Proiectul legii-cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice adoptat de Senat

I. Adoptarea PROIECTULUI CU AMENDAMENTE în plenul Senatului

În data de 23.05.2017, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat cu 85 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 12 abțineri proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificări (54 de amendamente admise, pentru cele 45 de articole ale legii, fără anexe), propunerea legislativă fiind trimisă la Camera Deputaților pentru dezbatere. Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect de lege.

Amendamentele admise de Senat vizează:

  • clarificări privind regimul soldelor de funcție/grad/comandă pentru personalul militar, politiști, funcționari publici cu statut special;
  • amplificarea rolului reprezentanților organizațiilor sindicale;
  • creșterea și mai mare a majorărilor salariale pentru anumite funcții:
  • creșterea de la 5% la 10% a majorării salariilor personalului care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia (art. 15);
  • majorarea cu 25% a indemnizaţiilor preşedinţilor/vicepreşedinţilor Consiliilor Județene şi ale primarilor/viceprimarilor care implementează proiecte europene (art. 16);
  • majorări salariale pentru unele funcţii de conducere în învăţământul preuniversitar: creșterea salariilor directorilor unităților de învățământ la nivelul inspectorilor școlari, de la 6.844 lei la 7.282 lei (Anexa nr. 1 din lege);
  • majorări salariale pentru unele funcţii de conducere în învăţământul superior: Directorul general administrativ al unei universităţi va avea în 2022 un salariu egal cu cel al unui decan, în jur de 14.000 de lei, el ocupând a treia poziţie în grilă după rector; secretarul şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, care este cuprins, în legea salarizării unitare,  între 10.037 (grad I) şi 12.459 lei (grad II), faţă de 6.580 (grad I) şi 7.546 lei (grad II), cât era prevăzut în forma iniţială a propunerii legislative (Anexa nr. 1 din lege);
  • creșterea de la 18.951 la 19.899 a contribuțiilor pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult de la bugetele locale;
  • creșterea coeficienților pentru tot personalul Curții de Conturi (de exp. pentru consilieri conturi de la 8 la 9,5, pentru vicepreședinte autoritatea de audit de la 9 la 9,5, pentru președinte de la 10,5 la 10,7);
  • stabilirea coeficientului 9 pentru primarii de municipiu/sectoare;
  • creșterea cu 1450 de lei a salariilor primarilor raportat la sumele propuse în proiectul inițial al legii salarizării unitare;

Includerea veniturile personalului de la ANAF în grila administraţiei publice centrale, cu creșterea salariilor personalului cu funcții de conducere din ANAF cu 3.000 de lei, iar pentru personalul de execuție, cu creșteri între 100 de lei şi 1.800 de lei.

II.Aspecte pentru care trebuie identificate soluții  în Camera  Deputaților

CNIPMMR susține necesitatea luării în considerare de către deputați a următoarelor aspecte importante privind proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice:

  • În Expunerea de motive a proiectului, se menționează că pentru anul curent nu există impact financiar asupra bugetului”-ceea ce este o aberație-, iar pentru următorii ani nu este completat. Impactul bugetar al proiectului salarizării unice în sistemul bugetar, cu amendamentele adoptate în Senat, va fi mai mare de 32 miliarde lei, până în 2020 și 43 de miliarde, până în 2022. Amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minim 10% a cheltuielilor bugetare.
  • Expunerea de motive trebuie completată cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB și fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători.
  • Este necesară corelarea creșterilor salariale cu evoluția economiei României și cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidențiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului.
  • Fondul Monetar International (FMI) în Raportul din 25 mai 2017, a formulat recomandări de “a analiza si a modifica cu atentie proiectul Legii salarizarii unice in conformitate cu spatiul fiscal disponibil si obiectivele fiscale pe termen mediu”, subliniind ca proiectul reprezinta un risc la deficitul bugetar. In contextul unei posibile inrautatiri a situatiei fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autoritatilor romane sa evite politicile expansioniste, de exemplu majorarile excesive de salarii si pensii. De asemenea, Comitetul director al FMI a subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investițiilor, pentru a proteja rezervele și a crește in mod sustenabil standardele de viata”.
  • Este prioritară creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016).
  • Deblocarea fondurilor europene care este strict necesară, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale – este condiționată de asigurarea co-finanțării din bugetul României.
  • Creșterile salariale pentru bugetari trebuie să se acorde în funcție de performanță: raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate și nu în ultimul rând raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective (contribuabili, întreprinzători, cetățeni, pacienți, elevi și părinți, rezultate de la examene, etc).
  • Trebuie instituite criterii de performanță și trebuie reanalizate amendamentele respinse în Senat care vizează instituirea unor criterii de performanță: de exp. acordarea creșterilor salariale proporțional cu coeficientul de succes al proiectului, calculat ca raportul dintre stadiul realizat și stadiul programat, care asigura creșterea absorbției fondurilor structurale, evitarea “abuzului de proceduri”, care conducea la prelungirea termenelor în cadrul avizărilor/aprobărilor/verificărilor, deoarece plata se realizeaza exclusiv în funcție de timpul lucrat, în lipsa unui criteriu complementar obligatoriu pentru funcționari privind obligativitatea încadrării acestor proceduri în graficul de execuție al proiectului și a gradului de absorbție efectiv realizat. Trebuie pornit de la faptul că România – potrivit evaluării Comisiei Europene, este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește calitatea guvernării.
  • Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze și mai mult diferenţele și așa mari între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, care generează mari presiuni asupra angajatorilor privați și o concurență neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei și competitivității la export (în 2016 evoluția câștigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare față de cea din privat; salariile din administrația publică din România comparativ cu media pe economie sunt mult mai mari față de țările din Europa Centrală și de Est, iar evoluția raportului salariu public/privat plasează România peste țări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia).
  • Este necesară o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, curestructurarea posturilordin administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația.
  • Pentru creşterile salariale din cadrul familiei ocupaţionale Sănătate, trebuie clarificată sursa veniturilor suplimentare necesare creşterilor salariale, fără creșterea contribuțiilor, având în vedere că spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii (de regulă sumele pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bază de contract, cu casele de asigurări sociale de sănătate).
  • Este necesară asigurarea creșterii calității serviciilor publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățileacestora.
  • Se impune evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, folosind metoda 360, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenția salarizarea în funcție de performanța.

Post Your Thoughts