EDITORIAL
Cele două elemente enunțate în titlul acestui editorial, sunt coordonatele definitorii ale prezentărilor și dezbaterilor din cadrul reuniunilor Comitetului Fondului Social European de la Bruxelles. Niciodată până acum, cei care gestionează Fondul Social European – care dispune de peste 80 miliarde euro pentru 2014-2020 – nu au pus atâta accent asupra acestor două elemente de esență pentru utilizarea acestei sume imense.
Simplificarea are în vedere două aspecte:
- Introducerea unor proceduri simplificate de gestionare a FSE pregătite la nivelul UE;
- Abținerea de către țările membre de a introduce cerințe suplimentare față de cele stabilite la nivelul UE, privind conceperea, derularea, monitorizarea, auditarea și finalizarea proiectelor finațate cu bani comunitari.
Rapiditatea se referă în principal la două elemente:
- Declanșarea implementării, în fiecare țară membră UE, în perioada imediat următoare a tuturor programelor operaționale negociate; România se află de această dată în această zonă a fruntașelor, învătând din erorile trecutului;
- Focalizarea contractării și implementării majorității programelor operaționale în 2015 și 2016, pentru a maximiza efectele economice și sociale pozitive – crearea de locuri de muncă, înființarea de noi firme, calificarea și perfecționarea resurselor umane, reducerea somajului, beneficierea de consultanță, mentoring, asistență de specialitate, etc. – realizate de fiecare țară până în anul 2020.
Fără îndoială că cerințele UE de simplificare și rapiditate în implementarea fondurilor UE sunt de și mai mare actualitate pentru România care, în ciclul bugetar european 2007-2013 s-a situat în fruntea ”cozii” UE. Ca urmare, România nu a absorbit aproape 10 miliarde euro din cei alocați inițial prin care în perioada 2007-2013 s-ar fi creat sute de mii de locuri de muncă, dublarea creșterii PIB-ului și amplificarea veniturilor salariale cu cel puțin 5-6%.
Prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu
Președinte CNIPMMR / SAMRO