Governing Board la Bilbao

07/02/2019

Retrospectiva a TIPS-ului in ultimii ani in Romania

11/02/2019

Bugetul de stat pe anul 2019 este fragil si nu asigura sustinerea dezvoltarii economice si a investitiilor

Published by Administrator CNIPMMR on 11/02/2019

Tags

I. ESTIMĂRI PENTRU 2019 POTRIVIT PROIECTUL BUGETULUI DE STAT

Estimările pentru anul 2019 a principalilor indicatori macroeconomici și bugetari sunt:

PIB – milioane lei: 1.022.472,2
Creştere economică: 5,5%
Inflaţia medie anuală: 2,8%
Venituri BGC – milioane lei: 341.510
Ponderea veniturilor totale în PIB: 33,40
Cheltuieli BGC – milioane lei: 367.628
Ponderea cheltuielilor totale în PIB: 35,95
Deficit – milioane lei: -26.118
Deficit – pondere în PIB: -2,55
Şomeri (număr total persoane): 287.000
Câştig salarial mediu net lei lunar: 3.085

II. CONTEXT EUROPEAN

Bugetul UE pentru 2019 – angajamente cu 6,1% mai mari decât în 2018 pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă

La 11 decembrie 2018, Consiliul a aprobat acordul obținut cu Parlamentul European cu privire la bugetul UE pentru 2019. Angajamentele totale sunt stabilite la 165,8 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 3,2% în comparație cu bugetul pentru 2018. Plățile se ridică la 148,2 miliarde EUR, cu 2,4% mai mult decât în 2018.

Pentru a sprijini creșterea economică și crearea de locuri de muncă, la subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă) au fost aprobate angajamente în cuantum de 23,3 miliarde EUR, și anume cu 6,1% mai mult decât în 2018. Aceasta include o suplimentare substanțială pentru programul Orizont 2020, care primește 12,3 miliarde EUR pentru sprijinirea cercetării și inovării, reprezentând o creștere de 9,8% față de 2018. Mecanismul pentru interconectarea Europei este, de asemenea, consolidat, primind 3,8 miliarde EUR pentru a finanța proiecte de infrastructură în întreaga Europă (cu 37,0% mai mult decât în 2018).

Programului COSME îi sunt alocate 367 de milioane EUR (+3,7%) pentru furnizarea de sprijin întreprinderilor mici și mijlocii. În conformitate cu prioritățile UE, tinerii vor beneficia, de asemenea, de mai multe oportunități. Programul Erasmus+ primește o suplimentare semnificativă prin cele 2,8 miliarde EUR prevăzute pentru schimburile de tineri, cu 19,5% mai mult decât în 2018. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor primește 350 de milioane EUR în plus pentru a ajuta tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă în regiunile cu o rată ridicată a șomajului. De asemenea, vor deveni disponibile mai multe posibilități de voluntariat și de lucru în cadrul unor proiecte prin intermediul Corpului european de solidaritate, pentru care sprijinul este de peste trei ori mai mare în comparație cu 2018 (143 de milioane EUR).

Recomandarea C.E. de ajustare structurală anuală de 1 % din PIB. Comisia a publicat pe 21 noiembrie 2018, Recomandarea COM(2018) 805 final în scopul corectării abaterii semnificative constatate de la traiectoria de ajustare în vederea

atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. În cazul României, Comisia a constatat că nu au fost luate măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită în vederea corectării abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). În iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii abaterii semnificative de la MTO. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia a propus o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019. Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE..

Comisia Europeană a publicat şi scrisoarea trimisă la data de 17 octombrie 2018 de ministrul Finanţelor Publice, conţinând acţiunile care vor fi realizate de România ca răspuns la recomandarea Consiliului din 18 iunie 2018. Pentru a asigura un deficit pe cash de 2,58% din PIB în 2019 şi a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), prin reducerea deficitului structural de la 3,17% din PIB în 2018 la 2,71% din PIB în 2019, au fost menționate ca măsuri în 2019, îngheţarea salariilor bugetarilor la nivelul din luna decembrie 2018 şi îngheţarea valorii voucherelor de vacanţă pentru bugetari la nivelul din acest an. De asemenea, numărul de angajaţi din sectorul public va fi menţinut la nivelul din 2018 în timp ce cheltuielile cu investiţiile vor fi păstrate la un nivel estimat la 4% din PIB, acelaşi cu cel preconizat pentru 2018. Graţie acestor măsuri, se susține că atât deficitul ESA cât şi cel pe cash, vor fi în linie cu limita impusă de Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv 3% din PIB, iar o ajustare semnificativă a deficitului bugetar este programată să înceapă în 2019, când deficitul ESA ar urma să se îmbunătăţească cu peste 0,5 puncte procentuale, un ritm care va fi menţinut şi în 2020. Astfel, deficitul ESA va scădea de la 2,96% din PIB în 2018 la 2,38% din PIB în 2019, 1,82% din PIB în 2020 şi 1,35% din PIB în 2021.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care servește drept mecanism de detectare a potențialelor dezechilibre macroeconomice, a identificat 13 state membre care vor face obiectul unor bilanțuri aprofundate în 2019, România fiind inclusă în această categorie. Aceste bilanțuri vor determina dacă respectivele state membre se confruntă într-adevăr cu dezechilibre macroeconomice.

Bugetele celorlalte state membre ale U.E.

Potrivit Eurostat (Notificarea fiscală octombrie 2018), în anul 2017, Malta, Cipru, Suedia, Republica Cehă, Luxemburg, Olanda, Bulgaria, Danemarca, Germania, Croația, Grecia, Lituania și Slovenia au înregistrat un surplus bugetar. România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% din PIB.

Bulgaria a reușit să aibă și încasări mai mari la bugetul de stat, în condițiile în care impozitele și contribuțiile sunt mai mici decât cele din România.

Însă, Italia, a treia economie din spațiul euro, a scăzut cu 0,2% în ultimul trimestru al anului trecut, după ce în al treilea trimestru PIB-ul avusese o scădere de 0,1%. Două trimestre consecutive de scădere economică înseamnă că Italia a intrat în recesiune tehnică.

III. BUGETUL DE STAT PE ANUL 2019 ESTE FRAGIL ȘI DEZECHILIBRAT

Contradicții între declarații și cifre

Exemplificăm în acest sens:

Deși se recunoaște importanța sectorului IMM – contribuitor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă și se menționează susținerea lui prin programe, proiectul bugetului de stat pentru 2019 nu respectă dispozițiile art. 26 alin. (1) dinLegea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare: “Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene şi fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii”. Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, pentru programele naționale derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert și Antreprenoriat, comparativ cu realizările din 2017 (1.233.113 mii lei credite bugetare) este prevăzută doar suma de 520 mii lei credite bugetare, în condițiile în care, potrivit execuției preliminată 2018, pentru aceste programe anul anterior au fost 865.031 mii lei credite bugetare, fiind estimată și o continuă reducere a bugetului acestor programe (în 2020: 431.115 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare; în 2021: 449.502 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare; în 2022: 450.144 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare).
Deși se recunoaște importanța prevenției – în Programul de Guvernare 2017-2020 este mentionat explicit: “Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenţia. În acest fel, vom introduce prevederi legislative (Legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene”, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creșteri importante a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări (37,52% raportat la 2018), în condițiile în care în anul 2018 au fost de asemenea prevăzute creșteri semnificative comparativ cu 2017 a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări (la cap. 3501, subcap. 01 este prevăzută o creștere cu 34,66% raportat la 2017, la subcap. 50 este prevăzută o creștere cu 172,72% raportat la 2017).

Deși în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbeste despre simplificarea birocrației și reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati”, este prevăzută o creștere cu 257,13% raportat la 2018)

Deși se vorbește despre creștere economică și succesul măsurilor adoptate, proiectul de buget prevede continuarea aplicării şi în anul 2019 de măsuri austere.

Buget fragil și în 2019

2.1. Stabilirea principalilor indicatori macroeconomici și bugetari cu un optimism nerealist, în raport cu evaluările similare ale altor instituții: Comisia Europeană, Eurostat, Institutul Național de Statistică, Comisia de Prognoza, ceea ce indică o senzitivitate foarte ridicată a agregatelor de venituri (rezultate din creșterea economică, dinamica numarului de angajați, câștigului salarial brut în sectorul concurențial, TVA, accize) la ipotezele avute în vedere, realizări inferioare prognozelor luate în calcul în construcția bugetară având ca efect un deficit cu mult mai mare decât cel declarat.

2.2. Creșteri imense a creditelor de angajament, chiar și de 5.794,52% în condițiile în care raportarea se face la anul 2018, an pentru care au fost de asemenea prevăzute creșteri semnificative comparativ cu 2017 a creditelor de angajament. Proiectul Bugetului de stat pentru anul 2019 continuă practica din anul anterior, având prevăzut o dinamică spectaculoasă a creditelor de angajament, care ar putea deveni totodată și principala problemă a situației bugetare în următorii ani. Orice construcție bugetară bazată pe programare multianuală necesită prevederi distincte: execuția curentă a bugetului, pe de o parte, și execuția multianuală, pe de altă parte. Creditele de angajament privesc această execuție multianuală a bugetului, adică sumele destinate angajării de cheltuieli multianuale, care atrage efectuarea de plăți în exercițiile bugetare viitoare. Cu cât creditele de angajament prevăzute în prezent vor fi mai mari, cu atât mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare, prin plățile care trebuie efectuate în contul cheltuielilor angajate în trecut. Un volum record de credite de angajament în 2019, va presa puternic asupra bugetelor viitoare, „bugetul paralel” astfel umflat ținând pe loc sau chiar determinând scăderea important a cheltuielile curente în viitor.

2.3. Creșteri importante de venituri, rezultate din impozite si contribuții datorate de întreprinderi, în condițiile în care scad finanțările pentru programele naționale destinate susținerii IMM-urilor și măsurile de susținere a dezvoltării economiei sunt insuficiente (veniturile din impozitul pe venit, profit și câștiguri capital personae juridice cresc cu 9,53% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitul pe profit crește cu 9,86% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe profit de la agenții economici cresc cu 10,45% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitulul microîntreprinderilor cresc cu 13,80% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe veniturile din activități independente cresc cu 79,47% comparativ cu anul anterior, veniturile din contribuția asiguratorie pentru muncă aferentă bugetului de stat crește cu 162,94%, contribuțiile angajatorilor cresc cu 64,35%, etc.).

2.4. Creșteri semnificative de venituri cu grad ridicat de nerealizare (exp. Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume constatate odata cu confiscarea potrivit legii cresc cu 529,21% comparativ cu 2018).

IV. REDUCEREA BUGETULUI PROGRAMELOR DESTINATE IMM-urilor

Proiectul bugetului pe anul 2019 prevede pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert și Antreprenoriat un buget diminuat cu 28,9% comparativ cu 2018.

Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, pentru programele naționale derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert și Antreprenoriat, comparativ cu realizările din 2017 (1.233.113 mii lei credite bugetare) este prevăzută doar suma de 545.520 mii lei credite bugetare, în condițiile în care, potrivit execuției preliminată 2018, pentru aceste programe anul anterior au fost 865.031 mii lei credite bugetare, fiind estimată și o continuă reducere a bugetului acestor programe (în 2020: 431.115 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare; în 2021: 449.502 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare; în 2022: 450.144 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare).

Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, se reduc drastic creditele bugetare aferente Programului pentru stimularea înființării IMM-urilor “Start-Up Nation – Romania” (de la 778.895 mii lei credite bugetare în 2018, la 383.597 mii lei credite bugetare în 2019).

De asemenea, se reduce semnificativ bugetul Programului pentru dezvoltarea activităților de comercializare a serviciilor pe piață (de la 49.949 mii lei credite de angajament în 2018, la 15.392 mii lei credite de angajament în 2019), iar pentru Programului național de microindustrializare creditele de angajament scad de la 74.359 mii lei în 2018, la 22.678 mii lei în 2019.

Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor aparținând tinerilor întreprinzători nu mai are prevăzute deloc credite de angajament, ci doar credite bugetare de 8.919 mii lei.

CNIPMMR SUSȚINE NECESITATEA REVIZUIRII BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2019 ÎN VEDEREA CONSOLIDĂRII ACESTUIA, SUSȚINERII CREȘTERII INVESTIȚIILOR ȘI DEZVOLTĂRII ECONOMICE

CNIPMMR susține necesitatea revizuirii bugetului de stat pe anul 2019 în vederea consolidării acestuia, susținerii creșterii investițiilor și dezvoltării economice, solicitând:

Revizuirea bugetului național raportat la domeniile considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2019 și creșterea sumelor destinate sprijinirii creșterii economice și pentru crearea de locuri de muncă;
Revizuirea estimărilor pentru anul 2019 a principalilor indicatori macroeconomici și bugetari (în special creşterea economică: 5,5%, inflaţia medie anuală: 2,8%, cursul valutar de 4,6701 lei pentru un euro, numărului de angajați, creșterea salariului brut): scenariul de creștere economică de 5,5% din construcția bugetului pe 2019 este excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții:

Comisia Europeană în prognoza de iarna, evidențiază următoarele aspecte:

– principalul motor al creșterii a fost consumul privat, susținut de reducerea impozitelor indirecte și de majorarea salariilor atât în sectorul public, cât și în sectorul privat;

– în perspectivă, creșterea PIB-ului se va reduce la 4,5% în 2018 și la 4,0% în 2019;

– se estimează că consumul privat va continua să acționeze ca principalul factor de creștere pe parcursul orizontului de prognoză;

– Boom-ul în consumul privat a dus la o creștere a importurilor;

– inflația a început să se accelereze în a doua jumătate a anului, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie;

– Inflația globală se preconizează că va continua să crească pe măsură ce presiunile asupra cererii vor crește, iar efectul reducerilor fiscale din ianuarie 2017 se va reduce; inflația se preconizează a fi de 4,1% în 2018 și de 3% în 2019;

– După contractarea în 2016, investițiile totale au început să crească din nou în 2017. Ritmul de redresare, totuși, a rămas scăzut, pe măsură ce investițiile publice au scăzut brusc pentru al doilea an consecutiv. Se estimează că investițiile vor fi consolidate în urma unei ameliorări a implementării proiectelor finanțate din fonduri UE (Sursa: “Winter 2018 Interim Economic Forecast: A solid and lasting expansion”, https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-forecasts/winter-2018-economic-forecast_en).

Și ipotezele privind dinamica numărului de angajați și a câștigului salarial brut în sectorul privat sunt extrem de favorabile (preconizate să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%), în condițiile în care datele lunare publicate de Institutul Național de Statistică relevă un trend de încetinire vizibila a ritmului de creștere a numărului de salariați din sectorul privat, de la 4% în 2016, la 3,2% in 2017 și 1,7% în perioada ianuarie-noiembrie 2018; în acest context o accelerare la un ritm de crestere de 3,7% a numărului de salariati în sectorul concurențial este nerealistă, ritmului de creștere neputând depăși 1,5%-1,7%. Ritmul anual de creștere al salariului brut din sectorul privat de 13,8% avut în vedere este superior evoluției din ultimii trei ani (10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11.2% in ianuarie-noiembrie 2018) și ar implica o deviație de la ritmul de creștere a salariului brut în sectorul concurential din proiecția realizată de Comisia de Prognoza de circa 1,8%, ceea ce indică o senzitivitate ridicată a agregatelor de venituri la ipotezele privind dinamica pieței muncii (un ritm de crestere a anvelopei salariale din economie inferior cu 1% scenariului luat în calcul în construcția bugetară duce la un deficit mai mare cu 1,2 miliard de lei, respectiv 0.115% din PIB, ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit și mai ales din contribuții sociale).

Creșterea finanțărilor alocate programelor pentru IMM-uri, conform dispozițiilor art. 26 alin. (1) dinLegea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare: “Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene şi fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii”;

Creșterea investițiilor publice în vederea susținerii dezvoltării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii;
Alocarea de fonduri pentru aplicarea de măsuri de prevenție în loc de creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări, care ar trebui să scadă;

Aplicarea ajustării structurale anuale revizuite de cel puțin 1% din PIB și punerea în aplicare a Recomandării Comisiei din 21 noiembrie 2018;

Punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creșterea investițiilor publice:„In contextul unei posibile inrautatiri a situatiei fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autoritatilor romane sa evite politicile expansioniste, de exemplu majorarile excesive de salarii si pensii. De asemenea, Comitetul director al FMI a subliniat necesitatea “reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investițiilor,pentru a proteja rezervele și a crește in mod sustenabil standardele de viata”;
Creșterea volumului achizițiilor publice, facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achiziție produse, servicii și lucrări și respectarea termenului legal de plata de 30 de zile prevazut de dispozițiile Legii nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante și ale Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale;
Punerea în aplicare a dispozițiilor art. 24 alin. (14) lit. d¹) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, modificat prin Legea nr. 62/2014: facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la fonduri externe nerambursabile, pentru ca acestea să furnizeze doar o singură dată datele necesare, precum și valorificarea bunelor practici din Uniunea Europeană, prin proiectarea și implementarea, din fonduri externe nerambursabile, a unor programe destinate întreprinderilor mici și mijlocii de tipul:

– fond de microfinanțare a întreprinderilor mici și mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de vârf și introducerea noilor tehnologii;

– programe de cercetare, dezvoltare și consultanță privind managementul, marketingul, networkingul, investițiile în întreprinderi mici și mijlocii, în vederea furnizării de soluții pragmatice pentru creșterea funcționalității și performanțelor firmelor pe piața internă și internațională;

– fond pentru cofinanțarea realizării de produse ecologice;

– fond pentru minigranturi pentru microîntreprinderi;

– program pentru organizarea, în fiecare regiune a țării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanțate din fonduri europene, care să valorifice potențialul și condițiile specifice fiecărei zone;

– fond «capital de risc»,în vederea finanțării înființării de start-up-uri inovative;

Alocarea de fonduri pentru simplificarea birocrației, pentru susținerea creșterii economice, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții, în loc de creșteri semnificative a veniturilor din taxe nefiscale;

Asigurarea unei reale consultări cu partenerii sociali și a unui dialog social calitativ.