinzători nu au urmaşi şi a promovării preluării lor de către tineri întreprinzători în condiţii stimulative, similare celor practicate în Franţa şi alte ţări din UE.

4.     Realizarea, utilizând fonduri europene, a unor programe speciale de formare întreprenorială pentru femeile interesate să intre în afaceri şi a unor programe de mentoring, tutoring şi coaching pentru femeile întreprinzător în vederea creşterii competitivităţii întreprenoriale şi manageriale a acestora.

5.     Instituirea pentru IMM-uri a unei proceduri simplificate judiciare de lichidare a unei întreprinderi în caz de faliment nefraudulos.

6.     Instituirea obligativităţii aplicării principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică” – „Reglementaţi mai întâi pentru IMM-uri” aplicabil pentru toate proiectele de acte normative.

7.     Realizarea unor analize de impact de calitate şi independente pentru fiecare proiect de act normativ care are efect asupra IMM-urilor, integrarea testelor privind IMM-urile în analizele de impact şi consultarea obligatorie a organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor.

8.     Evaluarea în mod sistematic a impactului legislaţiei asupra IMM-urilor cu ajutorul unui „test IMM” şi aplicarea principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică” nu numai în legislaţie, ci şi la procedurile administrative care afectează IMM-urile (de exemplu, prin introducerea unui singur interlocutor şi reducerea obligaţiilor de raportare).

9.     Să prezinte anual, la o dată prestabilită, o planificare anticipată a legislaţiei referitoare la întreprinderi care va intra în vigoare în cursul următoarei perioade bugetare.

10.  Organizaţiile reprezentative pentru IMM-uri să fie consultate la pregătirea analizelor şi să beneficieze de un „drept la replică” înainte de publicarea definitivă a acestora.

11.  Desemnarea de reprezentanţi la nivelul celor 8 Regiuni de dezvoltare din România pentru IMM-uri şi colaborarea cu SME Envoys la nivel naţional pentru susţinerea aplicării SBA şi a principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică” – „Gândiţi-vă mai întâi la IMM-uri”.

12.  Reglementarea unui ansamblu coerent de instrumente cum ar fi recunoaşterea mutuală, autoreglementarea sau coreglementarea.

13.  Instituirea obligativităţii Testului IMM prin noua lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii sau prin completarea Legii nr. 346/2004.

14.  Introducerea obligaţiei ca pentru fiecare proiect de act normativ (lege, ordonanţă, hotărâre de guvern, ordin), care vizează direct şi indirect IMM-urile, să se aplice „testul IMM-urilor”, ale căror rezultate să fie discutate şi avizate de confederaţiile patronale reprezentative naţional focalizate pe IMM.

15.  Să se prevadă obligativitatea consultării organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor, pentru toate propunerile legislative şi administrative, care au efecte asupra întreprinderilor, să se consulte părţile interesate, inclusiv IMM-urile, cu cel puţin 8 săptămâni înainte de prezentarea lor ca propuneri, ca principiu imperativ de tehnică legislativă.

16.  Să se prevadă măsuri pentru reglementarea derogărilor, perioadelor de tranziţie şi scutirilor, în special în ceea ce priveşte obligaţiile de informare şi declarative.

17.  Să se prevadă obligativitatea identificării periodice (semestriale) a actelor normative cu efecte majore asupra IMM-urilor si imbunatatirea acestora, in scopul instituirii de derogări privind obligatiile declarative şi sarcinile administrative, în special pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici.

18.  Să se prevadă măsuri pentru reducerea taxelor.

19.  Pentru microîntreprinderi să se instituie tarife de înregistrare la Registrul Comerţului care să reprezinte 50% din tarifele utilizate.

20.  Reducerea la 15 zile – maxim 30 de zile, a termenelor procedurilor de acordare a licenţelor şi autorizaţiilor necesare funcţionării şi dezvoltării IMM-urilor, pentru toate codurile CAEN, cu excepţia celor din industria farmaceutică, explozibili, s.a.

21.  Să se prevadă ca principiu general aplicabil interdicţia pentru organismele administraţiei publice de a solicita de la întreprinderi aceeaşi informaţie de mai multe ori de la IMM-uri.

22.  Să se prevadă măsuri pentru instituirea punctului de contact sau realizarea lui pe baza parteneriatului public-privat cu organizaţiile reprezentative la nivel naţional pentru IMM-uri.

23.  Înfiinţarea în cadrul Agenţiei pentru IMM-uri a unei comisii speciale, alcătuită jumătate din reprezentanţi ai confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, care să analizeze toate sesizările IMM-urilor privind reglementările şi procedurile disproporţionate şi/sau care le împiedică activitatea, în vederea propunerii de soluţii instituţiilor publice competente.

24.  Să se prevadă ca măsură obligatorie crearea ghişeelor unice prin intermediul cărora întreprinderile să poată obţine toate informaţiile importante şi să poată efectua toate procedurile şi formalităţile necesare pe cale electronică, în toate judeţele până la sfârşitul anului 2013.

25.  Organizarea pe baza fondurilor UE a unui portal administrat în comun de către AIPPIMM şi confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, care să asigure accesul la informaţii cuprinzatoare cu privire la anunţurile de derulare a tuturor procedurilor de achiziţie publică, inclusiv a cumpărărilor directe şi a achiziţiilor în cadrul proiectelor cu finanţare europeană, pentru a asigura accesul IMM-urilor la informaţii, în scopul creşterii ponderii lor în contractele de achiziţie publică.

26.  Stabilirea obligativităţii divizării obiectelor contractelor de achiziţie publică în loturi, pentru necesarul lunar/trimestrial, după caz, pentru a permite accesul IMM-urilor la procedurile de achiziţie publică.

27.  Măsuri de mărire a vizibilităţii posibilităţilor de subcontractare.

28.  Prevederea ca din totalul achiziţiilor publice ale unor instituţii şi companii de stat, să fie rezervată o cotă de 33,3% pentru IMM-uri (similar practicii existente în SUA).

29.  Reglementarea facilitatii reducerii la ½ a tuturor garanţiilor de participare la procedurile de achiziţie publică precum şi a celorlalte garanţii pentru IMM-uri, pentru toate contractele publice care implică asemenea obligaţii.

30.  Să se prevadă măsuri specifice de extindere a măsurilor stabilite prin Legea privind comercializarea produselor alimentare, pentru asigurarea protecţiei împotriva înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale şi accelerarea plăţilor comercianţilor către toate IMM-urile furnizoare – din industria uşoară, mobilă, produse chimice, etc. – care ar stimula industria autohtonă şi reduce importurile sau includerea prevederilor respective în noua Lege a IMM.

31.  Reglementarea obligativităţii ca pentru toate ajutoarele de stat ce pot fi accesate, IMM-urilor să li se rezerve 50% din plafonul stabilit la nivel naţional.

32.  Crearea unui fond special „venture capital” cu finanţare de la bugetul statului, fonduri europene, bănci şi companii financiare, în vederea finanţării înfiinţării de start-up-uri inovative, esenţiale pentru implementarea Strategiei UE 2020, referitoare la creşterea inteligentă bazată pe inovare masivă.

33.  Realizarea unui program special (seed capital) alimentat din fonduri europene pentru înfiinţarea de întreprinderi de către tineri întreprinzători, axate pe valorificarea de nanotehnologii şi biotehnologii, IT şi celelalte cunoştinţe şi tehnologii inovative specifice economiei bazate pe cunoştinţe, potrivit Strategiei UE 2020.34.  Prin noua lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii sau prin modificarea şi prin completarea Legii nr. 346/2004 să se prevadă măsuri pentru încurajarea investiţiilor IMM-urilor:

  • facilităţi fiscale pentru investiţii şi crearea de locuri de muncă;
  • reglementarea măsurii scutirii de impozit a profitului reinvestit pentru IMM-uri;
  • introducerea de stimulente speciale pentru activităţile de cercetare dezvoltare în IMM-uri corespunzătoare celor mai bune practici din UE şi anume: creşterea plafonului deducerii suplimentare la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile de cercetare – dezvoltare de la 20% la: 50 % pentru întreprinderile mari şi 75 % pentru IMM-uri; deducerea suplimentară din baza impozabilă a 50 % din totalul veniturilor obţinute din valorificarea brevetelor de invenţie rezultate din activităţile de C-D derulate în regie proprie sau subcontractate sau; reglementarea deductibilităţii totale a cheltuielilor cu investiţii (echipamente, licenţe software) la momentul achiziţiei, dacă acestea sunt efectuate în scopul desfăşurării activităţilor de cercetare-dezvoltare (proiect depus de CNIPMMR la Ministerul Finanţelor Publice).

35.  Proiectarea şi implementarea unui program special de finanţare a IMM-urilor inovative din agricultură – finanţate din fondul european agricol- program focalizat pe valorificarea biotehnologiilor şi asupra producerii şi comercializării produselor ecologice.

36.  Includerea reprezentanţilor confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional în organismele naţionale de standardizare în vederea luării în considerare a specificului IMM-urilor, a capacităţii financiare a acestora şi pentru îmbunătăţirea standardelor existente, a capacităţii financiare a acestora şi pentru îmbunătăţirea standardelor existente.

37.  Proiectarea şi implemetarea de către instituţiile şi autorităţile publice, în parteneriat cu confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, apelând la fonduri europene, a unei campanii naţionale de promovarea şi informare a IMM-urilor, privind utilizarea mai eficientă a standardelor în vederea creşterii competitivităţii produselor pe piaţa internă şi externă şi a obţinerii feed-back pentru îmbunătăţirea standardelor.

38.  Revizuirea în 2012 a strategiei naţionale privind clusterele.

39.  Proiectarea şi implementarea unui program de culegere de informaţii şi consiliere, în vederea apărării IMM-urilor de practicile comerciale neloiale, apelând la fondurile europene, de către AIPPIMM şi confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional specializate pe IMM-uri.

40.  Program naţional de acţiuni de sprijinire  a participării IMM-urilor  la programul cadru F7 şi în viitorul F8.

41.  Organizarea în fiecare regiune a ţării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanţate din fonduri europene, care să valorifice potenţialul şi condiţiile specifice fiecărei zone.

42.  Proiectarea şi implementarea, apelând la fonduri europene, a unei baze naţionale de informaţii şi cunoştinţe în care, în mod obligatoriu, să se înregistreze toate contractele de cercetare ştiinţifică finanţate de către stat şi/sau din fonduri europene, rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate şi punerea lor la dispoziţia IMM-urilor din România în mod gratuit.

43.  Proiectarea şi implementarea, apelând la fonduri europene, a unui program naţional de informare şi pregătire a întreprinzătorilor şi specialiştilor din IMM-uri în vederea participării la proiectele de cercetare şi dezvoltare finanţate din fonduri europene (PC8), inclusiv transnaţionale şi de la bugetul statului.

44.  Proiectarea şi implementarea, apelând la fonduri europene, a unor programe speciale de cercetare şi dezvoltare, privind managementul, marketingul, networkingul, investiţiile, s.a în IMM-uri, în vederea furnizării de soluţii pragmatice pentru creşterea functionalităţii şi performanţelor firmelor pe piaţa internă şi internaţională.

45.  Proiectarea şi implementarea, în cadrul programului privind politica de coeziune, a unui fond special de micro-finanţare a IMM-urilor axat pe dezvoltarea spiritului întreprenorial, inovare de vârf şi introducerea noilor tehnologii.

46.  Realizarea unui program naţional pentru implementarea rapidă a iniţiativei europene privind pieţele pilot, structurat în funcţie de priorităţile strategice ale României.

47.  Proiectarea unui sistem de stimulente fiscale pentru produsele eficiente ecologic, care să aibă în vedere IMM-urile din toate sectoarele de activitate.

48.  Proiectarea unui sistem naţional de informare, training şi mentoring, în vederea producerii şi comercializării de produse ecologice, în IMM-urile din România.

49.  Program naţional de măsuri în vederea eliminării obstacolelor care împiedică absorbţia fondurilor europene.

50.  Realizarea unui program de consiliere şi consultanţă în vederea creşterii accesului pe piaţa internaţională a IMM-urilor din România.

51.  Organizarea în România până la sfârşitul anului 2012 a instituţiei „ombudsman de credit” (mediatorul de credite) care să faciliteze dialogul dintre IMM-uri şi instituţiile de credit, facilitând obţinerea de finanţări în concordanţă cu cele mai bune practici din UE.

52.  Măsuri specifice pentru implementarea Directivei 7/2011 privind combaterea plăţilor întârziate.

53.  Organizarea participării IMM-urilor din România la acţiunile UE de promovare pe pieţele din China, India, Africa şi America de Sud.

54.  Introducerea unui sistem de vouchere pentru serviciile de mediu furnizate IMM-urilor, în limita unui fond naţional, finanţat din fondurile UE destinate protecţiei mediului.

55.  Program de consultanţă pe baza de vouchere din 2012: Realizarea unui sistem de consultanţă, finanţat din fondurile speciale europene pe bază de vouchere, focalizat pe dobândirea de abilităţi manageriale şi tehnice necesare IMM-urilor pentru a-şi adapta activităţile la economia ce utilizează eficient resursele.

56.  Simplificarea  procedurilor de autorizare de mediu.

57.  Din 2012 reglementarea plăţii directe a subcontractanţiilor de către autorităţile publice (în contractele la achiziţiile publice să fie prevăzută plata directă de către instituţiile publice către subcontractori, pentru lucrările subcontractate de către contractantul lucrării şi executate de aceştia).

58.  Realizarea, de către autorităţile publice, în parteneriat cu confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, pe baza unui proiect finanţat din fondurile europene, a unui program de mediatizare a mecanismului SOLVIT şi de asistenţă a IMM-urilor în valorificarea sa.

59.  Realizarea, la fiecare 5 ani, de către reprezentanţii autorităţilor publice, împreună cu confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, a unei strategii naţionale de educaţie întreprenorială prin care să se asigure introducerea întreprenoriatului, ca o competenţă cheie în şcoli şi instruirea cadrelor didactice din învăţământul elementar, secundar, vocaţional, liceal şi universitar.

60.  Proiectarea şi implementarea unui program naţional de finanţare din fonduri europene şi de la bugetul statului, focalizat pe crearea unor structuri regionale şi locale, pentru furnizarea de servicii specializate, de consiliere profesională, scheme de sprijin familial şi de sprijin financiar pentru femeile care doresc să înfiinţeze un IMM propriu.

II. EFECTELE PROPUNERILOR FORMULATE DE CNIPMMR

Propunerile formulate de CNIPMMR privind îmbunătătirea cadrului legislativ pentru IMM-uri, prin elaborarea unei noi legi, asigură:

 a)     Refacerea IMM-urilor dupa „şocurile” suportate în perioada crizei economice deosebit de puternice în România şi relansarea lor în condiţiile actuale, complexe şi dificile, generate de evoluţiile economice internaţionale îndeosebi din UE.

 b)    Implementarea integrală a celor 10 principii şi măsuri de operaţionalizare a acestora pentru statele membre din SBA, evitând astfel discriminarea IMM-urilor din România, comparativ cu IMM-urile din ţările în care SBA se aplică.

 c)     Asigurarea premiselor necesare pentru operaţionalizarea în România a Strategiei UE 2020 privind construirea economiei inteligente, sustenabile şi inclusive (s-a avut în vedere în mod special impulsionarea creeării şi dezvoltării de IMM-uri inovative, capabile să genereze şi să valorifice noile cunoştinţe, să utilizeze mai eficient energia şi celelalte resurse, să protejeze mediul ambiant, să creeze noi locuri de muncă, de calitate ridicată şi să contribuie la diminuarea sărăciei).

d)    Valorificarea în mai mare măsură a potenţialului IMM-urilor de a crea locuri de muncă, în special pentru tineri, având în vedere că:

  • în România 70% din numărul de salariaţi din economie lucrează în cadrul lor şi că
  • în perioada 2000-2011 IMM-urile au fost singurele care au creat noi locuri de muncă în economia României.

e)     Implementarea Strategiei pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale (Better Regulation) şi eficientizarea aplicării acesteia:

  • o reglementare mai bună, mai suplă şi mai inteligentă
  • folosirea intensivă a birourilor unice (de tip one stop shop)
  • dezvoltarea interacţiunii de tip e-guvernanţă în relaţia cu IMM-urile
  • circulaţia informaţiilor şi nu a contribuabililor
  • reducerea poverii administrative (ţinta: o reducere cu 25%)
  • aplicarea metodei costului standard (Standard Cost Model)
  • dezvoltarea şi utilizarea unui sistem de indicatori specifici unei mai bune reglementări
  • obligativitatea testului IMM.

Post Your Thoughts