Arhivă articole

Consiliul National al IMM-urilor din Romania solicita sprijin economic pentru impactul COVID-19

IMM-urile solicită o acțiune rapidă din partea instituțiilor publice pentru a evita criza

Ca urmare a intensificării efectelor virusului COVID-19 în Europa și a măsurilor luate pentru a limita răspândirea, CNIPMMR a primit o serie de informații de la membrii săi care indică deja un impact în creștere asupra anumitor sectoare ale economiei, în special pentru IMM-uri.

CNIPMMR salută primele eforturi depuse de către autoritățile publice prin acțiunile de comunicare responsabile realizate însă, consider că este necesară o acțiune rapidă pe mai multe domenii:

1.  Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare.

2.  Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.

3.   Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.

4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.

5.  Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: munciă temporară, work from home, tele-muncă etc.

6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.

7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:

– Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,

– Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,

– Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;

“În aceste momente dificile, România are nevoie de solidaritate socială și economică, să folosim toate resursele umane și profesionale pentru a depăși această perioada critică. IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, dar și cele capabile să susțină economia României, de aceea este imperios necesar să luăm o serie de măsuri care să ne pregătească pentru preîntâmpinarea unei crize. Am încredere că vom reuși să depășim această perioada dificilă și că împreună vom dovedi că suntem solidari și puternici.”, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Consiliul IMM-urilor din Romania contribuie la intoarcerea acasa a romanilor cu spirit antreprenorial din Diaspora

Consiliul IMM-urilor din România contribuie la întoarcerea acasă a românilor cu spirit antreprenorial din Diaspora. 

Românii din Diaspora sunt din ce în ce mai interesați să deruleze o activitate antreprenorială în țară, căutând activ noi modalități de a-și pune ideile de business în practică. Astfel, în cursa pentru obținerea finanțării din cadrul proiectului “Diaspora ReSTART” au intrat 149 de persoane care, după efectuarea unor cursuri de formare antreprenorială, au întocmit și depus planurile de afaceri, 60 dintre ele beneficiind de acces la o finanțare nerambursabilă de maximum 40.000 Euro.

Astfel, analiza celor 60 de planuri de afaceri câștigătoare relevă următoarele:

1.         Cei mai mulți aplicanți sunt din Marea Britanie (33.3%) și Spania (28.3%), urmați de Italia (11.67%), Franța (6.67%), Olanda (5%), Germania dar și Australia sau SUA (1.67%).

2.         Cele mai multe afaceri vor fi înființate în următoarele domenii:

  • 6312 – Activități ale portalurilor web (10%)
  • 4520 – Întreținerea și repararea autovehiculelor (8.33%)
  • 5610 – Restaurante (8.33%)
  • 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea (8.33%)
  • 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (5%)

3.         În ceea ce privește repartiția pe gen, 68.33% din firme vor fi conduse de bărbați și 31.67% de femei.

4.         Segmentarea pe regiuni relevă faptul că, din cele 60 de noi firme, 26.67%, se vor înființa în Regiunea Nord-Est și Regiunea Centru (21.67%) și alte 15% în Regiunea Nord-Vest.

Diaspora ReSTART este cel mai greu și cel mai frumos proiect implementat de mine până în prezent. Am avut privilegiul de a interacționa direct cu peste 400 de români plecați în afara țării, de a le cunoaște poveștile de viață și de a le oferi oportunitatea de a se întoarce și a crea valoare adaugata pe meleagurile natale. Pentru că vorbim despre un concurs, din pacate doar 60  dintre aceștia vor primi finanțarea nerambursabilă de 40.000 de euro, însă vreau să reiterez angajamentul ferm al CNIPMMR de a oferi sprijin tuturor persoanelor care vor să porneasă pe drumul plin de provocări dar și de satisfacții al antreprenoriatului. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc tuturor persoanelor implicate direct în implementarea proiectului pentru efortul lor susținut orientat exclusiv către atingerea obiectivului global al acestui proiect și anume facilitarea întoarcerii acasă a  românilor.”, Oana Bâra, Manager de proiect CNIPMMR.

În continuare, cele 60 de noi firme vor participa la o sesiune de 3 luni de mentorat unde își vor consolida afacerea prin furnizarea de informații cu privire la realizarea unei strategii de marketing, identificarea unei rețele de clienți, stabilizarea relaței cu furnizorii și cu clienții, menținerea relațiilor cu instituțiile statului în vederea raportării activității conform legislației, sau stabilirea și urmarea unei strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.

Testimonialele benficiarilor:

O experiență neașteptată! Un program de formare solid, flexibil și pe înțelesul tuturor, construit pentru cei ce doresc sa își pună ideile în aplicare dar nu dețin aptitudinile antreprenoriale de a o face! Am șansa de a transforma pasiunea în afacere iar acest program este piesa din puzzle care lipsea. Mulțumesc coordonatorilor pentru suport!, Adina P., viitor antreprenor în domeniul fabricării prajiturilor, Sibiu.

Programul DiasporaRestart a însemnat tot ce poate să-și dorească o persoană aflată în afara granițelor, o foarte bună oportunitate de a se reconecta cu România. M-am bucurat că am găsit acest program nerambursabil – foarte rar întâlnit în țările EU, oferind oportunitatea tuturor de a contribui la economia românească. Sprijinul oferit de coordonatorii programului a fost remarcabil, răspunzând practic la toate întrebările adresate, menţinând etica profesională pentru toate răspunsurile oferite în funcţie de situaţia solicitată. Vă mulţumesc foarte mult pentru tot sprijinul, felicitări tuturor participantilor si aştept cu nerăbdare începerea afacerii pentru a contribui la mediul de afaceri din România.”, Raul J., viitor antreprenor în domeniul prestării de servicii în activități de inginerie și consultanță tehnică, Arad.

Echipa Diaspora ReStart a dat dovadă de răbdare și profesionalism pe tot parcursul concursului și știu că a fost o muncă titanică și pentru voi, nu doar pentru noi. Vă mulțumesc pentru o vară ca pe vremea studenției și pentru rolul instrumental pe care l-ați avut în elaborarea planului de afaceri. Tutorele meu a fost săritor chiar și la miezul nopții, adaptându-se la diferențele de fus orar și la numeroasele întrebări încărcate de panica livrării unui plan coerent în timpul alocat. Rezultatul concursului pentru mine a fost cireașa de pe tort, dar cursul și sprijinul primite în ultimele luni m-au învățat niște lecții esențiale de antreprenoriat și mi-au dat încrederea necesară să deschid afacerea din Marea Britanie și în România.”, Alice V., viitor antreprenor în domeniul publicității, Brașov.

Informații de background

Diaspora ReSTART” este un proiect implementat de către Consiliul IMM-urilor din România, în calitate de beneficiar, în perioada septembrie 2017 – septembrie 2020 și are ca obiectiv principal încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbana din regiunile mai puțin dezvoltate ale României de către românii din Diaspora prin oferirea unei finanțări de până la 40.000 Euro pentru start-up-uri înființate prin proiect.

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit destinata persoanelor juridice

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit, modalitate de finantare ce ofera clientilor persoane juridice  posibilitatea ca in limita unui plafon (revolving) aprobat, sa realizeze utilizari si rambursari multiple, cu destinatii si/sau valute multiple.

Astfel, suma acordata in cadrul plafonului poate fi utilizata pe o perioada de pana la trei ani, sub forma mai multor produse din oferta Bancii care, insumate, nu pot depasi valoarea plafonului:

  • Credit de investitii;
  • Linia de credit;
  • Credit pentru finantarea stocurilor (non-revolving si revolving);
  • Credite pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat;
  • Credit special pentru finantarea activitatii curente;
  • Emitere Acreditive (import);
  • Scrisori de garantie si contragarantie bancara (SGB).

Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a creditelor. Mai multe detalii despre produsele si serviciile din oferta CEC Bank pot fi obtinute in orice unitate teritoriala, apeland gratuit numarul de telefon 0.800.800.848 sau accesand site-ul www.cec.ro.

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS

Noutăți fără precedent la IEAS 2018!

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS, se va desfășura în perioada 18 – 20 septembrie, la Palatul Parlamentului din București și va reuni peste 80 de companii din România și din străinătate, într-un concept integrat de business.

Pe o suprafață de peste 3.600 mp, în 3 săli de expoziție, vor fi prezentate cele mai noi produse și tehnologii din domeniul echipamentelor electrice, automatizărilor, aplicații pentru SMART CITY, roboți industriali și soluții software.

Ediția din 2018 a IEAS aduce o multitudine de noutăți, atât în rândul companiilor participante cât și în ceea ce privește conceptul de “Platforma de business integrată”. Anul acesta există o creștere semnificativă în rândul companiilor aflate la prima participare, semn că industria înregistrează o creștere, iar piața din România se dezvoltă. Peste 33 % dintre expozanți sunt companii noi.

Pe lângă expoziție, vizitatorii vor putea să participe la o serie de conferințe și workshop-uri susținute de companii sau diferite asociații. Companiile din industrie vor întâlni autoritățile care reglementează piața și prețurile la energie și vor discuta cadrul și normele impuse de Uniunea Europeană și nu numai. O temă de interes prezentată în cadrul conferințelor – eficiența energetică, economisirea de energie și reducerea costurilor – va fi dezbătută în cadrul evenimentului.

IEAS  continuă și anul acesta parteneriatul cu Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și va găzdui cea de a doua ediție a Târgului Național de Energie organizat de AFEER, sub deviza “Un consumator informat este un consumator protejat!”.

2018 – este anul liberalizării totale a pieței de energie electrică. Ce înseamnă asta pentru consumator?

Cine are de câștigat? AFEER promovează oportunitatea pieței libere. Deja peste 1,25 milioane de consumatori casnici au trecut pe piața concurențială (ANRE–aprilie 2018). Câteva zeci de mii de consumatori trec în fiecare lună către prețuri mai bune, servicii cu valoare adăugată, o mai mare apropiere între client și furnizor.

Concursul “Premiile Studențești pentru Inovare Tehnică”, aflat la cea de-a doua ediție, își va desemna câștigătorii în prima zi a expoziției. DK Expo, în calitate de organizator al IEAS, continuă să susțină mediul universitar și să premieze excelența și inovația, iar proiectele selecționate de anul acesta reflectă interesul tot mai mare al studenților și ideile inovatoare pentru a dezvolta și schimba lumea.

Intrarea la expoziție este liberă, cei interesați pot vizita IEAS în perioada 18 – 20 septembrie, între orele 10:00-18:00. Accesul în Palatul Parlamentului se face prin poarta B3 din Calea 13 Septembrie. Pentru acces rapid în expoziție, participanții pot să se înregistreze online pe www.ieas.ro.

Pozitia CNIPMMR referitoare la proiectul de OUG privind instituirea unor masuri de sprijin destinate zilierilor, angajatilor sezonieri si a celor care au lucrat in sistem telemunca

CNIPMMR susţine iniţiativa Guvernului de a sprijini angajatorii şi angajaţii din domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor COVID-19 prin introducerea unor beneficii financiare menite să stimuleze angajarea persoanelor rămase fără loc de muncă sau care s-au aflat în imposibilitatea angajării.

Referitor la Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă, CNIPMMR propune următoarele completări care vin în sprijinul întreprinzătorilor:

  1. Suma de 2.500 lei să fie acordată şi microintreprinderilor cu asociat unic, fără angajaţi, deoarece toţi antreprenorii în această perioadă pentru a-şi susţine activitatea au fost nevoiţi să se mute în on-line şi să utilizeze mai mult tehnologia informaţiei;
  2. Valoarea de 2.500 lei să poată fi decontată şi de IMM-urile care fac dovada că în perioada stării de urgenţă din anul 2020 au lucrat în regim de telemuncă şi au achiziţionat echipamente de tehnologia informaţiei necesare desfăşurării activităţii în regim telemuncă;
  3. Sprijinul financiar mai sus menţionat să poată fi utilizat şi în scopul achiziţionării unei semnături electronice calificate, precum şi a serviciilor prevăzute în pachetului digital propus de CNIPMMR în cadrul programului TECH NATION, care cuprinde un site de prezentare a activităţii şi soft pentru gestionarea datelor.

Pozitia CNIPMMR referitoare la Proiectul de OUG privind modificarea Codului Muncii – legea nr.53/2003

Referitor la Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă ce priveşte modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 prin introducerea unei noi instituţii juridice şi anume „munca flexibilă” sau „kurtzarbeit” astfel cum a fost ea consacrată la nivel european.

CNIPMMR susţine iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care vine atât în sprijinul întreprinderilor private cât şi al angajaţilor pentru a depăşi această perioadă de dificultăţi economice provocată de pandemia COVID-19.

În ceea ce priveşte conţinutul proiectului de ordonanţă, CNIPMMR propune următoarele completări:

  1. Pentru o mai mare claritate asupra conținutului şi asupra măsurilor ce urmează a fi adoptate, să se specifice în titlul actului normativ că acesta reglementeză „munca flexibilă” sau „kurtzarbeit”;
  2. Prin instituirea sistemului de „muncă flexibilă” angajatorul să aibă posibilitatea reducerii programului de muncă şi să poată dispune repartizarea inegală a normei de muncă reduse;
  3. Decizia de modificare a timpului de muncă, a modului de repartizare a acestuia pe zile şi, respectiv, a salariului să se comunice salariatului cu cel puţin 10/15 zile anterioare producerii modificării;
  4. Angajatorul să aibă posibilitatea informării și consultării direct cu salariatul, cu privire la intenţia de reducere unilaterală a timpului de muncă, acolo unde nu există sindicat reprezentativ sau reprezentanţi ai salariaţilor desemnaţi;
  5. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să clarifice în cuprinsul ordonanţei dacă îndemnizaţia pentru reducerea programului de muncă se achită de către angajator odată cu drepturile salariale, ulterior urmând să-i fie decontată de către instituţiile abilitate, sau va fi virată salariatului după ce angajatorul face dovada achitării salariului corespunzător normei de muncă reduse;
  6. Reducerea termenului de aprobare a Hotărârii Guvernului privind normele de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă de la 60 de zile la 10 zile.

Planuri ambitioase pentru transformarea digitala a Regiunii Centru

Ieri a fost lansat la Brașov Centrul de Inovare Digitală Futures of Innovation and Technology FIT – Digital Innovation Hub

Ieri, 1 iulie 2020, la Brașov, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Clusterul pentru Inovare și Tehnologie din Brașov și Iceberg Consulting, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, Asociația Incubatoarelor și Centrelor de Afaceri din România si Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna, au pus oficial bazele Futures of Innovation and Technology FIT Centrul de Inovare Digitală al Regiunii Centru.

Având în vedere că în România doar 1 din 12 IMM-uri au un nivel avansat de digitalizare, în timp ce la nivel european raportul este de 1 la 5, inițiatorii acestui proiect consideră că transformarea digitală trebuie să devină o prioritate pentru societatea și economia românească. Misiunea Futures of Innovation and Technology (FIT) – Digital Innovation Hub este de a facilita colaborarea între actorii regionali – companii private, instituții publice, mediul academic, IMM-uri, inovatori, institute de cercetare, clustere – cu scopul generării de inovare și plus-valoare prin implementarea soluțiilor de transformare digitală.

Comisia Europeană are în plan soluționarea acestor decalaje în adoptarea digitalizării prin susținerea Centrelor de Inovare Digitală (Digital Innovation Hubs), precum cel pe care l-am creat azi, ca ecosisteme care vor facilita implementarea noilor tehnologii în economie și administrație publică și vor disemina cunoștințele noi generate în domenii precum Artificial Intelligence, Cyber security, High-Performance Computing”, a declarat domnul Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

Brașovul este deschis pentru a implementa inovarea digitală. Este deschis noilor schimbări, noilor tehnologii. Avem parteneri care au capacitatea și resursele necesare implementării”, a declarat în cadrul evenimentului de lansare domnul George Scripcaru, Primarul Municipiului Brașov.

“Este un prim pas pe care îl pregătim de 2 luni de zile, dar pe care îl discutăm de foarte mult timp cu fiecare parte implicată și ne bucurăm că ne aflăm astăzi aici pentru a face un pas înainte. Transformarea digitală este un element de competitivitate, avem o economie digitală în creștere, dar care lucrează foarte mult pentru export. Un centru de dezvoltare digitală nu este o clădire și cu siguranță nu reprezintă doar o organizație ci, în esență, el este un ecosistem – organizații, oameni cu anumite competențe și accesul la investiții, adică Futures of Innovation and Technology”, a declarat domnul Ionuț Țața, președinte al Clusterului pentru Inovare și Tehnologie ALT Brașov și CEO Iceberg.

“Ne bucurăm să ne alăturăm acestui demers atât de important pentru regiune. Principalele sectoare economice – agro-food, green energy, balneo-turism, industria lemnului – au nevoie de beneficiile pe care le aduce digitalizarea pentru fluxurile de producție și pentru vizibilitatea business-ului”, a declarat domnul Lajos Vajda, Asociația Incubatoarelor și Centrelor de Afaceri din România.

Solicitarea mediului de afaceri privind asumarea unor termene clare de implementare a masurilor pentru relansarea economică a Romaniei

Consiliul Național al IMM-urilor din România solicită Guvernului României, prezentarea pachetului de măsuri de relansare economică într-un format unitar, cuprinzând măsurile, termenele de implementare și bugetele alocate.

O astfel de prezentare va asigura stabilitatea și predictibilitatea mediului de afaceri și va clarifica direcțiile de revenire și dezvoltare economică pentru perioada următoare, având în vedere faptul că pandemia COVID-19 a afectat competitivitatea unor sectoare economice.

Ținând cont de măsurile și susținerea acordată acestora de către Guvernul României, antreprenorii își vor putea elabora strategii și planuri de afaceri pe termen  mediu și lung ținând cont de măsurile anunțate și direcțiile de dezvoltare economică pe care acesta le va susține în următoarea perioadă.

Mai mult, potrivit cifrelor Inspecţiei Muncii, 467.000 de locuri de muncă au fost pierdute din economia națională în perioada 16 martie – 1 iunie, piaţa locală a muncii rămânând fără aproape 6.100 joburi zilnic în perioada menţionată. Din informațiile pe care le avem până în prezzent, cele mai multe din aceste contracte erau part-time sau contracte de muncă ale persoanelor care aveau 2 sau mai multe contracte active.

Astfel, devine deosebit de importantă implementarea urgentă a măsurilor de susținere a mediului de afaceri pentru a putea preîntâmpina un potential val următor de disponibilizări ce va viza, de această data, contracte permanente.

“O importanță mai mare decât nivelul pachetului financiar de măsuri o are asumarea unor termene clare, precise și fără echivoc de implementare a unor măsuri menite să relanseze economia României. Până în acest moment au fost prezentate o serie de intervenții economice de la granturi până la flexibilizarea forței de muncă dar nu avem un calendar clar de implementare a acestor măsuri. Cel mai important este nu CÂT ci CUM și CÂND. Cerem Guvernului publicarea în această săptămână a calendarului de măsuri cu termene, bugete alocate, responsabili de implementare.”, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Spre informare, vă transmitem propunerile de investiții de relansare economică ale CNIPMMR.

Propunerile CNIPMMR pentru modificarea Legii societăţilor nr. 31/1990

Ministerul Justiţie şi ONRC propun modificarea Legii societăţilor nr.31/1990 prin simplificarea formalităţilor şi permanentizarea unor măsuri din timpul perioadei de urgenţă, dintre care amintim:
– Adoptarea, ca soluție definitivă, a măsurii temporare prevazute la art. 27 din O.U.G. nr. 70/2020, in sensul că declarațiile pe proprie raspundere care se anexează la cererea de înregistrare/alte cereri să poată avea forma de înscris sub semnatură privată în formă electronică și să poată fi transmise la oficiul registrului comerțului, în original, prin mijloace electronice, cu semnatură electronică sau prin servicii de poștă și curier;
– Eliminarea cerinței de depunere, în susținerea cererilor de înregistrare, a declarației pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legate privind deținerea unor calități (asociat, administrator, cenzor, membru cooperator s.a.), precum și a specimenului de semnatură;
– Reglementarea posibilității ca certificatul de înregistrare prevăzut la art. 8 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, să fie emis și în formă electronică;
– Eliminarea obligativității depunerii dovezii privind efectuarea vărsămintelor privind capitalul social și a depunerii actelor de proprietate pentru aporturile în natură, iar în cazut în care printre ele figurează și imobile, a certificatului constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
– Eliminarea obligaţiei de publicare în Monitorul Oficial al României a hotărâritor AGA, a extrasului rezoluției la înmatriculare și a notificării privind depunerea actului constitutiv;
– Eliminarea depunerii actelor de înregistrare a fondatorilor, administratorilor, cenzorilor/ auditoritor persoane juridice, pentru persoanele juridice române, pentru care datele pot fi verificate în sistemul informatic integrat al ONRC;
– Eliminarea depunerii hotărârii organului statutar privind participarea la constituirea societatii a fondatorilor persoane juridice;

CNIPMMR susţine toate măsurile prin care se elimină sarcinile birocratice ale întreprinzătorilor, propunând în completarea lor cu un set de măsuri care să asigure o digitalizare a relaţiei stat-antreprenor, astfel:
1. Redactarea unei noi legi a societatilor- actuala lege a suferit numeroase modificări de-a lungul anilor, fiind republicată de 2 ori din cauza numărului mare de modificări/completări.
2. Introducerea sediului electronic obligatoriu – e-sediu – toţi profesionişti înregistraţi în Registrul Comerţului trebuie să aibă un sediu electronic pentru asigurarea comuncărilor cu organele administraţie publice;
3. Obligativitatea folosirii semnăturii electronice pentru toți profesioniști – e-semnatură – toţi profesionişti înregistraţi în Registrul Comerţului trebuie să folosească mijloace de comunciare elctronică şi toate documentele , cel putin în relaţia cu instituţiile publice, să fie semnate cu semnătură electronică;
4. Introducerea Carnetului de conducere a afacerii – un curs de formare antreprenorială pentru administratorii societaţii, cu exceptia absolvenților de învățământ superior/liceelor economice, asigurându-se astfel un minim pachet de cunostinţe econimice, juridice şi de management;
5. Instituirea obligativitatii aderării la o asociație a mediului de afaceri ;
6. Eliminarea obligativității menționării CAEN în Statut – cu excepții: armament, produse chimice etc – cu păstrarea doar a obligatiei de autorizare (introducerea prezumției ca toate codurile CAEN sunt trecute in Statut/act constitutiv)- se limină astfel procedurile birocratice prin care este necesar să îţi modifici în primă fază Statul pentru a menţiona un nou cod CAEN şi, ulterior, să îl autorizezi sau situţiile în care avem un Statut de 2-3 pagini, urmat de 10 pagini de coduri CAEN;
7. Comasarea formularelor pentru înființare într-unul singur simplificat;
8. Păstrarea posibilității organizării AGA prin sisteme de video-conferință/mijloace electronice.

Videoconferinta BURSA – Digitalizarea Romaniei si tehnologia 5G

Grupul de presă BURSA organizează videoconferinţa Digitalizarea României şi tehnologia 5G”, în data de 30 iunie 2020, începând cu ora 09:45.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe canalul de YouTube.

Teme propuse spre dezbatere:

  • Digitalizarea României, o urgenţă în pandemie;
  • Unde se află România pe harta digitală a Europei;
  • Soluţiile industriei  IT&C pentru digitalizarea economiei;
  • Rolul tehnologiei 5G în dezvoltarea digitalizării;
  • 5G – beneficii şi provocări pentru securitatea cibernetică;
  • Perspectivele licitaţiei 5G; 
  • Cadrul legislativ – deficienţe şi soluţii; 
  • Cybersecurity – provocări şi oportunităţi în pandemie;
  • Riscurile securităţii antrenate de o digitalizare forţată.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe site-ul evenimentului.

Asteptam intrebarile dumneavoastra pentru speakerii invitati in comentarii pe pagina de Facebook a ziarului BURSA, pe YouTube sau la adresa de e-mail: publicitate@bursa.ro

Piata de capital in timpul pandemiei COVID-19 – Prejudicii si oportunitati –

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Asociaţia Brokerilor, organizează videoconferinţa “Piaţa de capital în timpul pandemiei COVID-19 – Prejudicii şi oportunităţi, în data de 25 iunie 2020, începând cu ora 10:30.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe canalul de YouTube.

Din agenda evenimentului:

  • Efectele pandemiei Covid 19 asupra pieţei de capital;
  • Problemele supravegherii pieţei de capital;
  • Mecanismele bursiere – instrumente ale finanţării economiei în lumea post-COVID;
  • Listarea participaţiilor minoritare ale companiilor de stat: „ameninţare faţă de interesele naţionale economice” sau „cadru în care companiile să devină mai performante, să câştige vizibilitate sporită pentru mediul de afaceri şi să contribuie la o creştere economică sustenabilă în ţara noastră“;
  • Proiectului Fondului Suveran de Investiţii în noua realitate economică şi socială creată de pandemie; 
  • Vânzarea şi tranzacţionarea titlurilor de stat pentru populaţie prin piaţa de capital – beneficii pentru bursă, populaţie, Guvern etc;
  • Oportunităţile oferite investitorilor individuali de a-şi plasa economiile în instrumente financiare atractive (acţiuni ale companiilor de stat şi private, obligaţiuni, fonduri de investiţii) atât din punctul de vedere al randamentului potenţial cât şi al lichidităţii, faţă de alte opţiuni, cum ar fi depozitele bancare sau imobiliare;
  • Încurajarea populaţiei să economisescă mai mult şi să folosească instrumente de investiţii adecvate, care să crească valoarea economiilor pe termen lung şi să asigure stabilitatea financiară;
  • Modelele de business şi sursele de finanţare ale afacerilor înainte şi după criza Covid-19;
  • Oportunităţile create de pandemie pentru digitalizarea accesului investitorilor la piaţa de capital;
  • Proiectele Bursei de Valori Bucureşti în contextul crizei Covid-19 – Contrapartea Centrală, creşterea numărului de investitori, intrarea în categoria pieţelor emergente sub umbrela  MSCI.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe site-ul evenimentului:
https://www.bursa.ro/piata-de-capital-in-timpul-pandemiei-COVID-19-2020

Contact: publicitate@bursa.ro

Pozitia CNIPMMR privind modificarea legii dialogului social

Având în vedere necesitatea consultării reale și valorificării poziției părții patronale, pentru o reformă majoră a legislației speciale privind negocierile colective, conflictele de muncă și dialogul social, în contextul în care Propunerea legislativă privind dialogul social, înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr. Plx 715/2019, respinsă de Senatul României şi avizată negativ de CES, are numeroase amendamente, neexistând un consens între partenerii sociali cu privire la forma acesteia.

CNIPMMR nu consideră oportună adoptarea proiectului de lege în forma stabilită de Comisia de muncă din cadrul Camerei Deputaţilor şi solicită să se aibă în vedere următoarele aspecte:

1. Menţinerea dreptului patronilor de a se asocia în vederea constituirii unui patronat

Din modul cum este redactat proiectul în acest moment rezultă că doar angajatorii pot constitui un patronat, ori s-ar ajunge în situaţia absurdă în care mai multe instituţii publice, care au calitatea de angajatori, sau regii autonome deţinute în totalitate de stat, să constituie un patronat. Astfel se vor încheia contracte colective de muncă la nivel sectorial între sindicate şi patronate ale companiilor de stat care vor fi impuse aplicării tuturor companiilor private din sectorul de activitate, chiar dacă acestea nu şi-au exprimat acordul.

2. Eliminarea efectelor erga omnes ale contractului colectiv de muncă la nivel sectorial

Principiul relativităţii efectelor contractului stabileşte că acesta se aplică doar părţilor semnatare. Prin urmare, nu se poate accepta ca unui patron care nu a participat la negociere să i se aplice, prin efectul erga omnes, prevederile unui contract colectiv încheiat de 2 organizaţii private. Contractul este încheiat între două organizaţii private – sindicate şi patronate – şi nu poate avea efectele unei legi, care se aplică tuturor (ce se va întâmpla în cazul IMM-urilor din domeniul comerţului care au acelaşi cod CAEN cu marile lanţuri de magazine?). Totodată, trebuie subliniat faptul că această prevedere este neconstituţională deoarece contravine prevederilor art. 61, alin. 1 din Constituţia României, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării şi doar actele normative pot produce efecte erga omnes.

3. Eliminarea obligaţiilor pentru IMM-uri de a oferi informaţii despre politici sociale în vederea informării angajaților

Menţionăm că, la ora actuală obligaţia de a furniza informaţii angajaţilor este prevăzută de Legea 467/2006 şi de Codul Muncii. Prin urmare introducerea acestei prevederi nu face decât să-i încarce excesiv cu obligaţii pe patroni şi să dea naştere la abuzuri din partea sindicatelor, solicitând mai multe informaţii decât le sunt necesare.

4. Modificarea prevederilor privind constituirea unui sindicat astfel încât aceasta să nu poată fi realizată decât de cel puţin 15 angajați din aceeaşi unitate

Prevederea din proiect, conform căreia „Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puțin 10 angajați din aceeași unitate sau cel puțin 20 de angajați din unități diferite ale aceluiași sector de activitate”, este neconstituţională, ea venind în contradicţie cu Decizia CCR nr. 574/2011 care prevede că “Constituirea din angajaţi din aceaşi unitate este justificată de unitatea de interese a acestora. Numai această unitate de interese justifică înfiinţarea unui sindicat, pentru că, în caz contrar, sindicatul nu ar mai contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale economice şi sociale ale membrilor lor, ci numai a unora dintre membrii lor”.

5. Stabilirea dreptului unui patron de a se afilia la mai multe patronate în funcţie de obiectul de activitate sau din punct de vedere teritorial pentru apărarea intereselor specifice

Eliminarea criteriului teritorial restrânge dreptul constituţional de asociere al patronilor pentru apărarea intereselor specifice.

6. Menţinerea procentului pentru organizaţiile sindicale pentru dobândirea reprezentativităţii la nivel sectorial de 7 % din totalul numărului de angajaţi, şi nu 5%, practic la jumătate faţă de patronate – 10%, care trebuie confirmat de ITM.

Subliniem faptul că, pentru sindicate nu există obligaţia confirmării numărului de angajaţi de către ITM şi în plus la calcularea procentului în cazul lor se ţine cont şi de angajaţii din sectorul bugetar şi al companiilor de stat;

7. Eliminarea posibilităţii organizării grevei pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de muncă.

Se propune introducerea unei dispoziţii care prevede că:
conflictul colectiv de muncă poate fi declanşat în cazul neacordării, în mod colectiv, pentru minim 10% dintre angajaţi/lucrători sau cel puţin 30 de angajaţi/lucrători, a unor drepturi individuale prevăzute de lege, de contractele colective de muncă aplicabile şi/sau de contractele individuale de muncă”.

Unul din rolurile contractului colectiv de muncă este asigurarea păcii sociale, or dacă greva se poate declanşa indiferent de existenţa sau nu a unui contract colectiv de muncă, interesul partenerilor sociali pentru încheierea acestora scade foarte mult.

Prin această dispoziţie se crează o confuzie totală între conflictele de interese şi cele de drepturi.

Pentru nerespectarea unui contract, instanţa judecătorescă este singura în drept să stabilească întinderea nerespectării obligaţiilor şi măsurile reparatorii.

8. Respectarea principiului O.I.M. al negocierilor colective voluntare,  şi respectarea Convenţiei OIM nr. 98/1949 şi Convenţiei OIM  nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective, prin asigurarea libertăţii de negociere colectivă partenerilor sociali;

9. Neluarea în considerare în stabilirea de obligații a specificului microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, fără creșterea birocrației în domeniul negocierilor colective, prin scăderea numărului de salariaţi de la 21 la 10, pentru unităţile în care este obligatorie negocierea contractelor colective de muncă (se încalcă principiul negocierilor voluntare);

10. Păstrarea instituţiei reprezentanţilor salariaţilor din unitate.

Prin modul în care se doreşte reglementarea instituţiei reprezentantului salariaţilor  practic aceasta este eliminată, doar sindicatul dintr-o unitate având dreptul de a negocia în numele salariaţilor.

Angajaţii sunt obligaţi să constituie/adere la un sindicat, dacă doresc să negocieze colectiv, cu încălcarea principiului constituţional al libertăţii de asociere.

Instituţia reprezentanţilor salariaţilor nu are doar rolul de a reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor colective, ci are roluri multiple, din care amintim:

– în procesul de informare şi consultare a salariaţilor;

– în cazul transferului întreprinderii;

– privind informarea salariaţilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă

11. Nu se justifică reglementarea reprezentativităţii derivate în cazul sindicatelor (un sindicat nereprezentativ se afiliază la o federaţie reprezentativă şi devine reprezentativ sau la randul ei federaţia nereprezentativă este afiliată la o confederaţie reprezentativă şi devine reprezentativă).

Cu atât mai mult cu cât în proiect se prevede:

– reducerea de la 50% +1 din numărul total al angajaţilor unităţii la 35% a procentului pentru ca un sindicat să fie reprezentativ la nivel de unitate;

– reducerea de la 7% din efectivul angajaților din sectorul de activitate la 5% pentru o federaţie sindicală pentru a fi reprezentativă la nivel de sector de activitate.

CNIPMMR solicită Plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, acesta nerăspunzând nevoilor partenerilor sociali.

Mai mult, niciuna dintre organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional nu susţine modificarea actualei legislaţii privind dialogul social.

”Inedita” plenara a Comitetului Fondului Social European (FSE) 3-4 iunie 2020

Ultima ședință plenară a Comitetului managerial a FSE a fost inedită ca modalitate și conținut. Plenara din 3-4 iunie 2020 a fost prima realizată online cu avantajele și dezavantajele esențiale ale acestui tip de reuniune, reușind să fie funcțională, deși nu fără anumite disfuncționalități. Tematica reuniunii și dezbaterile au fost marcate profund de pandemia Coronavirus.

Cele mai importante subiecte, din cele 7 înscrise pe ordinea de zi au fost:

  • Prezentarea noului cadru financiar multianual al UE și a ”pachetelor” de măsuri de revenire din criză
  • Propunerile Comisiei UE privind noile acțiuni ale FSE pentru Cadrul Comun de Reglementare (CPR)
  • Prezentarea Semestrului UE de primăvară, marcat de ultimele evoluții generate de pandemia Coronavirus.
  • Creșterea capacității partenerilor sociali în perioada 2021 – 2027.

Dintre multiplele aspecte majore abordate punctăm următoarele:

  • Comisia UE a adoptat și lansat două programe speciale de urgență pentru a face față problemelor generate de pandemie, în martie și aprilie 2020, prin care se asigură redirecționarea unei părți din resursele alocate și/sau disponibile pentru noile necesități, concomitent cu mobilizarea unor sume suplimentare de peste 10 miliarde euro.
  • Preocupările principale ale FSE în prezent sunt limitarea pandemiei și limitarea pierderilor de slujbe.
  • FSE a aprobat schema de intervenție pe termen scurt referitoare la resursele umane și are în pregătire o schemă specială de garanții care va fi lansată în luna iunie 2020.
  • UE pregătește pentru viitorul exercițiu financiar UE 2021 – 2027 o finanțare masivă de 1,85 trilioane euro care va fi alocată sub formă de granturi și împrumuturi statelor membre UE. Aceste resurse vor fi direcționate pe trei zone:
  • a. Sprijinirea planurilor țărilor membre de refacere după criză.
  • Relansarea economiilor după blocajul generat de criză și ajutorarea investițiilor private.
  • b. Punerea în practică a ”lecțiilor” desprinse din această criză acționând în domeniile cele mai afectate, prioritare fiind cel medical și educațional.
  • c. Se mențin cele 3 dimensiuni strategice ale dezvoltării UE  –  ecologică, digitală și ”reziliența”  – adoptate în 2019.
  • Coordonatele majore ale demersurilor UE sunt accelerarea acordării resurselor financiare țărilor UE și creșterea flexibilității în utilizarea lor. Pentru acesta se operează și numeroase modificări în CPR (Common Previsional Regulations) și în reglementarea FSE, crescând temporar competențele acordate statelor membre în utilizarea resurselor primite.
  • FSE va acorda o atenție majoră grupurilor de populație cele mai afectate  – tineretul, muncitorii temporari, femei și oameni fără adăpost.
  • Documentul strategic ”EU Semester: măsuri pentru primăvara anului 2020”, care va fi prezentat public în iunie are la bază noi previziuni privind evoluția situației din UE (scadere de aproximativ 7,1% din PIB în 2020 față de o creștere anticipată inițial de 1,4% și 9% șomaj față de 6% prevăzut inițial). Documentul va conține un set de măsuri speciale de implementat în țările membre prin prisma evoluțiilor generate de pandemie. Va cuprinde măsuri privind schemele pe termen scurt (medicale, locuri de muncă, lichiditate pentru IMM-uri, ș.a.) și prevederi de reforme și priorități de investiții pe termen mediu.
  • România a fost menționată printre țările care au fost foarte rapide în utilizarea schemelor de ajutorare pe termen scurt.

Dezvoltării capacității instituționale și implicării partenerilor sociali în programele FSE li s-a acordat o atenție deosebită. România a fost indicată printre cele trei țări cărora li se acordă resurse substanțiale pentru dezvoltarea capacității instituționale a partenerilor sociali în perioada 2021-2027, de către autoritățile naționale de administrare a programelor și resurselor UE.

Lucrările ședinței plenare a Comitetului FSE au ilustrat deschiderea și eforturile conducerii UE, a FSE, pentru a acorda rapid un sprijin substanțial țărilor membre, pentru diminuăm efectelor pandemiei coronavirus și pentru relansarea sustenabilă a economiei statelor membre. Este un progres evident față de abordarea UE în cazul crizei precedente din 2009 – 2010.

Viitoarele plenare ale FSE vor fi în septembrie și, respectiv decembrie 2020.

  România pentru a valorifica la un nivel ridicat resursele și oportunitățile oferite de noua abordare a UE, trebuie să aibă pregătit setul de proiecte în iunie 2020.  

Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu

Contul de economii in lei de la CEC Bank dedicat clientilor persoane juridice

Clientii CEC Bank persoane juridice pot deschide conturi de economii in lei in oricare dintre cele peste 1.000 de unitati teritoriale CEC Bank. Contul de economii in lei este un produs flexibil, sigur, care ofera dobanzi competitive si prin intermediul caruia clientii pot efectua depuneri si retrageri de sume oricand, fara penalizari si fara a pierde dobanda acumulata. Clientii actuali ai bancii pot accesa contul de economii si prin intemediul canalelor alternative.

Nu exista o suma minima de constituire, iar rata anuala a dobanzii este fixa pe toata perioada. Dobanda bonificata este diferentiata pe transe valorice, fiind calculata zilnic la soldul existent in contul de economii si capitalizata lunar. Dobanda pornește de la 0,10% pentru sumele sub 5.000 de lei și ajunge la 0,30% in cazul unui sold de pana la 100.000 de lei. La scadenta, termenul se prelungeste automat pe o perioada egala cu cea pentru care a fost constituit initial, in conditiile de dobanda din ziua prelungirii.

Banii din contul de economii sunt garantati de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare pana la limita sumei de 100.00 euro, echivalent lei.

Pentru mai multe informatii despre produsele de economisire si creditare dedicate persoanelor juridice, accesați www.cec.ro .