Managementul si criza elena

Sursa: internet

Sursa: internet

La prima vedere titlul editorialului poate să pară ”forțat”… Dar numai la prima vedere. Între management și criza elenă există conexiuni, determinări de esență, care nu sunt lesne sesizabile. Argumentele pe care ne bazăm această afirmație sunt multiple.Vom menționa câteva, ce au în vedere Grecia, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional și pe care le apreciem ca fiind majore:

  1. statul grec, pe parcursul a zeci de ani, a înregistrat cheltuieli mai mari decât veniturile realizate, decât PIB-ul elen, a crescut constant împrumuturile externe și gradul de îndatorare a țării, ceea ce denotă lipsa unei strategii naționale și este rezultatul unui management curent politic și administrativ falimentar la toate nivelurile – național, sectorial și teritorial;
  2. practicarea în Grecia a unor niveluri de salarii și pensii ale populației necorelate cu productivitatea muncii și a suplimentării acestora cu zeci de feluri de adaosuri incredibile ca natură și uneori mai mari decât salariile (sporul de ”punctualitate la serviciu”, ”sporul pentru transportul de dosare”, sporul pentru fax, sporul pentru ”încălzirea motorului”, ”sporul de ponton”) indică un populism excesiv, un management fără nici o fundamentare și fără nici o sustenabilitate economică;
  3. acceptarea de către Uniunea Europeană, să finanțeze zeci de ani Grecia cu sume imense – nerambursabile și rambursabile – fără ca această țară să respecte elementare reguli de dimensionare a salariilor și pensiilor, de elaborare și implementare a bugetului național, de gestionare a banului public, de structurare și reformare a economiei – prevăzute în tratatul de aderare a Greciei la Uniunea Europeană și conținute în aquis-ul comunitar pe care această țară (la fel ca și altele) trebuia să le operaționalizeze;
  4. managementul Fondului Monetar Internațional care a negociat cu Grecia un program de reforme, de ieșire din criza economică și de restabilire a echilibrelor macro-economice, a cărui aplicare după 4 ani a avut ca rezultat scăderea drastică a PIB-ului și creșterea datoriei externe a Greciei, la peste 320 miliarde euro;
  5. managementul Fondului Monetar Internațional și al Uniunii Europene care, în ciuda lipsei de performanțe a programului de măsuri aplicate în perioada precedentă în Grecia, propune acesteia aceeași abordare și aceleași tipuri de măsuri.

Iată numai câteva dintre conexiunile care demonstrează ceea ce se uită frecvent, inclusiv de către leaderi și manageri internaționali și naționali, că performanțele unei țări ale unor programe de guvernare și/sau ale unor programe de restructurare depind de calitatea managementului implicat, de capacitatea factorilor de decizie de a concepe și aplica strategii realiste și eficace, de a construi mecanisme manageriale (decizionale, organizatorice, informaționale, etc.) capabile să asigure previzibilitatea, funcționalitatea și eficiența sistemelor implicate – organizații internaționale, țări, ministere, județe, administrații locale, companii, etc.

Fără management profesionist nu se poate asigura sustenabilitatea și competitivitatea niciunui sistem, mare sau mic, internațional, național sau local.

Editorial realizat de Prof.Univ.Dr.Ovidiu Nicolescu

Președinte CNIPMMR / SAMRO

Post Your Thoughts