Testul IMM privind cresterea salariului minim pe economie de la 1.900 lei la 2.080 lei si la 2.350 lei

I. SONDAJUL REALIZAT DE CNIPMMR

În perioada 13-23.11.2018, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi
Mijlocii din România
(CNIPMMR) a realizat Testul IMM privind efectele creșterii salariului minim de la 1.900 lei
la 2.080 lei și la 2.350 lei
, sub forma unui sondaj on-line, aplicat pe
site-ul www.cnipmmr.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR, la
care au fost 963 de respondenți.

Forma
de organizare a respondenților:

La
întrebarea: “Câți salariați din
societatea dvs. sunt încadrați acum la nivelul salariului minim brut pe
economie (1.900 lei)
”, 52,40% din respondenți afirmă că au între
1-5 salariați cu salariul minim.

La
întrebarea: “Susțineți cresterea
diferențiată  a salariului minim pe
economie la 2.080 lei (cu 9,43%) şi la 2.350 lei pentru funcţii cu studii
superioare şi pentru o vechime în muncă de peste 15 ani (cu 23,68%) începand cu
1 decembrie 2018?”,
81,90% din
responden
ți își exprimă dezaprobarea pentru un
salariu minim pe economie diferențiat pe diferite criterii.

La
întrebarea: “Punerea în aplicare începand
cu 1 decembrie 2018 a creșterii salariului minim pe economie la 2.080 lei şi la
2.350 lei pentru funcţii cu studii superioare şi pentru o vechime în muncă de
peste 15 ani va crea dificultăţi întreprinderii dvs.?”,
74,60% din respondenți susțin că o
crestere a salariului minim pe economie (la 2.080 lei şi la 2.350 lei) va aduce
dificultăţi întreprinderilor.

La
întrebarea: “Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului
minim pe economie începand cu 1 decembrie 2018?”, au fost evidențiate în mod preponderent: concedierea unor salariați, scăderea
competitivității, scumpirea prețului produselor și serviciilor, pierderea unor
contracte/piețe, scăderea profitului, altele.

La întrebarea: “Creșterea salariului minim pe economie
începand cu 1 decembrie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi
din întreprinderea dvs.?”,
52,20%
din respondenți 
evidențiază riscul necesității unor concedieri.

La întrebarea: “Dacă da, câți?”, din cei 52,20% de
respondenți  care au eviden
țiat
riscul necesității unor
concedieri, 72,40% au menționat că pot fi disponibilizați între 1 și 5
salariați.

La întrebarea: “Creșterea
salariului minim pe economie va avea ca efect creșterea și altor salarii decât
cele minime la nivelul întreprinderii dvs.?”, 62,70% din respondenți au evidențiat efectul creșterii și
altor salarii decât cele minime.

La întrebarea: “Ce creștere a salariului
minim ati putea asigura pentru salariatii dvs. în 2019?”, 47,20% din respondenți au menționat că pot asigura o creștere cu 50
de lei, doar 5,30% putând da o creștere de peste 200 de lei.
 

La întrebarea: “Pentru
stabilirea salariului minim ce măsuri sunt necesare?”, 67,50% din respondenți au subliniat necesitatea unei fundamentări riguroase a
salariului minim pe criterii obiective, 61,70% solicitând realizarea unui
studiu de impact și 51,40% evidențiind importanța consultării confederațiilor
patronale, 96,1% din respondenți
solicită realizarea de analize (studiului de impact și test IMM).

La întrebarea: “Ce masuri considerati ca sunt necesare a fi
luate pentru a se putea asigura cresterea salariului minim?”,
cei mai mulți respondenți au evidențiat
necesitatea scăderii fiscalității, impozit zero pentru veniturile din salariul
minim, stimularea investițiilor și simplificarea birocrației.

II. POZIȚIA ALIANȚEI CONFEDERAȚIILOR PATRONALE DIN ROMÂNIA (ACPR)

PRIVIND SALARIUL MINIM

     CNIPMMR nu susține creșterea salariului
minim brut pe țară, fără o fundamentare riguroasă pe criterii obiective, fără realizarea
unui studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor
confederațiilor patronale reprezentative, fără măsuri de îmbunătăţire a
reglementărilor privind relaţiile de muncă, fără simplificarea birocraţiei,
fără raportarea contribuţiilor sociale datorate la calitatea şi cantitatea
serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite.

În contextul economic actual,
când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă
obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie
trebuie abordată în mod sistemic, cu luarea în considerare a următoarelor
aspecte:

1. Un singur salariu minim brut pe ţară și nu trei salarii minime

CNIPMMR nu susține stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim în
funcție de vechime sau studii sau alte criterii, salariul minim brut pe țară
fiind unul singur pentru toți salariații și toate sectoarele. Este de analizat
și valorificat modelul salariului minim pe ORA, nu pe lună, plata fiind făcută
în funcție de numărul de ore lucrate, cu îmbunătățirea corespunzătoare a art.
164 din Codul muncii.

2. Necesitatea aplicării
unor criterii obiective pentru creșterea salariului minim

Comisia Europeană menţionează în
cadrul Raportului de ţară al României, 2017, că “majorările
salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii
obiective
. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ
ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim
și au condus
la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor
(Comisia Europeană, 2016a). De asemenea, se menţionează că au fost
înregistrate progrese
limitate în ceea ce privește stabilirea
salariului minim.”

Comisia Europeană menţionează în
cadrul Raportului de ţară al României 2018 și în Comunicarea “Semestrul
european 2018: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele
structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și
rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE)
nr. 1176/2011”:

Piața forței de muncă a devenit mai rigidă odată cu creșterea economică
puternică.
Remunerarea salariaților este scăzută față de media UE,
dar creșterea puternică a salariilor în anul 2017, susținută și de majorarea cu
16 % a salariului minim și de majorările salariale din sectorul public, riscă
să exercite presiuni asupra competitivității și inflației
dacă nu va fi
însoțită de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității.

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în
aplicare a recomandărilor din 2017
care i-au fost adresate. (…) Nu au
existat progrese în ceea ce privește modul de stabilire a salariului minim
.

CNIPMMR susţine crearea unui
mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, 
prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, cu o structură
tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai
guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de
ansamblu ale economiei româneşti.  
Mecanismul trebuie să implice strict partenerii sociali și
mediul academic, potrivit modelulului britanic.

3. Necesitatea realizării notei de impact, a aplicării
Testului IMM și consultarea obligatorie a organizaţiilor reprezentative ale
IMM-urilor pentru creșterea salariului minim

Potrivit dispozițiilor art. 91
din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare,
este obligatorie realizarea unei analize de impact a efectelor creșterii
salariului minim, a Testului IMM și consultarea organizaţiilor reprezentative
ale întreprinderilor mici şi mijlocii:

“Art. 91(1)Pentru asigurarea
unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de
elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi
mijlocii, iniţiatorii vor respecta
principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”
, precum şi
principiul numărului constant.

(2) Principiul
„Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor
normative să evalueze efectele
introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii
întreprinderilor mici şi mijlocii.

(3) Principiul numărului
constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii
de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să
aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

(4) Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute
la alin. (1) se face prin aplicarea
Testului IMM
. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului
normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în
efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în
activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor
reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la
identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act
normativ.

(5) Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale
întreprinderilor mici şi mijlocii
privind conţinutul proiectelor de acte normative, al
analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a
propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce
vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.

De
asemenea, Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor
normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii analizează raportul privind
aplicarea Testului IMM şi emite un aviz
consultativ
cu privire la oportunitatea aprobării proiectului de act
normativ evaluat, care se trimite iniţiatorului, prin grija autorităţii
administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici
şi mijlocii.

Postarea unui chestionar fără
nici o informare publică a acestei postări, dovedită și prin lipsa totală a
respondenților nu înseamnă realizarea Testului IMM.

În cursul anului 2016, a fost
realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul
Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS)“Studiul preliminar privind mecanismul
transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată în Romania
”,
din analiza căruia a reieşit că nu se susține scenariul creșterii
salariului minim
, evidențiind numeroase efecte negative asupra
microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare și
economiei în ansambul ei. Pentru orice
creștere a salariului minim trebuie realizat un studiu amplu privind efectele
multiple.

În studiul realizat de către
Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei
Sociale se evidențiază căImpactul salariului minim asupra
productivităţii muncii este negativ, o creştere a salariului minim de 10% ar
determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%.
Se pare că ȋn
Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este
compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade
.La
nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura
alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer
către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate
.Creșterea propusă a salariului minim la 2.080, la 2.350 pentru studii
superioare și pentru cei cu 15 ani fiind
mai mare de 10%
, va determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3% și creşterea
preţurilorbunurilor sau serviciilor
, cu efecte negative asupra tuturor
salariaților și întreprinderilor.

4. Creşterile salariale, pentru a fi generatoare de
performanţă şi competitivitate, trebuie să-şi găsească corespondentul în
sporirea productivităţii muncii.

În contextul economic actual,
când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă
obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie
trebuie abordată în mod sistemic şi complex, vizând atât aspectele sociale, cât
şi latura cererii interne, oferta de bunuri şi servicii, precum şi impactul pe
termen scurt mediu şi lung asupra indicatorilor macroeconomici.

Evoluţiile salariului mediu brut şi a salariului minim brut pe economie
trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii
.

În cazul necorelării creşterilor salariale cu productivitatea muncii,
efectele negative generate pe termen mediu şi lung sunt majore
, vizând:

  • competitivitatea întreprinderilor (şi în special a IMM-urilor);
  • formarea şi dezvoltarea capitalului românesc;
  • potenţialul de creştere economică;
  • diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi
  • atractivitatea României pentru investiţii.

Depăşirea unui nivel rezonabil şi
suportabil conduce la descurajarea
ocupării forţei de muncă pe termen scurt şi mediu,
cu impact negativ major
asupra categoriilor defavorizate din populaţia activă: tinerii, persoanele în
apropierea vârstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate,
etc.

De asemnea, salariul minim pe
economie trebuie să aibă în vedere toate regiunile şi judeţele, înclusiv zonele
defavorizate din România.

5. CNIPMMR consideră că este necesară reglementarea
impozitului zero pentru salariul minim, îmbunătăţirea reglementărilor privind
relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.

In Programul de guvernare cu care
s-au câștigat alegerile era menționat în mod explicit impozit zero pentru
veniturile sub 2000 de lei, măsură 
neimplementată până in prezent. ACPR
solicită reglementarea impozitului zero pentru salariul minim
, cu
modificarea in mod corespunzător a Codului fiscal, măsură care ar asigura
creșterea venitului net al salariaților respectivi.

În prezent, Codul muncii cuprinde foarte puţine reglementări speciale pentru
IMM-uri
(fără respectarea
principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică”)
şi nu este adaptat cerinţelor în continuă
schimbare şi modernizare a pieţei muncii, fiind necesare
reglementarea
de noi forme/tipuri de
angajare/fexibilizare
, simplificarea
birocraţiei,
precum şi de reglementare convențiilor civile pentru
activități sub 2 ore/zi.

  CNIPMMR susţine necesitatea continuării
îmbunătăţirii reglementărilor privind 
piaţa muncii şi asigurările sociale, în principal în următoarele domenii:

  • Continuarea simplificării administrative şi eliminarea barierelor
    birocratice
    ;
  • Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizareși a
    convențiilor civile;
  • Reforma sistemului de ajutoare sociale (promovarea de măsuri active pentru persoanele inactive/șomeri şi
    îmbunătăţirea reglementărilor privind stimulentele acordate angajatorilor care
    încadrează şomeri, persoane vulnerabile şi persoane care mai au 10 ani până la
    pensionare);
  • Raportarea contribuţiilor sociale datorate de angajator si salariatla
    calitatea şi cantitatea serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite,
    reglementarea posibilităţii opţiunii salariaţilor între sistemele publice de
    asigurări şi participarea lor la asigurări private de sănătate şi pensii
    (inclusiv la scheme de pensii ocupaţionale) ceea ce ar crea competiţie şi
    ar îmbunătăţi gestiunea finanţărilor.

Post Your Thoughts