Arhivă articole

Consiliul National al IMM-urilor din Romania solicita sprijin economic pentru impactul COVID-19

IMM-urile solicită o acțiune rapidă din partea instituțiilor publice pentru a evita criza

Ca urmare a intensificării efectelor virusului COVID-19 în Europa și a măsurilor luate pentru a limita răspândirea, CNIPMMR a primit o serie de informații de la membrii săi care indică deja un impact în creștere asupra anumitor sectoare ale economiei, în special pentru IMM-uri.

CNIPMMR salută primele eforturi depuse de către autoritățile publice prin acțiunile de comunicare responsabile realizate însă, consider că este necesară o acțiune rapidă pe mai multe domenii:

1.  Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare.

2.  Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.

3.   Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.

4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.

5.  Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: munciă temporară, work from home, tele-muncă etc.

6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.

7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:

– Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,

– Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,

– Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;

“În aceste momente dificile, România are nevoie de solidaritate socială și economică, să folosim toate resursele umane și profesionale pentru a depăși această perioada critică. IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, dar și cele capabile să susțină economia României, de aceea este imperios necesar să luăm o serie de măsuri care să ne pregătească pentru preîntâmpinarea unei crize. Am încredere că vom reuși să depășim această perioada dificilă și că împreună vom dovedi că suntem solidari și puternici.”, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Consiliul IMM-urilor din Romania contribuie la intoarcerea acasa a romanilor cu spirit antreprenorial din Diaspora

Consiliul IMM-urilor din România contribuie la întoarcerea acasă a românilor cu spirit antreprenorial din Diaspora. 

Românii din Diaspora sunt din ce în ce mai interesați să deruleze o activitate antreprenorială în țară, căutând activ noi modalități de a-și pune ideile de business în practică. Astfel, în cursa pentru obținerea finanțării din cadrul proiectului “Diaspora ReSTART” au intrat 149 de persoane care, după efectuarea unor cursuri de formare antreprenorială, au întocmit și depus planurile de afaceri, 60 dintre ele beneficiind de acces la o finanțare nerambursabilă de maximum 40.000 Euro.

Astfel, analiza celor 60 de planuri de afaceri câștigătoare relevă următoarele:

1.         Cei mai mulți aplicanți sunt din Marea Britanie (33.3%) și Spania (28.3%), urmați de Italia (11.67%), Franța (6.67%), Olanda (5%), Germania dar și Australia sau SUA (1.67%).

2.         Cele mai multe afaceri vor fi înființate în următoarele domenii:

  • 6312 – Activități ale portalurilor web (10%)
  • 4520 – Întreținerea și repararea autovehiculelor (8.33%)
  • 5610 – Restaurante (8.33%)
  • 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea (8.33%)
  • 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (5%)

3.         În ceea ce privește repartiția pe gen, 68.33% din firme vor fi conduse de bărbați și 31.67% de femei.

4.         Segmentarea pe regiuni relevă faptul că, din cele 60 de noi firme, 26.67%, se vor înființa în Regiunea Nord-Est și Regiunea Centru (21.67%) și alte 15% în Regiunea Nord-Vest.

Diaspora ReSTART este cel mai greu și cel mai frumos proiect implementat de mine până în prezent. Am avut privilegiul de a interacționa direct cu peste 400 de români plecați în afara țării, de a le cunoaște poveștile de viață și de a le oferi oportunitatea de a se întoarce și a crea valoare adaugata pe meleagurile natale. Pentru că vorbim despre un concurs, din pacate doar 60  dintre aceștia vor primi finanțarea nerambursabilă de 40.000 de euro, însă vreau să reiterez angajamentul ferm al CNIPMMR de a oferi sprijin tuturor persoanelor care vor să porneasă pe drumul plin de provocări dar și de satisfacții al antreprenoriatului. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc tuturor persoanelor implicate direct în implementarea proiectului pentru efortul lor susținut orientat exclusiv către atingerea obiectivului global al acestui proiect și anume facilitarea întoarcerii acasă a  românilor.”, Oana Bâra, Manager de proiect CNIPMMR.

În continuare, cele 60 de noi firme vor participa la o sesiune de 3 luni de mentorat unde își vor consolida afacerea prin furnizarea de informații cu privire la realizarea unei strategii de marketing, identificarea unei rețele de clienți, stabilizarea relaței cu furnizorii și cu clienții, menținerea relațiilor cu instituțiile statului în vederea raportării activității conform legislației, sau stabilirea și urmarea unei strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.

Testimonialele benficiarilor:

O experiență neașteptată! Un program de formare solid, flexibil și pe înțelesul tuturor, construit pentru cei ce doresc sa își pună ideile în aplicare dar nu dețin aptitudinile antreprenoriale de a o face! Am șansa de a transforma pasiunea în afacere iar acest program este piesa din puzzle care lipsea. Mulțumesc coordonatorilor pentru suport!, Adina P., viitor antreprenor în domeniul fabricării prajiturilor, Sibiu.

Programul DiasporaRestart a însemnat tot ce poate să-și dorească o persoană aflată în afara granițelor, o foarte bună oportunitate de a se reconecta cu România. M-am bucurat că am găsit acest program nerambursabil – foarte rar întâlnit în țările EU, oferind oportunitatea tuturor de a contribui la economia românească. Sprijinul oferit de coordonatorii programului a fost remarcabil, răspunzând practic la toate întrebările adresate, menţinând etica profesională pentru toate răspunsurile oferite în funcţie de situaţia solicitată. Vă mulţumesc foarte mult pentru tot sprijinul, felicitări tuturor participantilor si aştept cu nerăbdare începerea afacerii pentru a contribui la mediul de afaceri din România.”, Raul J., viitor antreprenor în domeniul prestării de servicii în activități de inginerie și consultanță tehnică, Arad.

Echipa Diaspora ReStart a dat dovadă de răbdare și profesionalism pe tot parcursul concursului și știu că a fost o muncă titanică și pentru voi, nu doar pentru noi. Vă mulțumesc pentru o vară ca pe vremea studenției și pentru rolul instrumental pe care l-ați avut în elaborarea planului de afaceri. Tutorele meu a fost săritor chiar și la miezul nopții, adaptându-se la diferențele de fus orar și la numeroasele întrebări încărcate de panica livrării unui plan coerent în timpul alocat. Rezultatul concursului pentru mine a fost cireașa de pe tort, dar cursul și sprijinul primite în ultimele luni m-au învățat niște lecții esențiale de antreprenoriat și mi-au dat încrederea necesară să deschid afacerea din Marea Britanie și în România.”, Alice V., viitor antreprenor în domeniul publicității, Brașov.

Informații de background

Diaspora ReSTART” este un proiect implementat de către Consiliul IMM-urilor din România, în calitate de beneficiar, în perioada septembrie 2017 – septembrie 2020 și are ca obiectiv principal încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbana din regiunile mai puțin dezvoltate ale României de către românii din Diaspora prin oferirea unei finanțări de până la 40.000 Euro pentru start-up-uri înființate prin proiect.

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit destinata persoanelor juridice

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit, modalitate de finantare ce ofera clientilor persoane juridice  posibilitatea ca in limita unui plafon (revolving) aprobat, sa realizeze utilizari si rambursari multiple, cu destinatii si/sau valute multiple.

Astfel, suma acordata in cadrul plafonului poate fi utilizata pe o perioada de pana la trei ani, sub forma mai multor produse din oferta Bancii care, insumate, nu pot depasi valoarea plafonului:

  • Credit de investitii;
  • Linia de credit;
  • Credit pentru finantarea stocurilor (non-revolving si revolving);
  • Credite pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat;
  • Credit special pentru finantarea activitatii curente;
  • Emitere Acreditive (import);
  • Scrisori de garantie si contragarantie bancara (SGB).

Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a creditelor. Mai multe detalii despre produsele si serviciile din oferta CEC Bank pot fi obtinute in orice unitate teritoriala, apeland gratuit numarul de telefon 0.800.800.848 sau accesand site-ul www.cec.ro.

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS

Noutăți fără precedent la IEAS 2018!

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS, se va desfășura în perioada 18 – 20 septembrie, la Palatul Parlamentului din București și va reuni peste 80 de companii din România și din străinătate, într-un concept integrat de business.

Pe o suprafață de peste 3.600 mp, în 3 săli de expoziție, vor fi prezentate cele mai noi produse și tehnologii din domeniul echipamentelor electrice, automatizărilor, aplicații pentru SMART CITY, roboți industriali și soluții software.

Ediția din 2018 a IEAS aduce o multitudine de noutăți, atât în rândul companiilor participante cât și în ceea ce privește conceptul de “Platforma de business integrată”. Anul acesta există o creștere semnificativă în rândul companiilor aflate la prima participare, semn că industria înregistrează o creștere, iar piața din România se dezvoltă. Peste 33 % dintre expozanți sunt companii noi.

Pe lângă expoziție, vizitatorii vor putea să participe la o serie de conferințe și workshop-uri susținute de companii sau diferite asociații. Companiile din industrie vor întâlni autoritățile care reglementează piața și prețurile la energie și vor discuta cadrul și normele impuse de Uniunea Europeană și nu numai. O temă de interes prezentată în cadrul conferințelor – eficiența energetică, economisirea de energie și reducerea costurilor – va fi dezbătută în cadrul evenimentului.

IEAS  continuă și anul acesta parteneriatul cu Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și va găzdui cea de a doua ediție a Târgului Național de Energie organizat de AFEER, sub deviza “Un consumator informat este un consumator protejat!”.

2018 – este anul liberalizării totale a pieței de energie electrică. Ce înseamnă asta pentru consumator?

Cine are de câștigat? AFEER promovează oportunitatea pieței libere. Deja peste 1,25 milioane de consumatori casnici au trecut pe piața concurențială (ANRE–aprilie 2018). Câteva zeci de mii de consumatori trec în fiecare lună către prețuri mai bune, servicii cu valoare adăugată, o mai mare apropiere între client și furnizor.

Concursul “Premiile Studențești pentru Inovare Tehnică”, aflat la cea de-a doua ediție, își va desemna câștigătorii în prima zi a expoziției. DK Expo, în calitate de organizator al IEAS, continuă să susțină mediul universitar și să premieze excelența și inovația, iar proiectele selecționate de anul acesta reflectă interesul tot mai mare al studenților și ideile inovatoare pentru a dezvolta și schimba lumea.

Intrarea la expoziție este liberă, cei interesați pot vizita IEAS în perioada 18 – 20 septembrie, între orele 10:00-18:00. Accesul în Palatul Parlamentului se face prin poarta B3 din Calea 13 Septembrie. Pentru acces rapid în expoziție, participanții pot să se înregistreze online pe www.ieas.ro.

Hueman Advertising, partener CNIPMMR

Hueman Advertising este agenția digitală creativă din Timișoara, specializată în Social Media, websites și branding, care crede în realizarea lucrurilor de calitate, mai presus de tendințe, și se concentrează pe experiențele umane și pe conexiunea empatică. Cu o echipă tânără, creativă și implicată, fiecare proiect este unul reușit – de la idee, la strategie și până la implementare.

Cu peste 6 ani de experiență în domeniu, Hueman are în portofoliu zeci de clienți naționali, internaționali și locali de renume, pentru care a realizat identități vizuale, site-uri, campanii creative, comunități implicate și, în același timp, a crescut atât notorietatea acestora, cât și vânzările. În toată această perioadă, agenția a acumulat expertiză colaborând cu branduri din industriile de Telecom, IT&C, Auto, Beauty&Fashion, FMCG & HoReCa și Entertainment.

În portofoliul agenției se regăsesc clienți precum Danone, Vodafone, Niro Investment Group, Bucovina, Gatta, Casa Rusu, Liebherr, Aegon, MAHLE, Cărturești, MedLife, Monte Banato, Joyson Safety Systems, Flex și mulți alții.

Puteți afla mai multe despre Hueman Advertising pe www.hueman.ro

Propuneri de perfectionare/actualizare a schemelor de finantare instituite prin OUG nr. 130/2020

Propunerile CNIPMMR adresate Comisiei economice, industriei și serviciilor cu privire la OUG130/2020 ce vizează unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operational Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene au fost integral incluse în proiectul de lege.

Documentele pot fi accesate aici și aici .

Pozitia CNIPMMR referitoare la proiectul de OUG privind instituirea unor masuri de sprijin destinate zilierilor, angajatilor sezonieri si a celor care au lucrat in sistem telemunca

CNIPMMR susţine iniţiativa Guvernului de a sprijini angajatorii şi angajaţii din domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor COVID-19 prin introducerea unor beneficii financiare menite să stimuleze angajarea persoanelor rămase fără loc de muncă sau care s-au aflat în imposibilitatea angajării.

Referitor la Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă, CNIPMMR propune următoarele completări care vin în sprijinul întreprinzătorilor:

  1. Suma de 2.500 lei să fie acordată şi microintreprinderilor cu asociat unic, fără angajaţi, deoarece toţi antreprenorii în această perioadă pentru a-şi susţine activitatea au fost nevoiţi să se mute în on-line şi să utilizeze mai mult tehnologia informaţiei;
  2. Valoarea de 2.500 lei să poată fi decontată şi de IMM-urile care fac dovada că în perioada stării de urgenţă din anul 2020 au lucrat în regim de telemuncă şi au achiziţionat echipamente de tehnologia informaţiei necesare desfăşurării activităţii în regim telemuncă;
  3. Sprijinul financiar mai sus menţionat să poată fi utilizat şi în scopul achiziţionării unei semnături electronice calificate, precum şi a serviciilor prevăzute în pachetului digital propus de CNIPMMR în cadrul programului TECH NATION, care cuprinde un site de prezentare a activităţii şi soft pentru gestionarea datelor.

Pozitia CNIPMMR referitoare la Proiectul de OUG privind modificarea Codului Muncii – legea nr.53/2003

Referitor la Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă ce priveşte modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 prin introducerea unei noi instituţii juridice şi anume „munca flexibilă” sau „kurtzarbeit” astfel cum a fost ea consacrată la nivel european.

CNIPMMR susţine iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care vine atât în sprijinul întreprinderilor private cât şi al angajaţilor pentru a depăşi această perioadă de dificultăţi economice provocată de pandemia COVID-19.

În ceea ce priveşte conţinutul proiectului de ordonanţă, CNIPMMR propune următoarele completări:

  1. Pentru o mai mare claritate asupra conținutului şi asupra măsurilor ce urmează a fi adoptate, să se specifice în titlul actului normativ că acesta reglementeză „munca flexibilă” sau „kurtzarbeit”;
  2. Prin instituirea sistemului de „muncă flexibilă” angajatorul să aibă posibilitatea reducerii programului de muncă şi să poată dispune repartizarea inegală a normei de muncă reduse;
  3. Decizia de modificare a timpului de muncă, a modului de repartizare a acestuia pe zile şi, respectiv, a salariului să se comunice salariatului cu cel puţin 10/15 zile anterioare producerii modificării;
  4. Angajatorul să aibă posibilitatea informării și consultării direct cu salariatul, cu privire la intenţia de reducere unilaterală a timpului de muncă, acolo unde nu există sindicat reprezentativ sau reprezentanţi ai salariaţilor desemnaţi;
  5. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să clarifice în cuprinsul ordonanţei dacă îndemnizaţia pentru reducerea programului de muncă se achită de către angajator odată cu drepturile salariale, ulterior urmând să-i fie decontată de către instituţiile abilitate, sau va fi virată salariatului după ce angajatorul face dovada achitării salariului corespunzător normei de muncă reduse;
  6. Reducerea termenului de aprobare a Hotărârii Guvernului privind normele de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă de la 60 de zile la 10 zile.

Planuri ambitioase pentru transformarea digitala a Regiunii Centru

Ieri a fost lansat la Brașov Centrul de Inovare Digitală Futures of Innovation and Technology FIT – Digital Innovation Hub

Ieri, 1 iulie 2020, la Brașov, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Clusterul pentru Inovare și Tehnologie din Brașov și Iceberg Consulting, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, Asociația Incubatoarelor și Centrelor de Afaceri din România si Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna, au pus oficial bazele Futures of Innovation and Technology FIT Centrul de Inovare Digitală al Regiunii Centru.

Având în vedere că în România doar 1 din 12 IMM-uri au un nivel avansat de digitalizare, în timp ce la nivel european raportul este de 1 la 5, inițiatorii acestui proiect consideră că transformarea digitală trebuie să devină o prioritate pentru societatea și economia românească. Misiunea Futures of Innovation and Technology (FIT) – Digital Innovation Hub este de a facilita colaborarea între actorii regionali – companii private, instituții publice, mediul academic, IMM-uri, inovatori, institute de cercetare, clustere – cu scopul generării de inovare și plus-valoare prin implementarea soluțiilor de transformare digitală.

Comisia Europeană are în plan soluționarea acestor decalaje în adoptarea digitalizării prin susținerea Centrelor de Inovare Digitală (Digital Innovation Hubs), precum cel pe care l-am creat azi, ca ecosisteme care vor facilita implementarea noilor tehnologii în economie și administrație publică și vor disemina cunoștințele noi generate în domenii precum Artificial Intelligence, Cyber security, High-Performance Computing”, a declarat domnul Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

Brașovul este deschis pentru a implementa inovarea digitală. Este deschis noilor schimbări, noilor tehnologii. Avem parteneri care au capacitatea și resursele necesare implementării”, a declarat în cadrul evenimentului de lansare domnul George Scripcaru, Primarul Municipiului Brașov.

“Este un prim pas pe care îl pregătim de 2 luni de zile, dar pe care îl discutăm de foarte mult timp cu fiecare parte implicată și ne bucurăm că ne aflăm astăzi aici pentru a face un pas înainte. Transformarea digitală este un element de competitivitate, avem o economie digitală în creștere, dar care lucrează foarte mult pentru export. Un centru de dezvoltare digitală nu este o clădire și cu siguranță nu reprezintă doar o organizație ci, în esență, el este un ecosistem – organizații, oameni cu anumite competențe și accesul la investiții, adică Futures of Innovation and Technology”, a declarat domnul Ionuț Țața, președinte al Clusterului pentru Inovare și Tehnologie ALT Brașov și CEO Iceberg.

“Ne bucurăm să ne alăturăm acestui demers atât de important pentru regiune. Principalele sectoare economice – agro-food, green energy, balneo-turism, industria lemnului – au nevoie de beneficiile pe care le aduce digitalizarea pentru fluxurile de producție și pentru vizibilitatea business-ului”, a declarat domnul Lajos Vajda, Asociația Incubatoarelor și Centrelor de Afaceri din România.

Solicitarea mediului de afaceri privind asumarea unor termene clare de implementare a masurilor pentru relansarea economică a Romaniei

Consiliul Național al IMM-urilor din România solicită Guvernului României, prezentarea pachetului de măsuri de relansare economică într-un format unitar, cuprinzând măsurile, termenele de implementare și bugetele alocate.

O astfel de prezentare va asigura stabilitatea și predictibilitatea mediului de afaceri și va clarifica direcțiile de revenire și dezvoltare economică pentru perioada următoare, având în vedere faptul că pandemia COVID-19 a afectat competitivitatea unor sectoare economice.

Ținând cont de măsurile și susținerea acordată acestora de către Guvernul României, antreprenorii își vor putea elabora strategii și planuri de afaceri pe termen  mediu și lung ținând cont de măsurile anunțate și direcțiile de dezvoltare economică pe care acesta le va susține în următoarea perioadă.

Mai mult, potrivit cifrelor Inspecţiei Muncii, 467.000 de locuri de muncă au fost pierdute din economia națională în perioada 16 martie – 1 iunie, piaţa locală a muncii rămânând fără aproape 6.100 joburi zilnic în perioada menţionată. Din informațiile pe care le avem până în prezzent, cele mai multe din aceste contracte erau part-time sau contracte de muncă ale persoanelor care aveau 2 sau mai multe contracte active.

Astfel, devine deosebit de importantă implementarea urgentă a măsurilor de susținere a mediului de afaceri pentru a putea preîntâmpina un potential val următor de disponibilizări ce va viza, de această data, contracte permanente.

“O importanță mai mare decât nivelul pachetului financiar de măsuri o are asumarea unor termene clare, precise și fără echivoc de implementare a unor măsuri menite să relanseze economia României. Până în acest moment au fost prezentate o serie de intervenții economice de la granturi până la flexibilizarea forței de muncă dar nu avem un calendar clar de implementare a acestor măsuri. Cel mai important este nu CÂT ci CUM și CÂND. Cerem Guvernului publicarea în această săptămână a calendarului de măsuri cu termene, bugete alocate, responsabili de implementare.”, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Spre informare, vă transmitem propunerile de investiții de relansare economică ale CNIPMMR.

Propunerile CNIPMMR pentru modificarea Legii societăţilor nr. 31/1990

Ministerul Justiţie şi ONRC propun modificarea Legii societăţilor nr.31/1990 prin simplificarea formalităţilor şi permanentizarea unor măsuri din timpul perioadei de urgenţă, dintre care amintim:
– Adoptarea, ca soluție definitivă, a măsurii temporare prevazute la art. 27 din O.U.G. nr. 70/2020, in sensul că declarațiile pe proprie raspundere care se anexează la cererea de înregistrare/alte cereri să poată avea forma de înscris sub semnatură privată în formă electronică și să poată fi transmise la oficiul registrului comerțului, în original, prin mijloace electronice, cu semnatură electronică sau prin servicii de poștă și curier;
– Eliminarea cerinței de depunere, în susținerea cererilor de înregistrare, a declarației pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legate privind deținerea unor calități (asociat, administrator, cenzor, membru cooperator s.a.), precum și a specimenului de semnatură;
– Reglementarea posibilității ca certificatul de înregistrare prevăzut la art. 8 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, să fie emis și în formă electronică;
– Eliminarea obligativității depunerii dovezii privind efectuarea vărsămintelor privind capitalul social și a depunerii actelor de proprietate pentru aporturile în natură, iar în cazut în care printre ele figurează și imobile, a certificatului constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
– Eliminarea obligaţiei de publicare în Monitorul Oficial al României a hotărâritor AGA, a extrasului rezoluției la înmatriculare și a notificării privind depunerea actului constitutiv;
– Eliminarea depunerii actelor de înregistrare a fondatorilor, administratorilor, cenzorilor/ auditoritor persoane juridice, pentru persoanele juridice române, pentru care datele pot fi verificate în sistemul informatic integrat al ONRC;
– Eliminarea depunerii hotărârii organului statutar privind participarea la constituirea societatii a fondatorilor persoane juridice;

CNIPMMR susţine toate măsurile prin care se elimină sarcinile birocratice ale întreprinzătorilor, propunând în completarea lor cu un set de măsuri care să asigure o digitalizare a relaţiei stat-antreprenor, astfel:
1. Redactarea unei noi legi a societatilor- actuala lege a suferit numeroase modificări de-a lungul anilor, fiind republicată de 2 ori din cauza numărului mare de modificări/completări.
2. Introducerea sediului electronic obligatoriu – e-sediu – toţi profesionişti înregistraţi în Registrul Comerţului trebuie să aibă un sediu electronic pentru asigurarea comuncărilor cu organele administraţie publice;
3. Obligativitatea folosirii semnăturii electronice pentru toți profesioniști – e-semnatură – toţi profesionişti înregistraţi în Registrul Comerţului trebuie să folosească mijloace de comunciare elctronică şi toate documentele , cel putin în relaţia cu instituţiile publice, să fie semnate cu semnătură electronică;
4. Introducerea Carnetului de conducere a afacerii – un curs de formare antreprenorială pentru administratorii societaţii, cu exceptia absolvenților de învățământ superior/liceelor economice, asigurându-se astfel un minim pachet de cunostinţe econimice, juridice şi de management;
5. Instituirea obligativitatii aderării la o asociație a mediului de afaceri ;
6. Eliminarea obligativității menționării CAEN în Statut – cu excepții: armament, produse chimice etc – cu păstrarea doar a obligatiei de autorizare (introducerea prezumției ca toate codurile CAEN sunt trecute in Statut/act constitutiv)- se limină astfel procedurile birocratice prin care este necesar să îţi modifici în primă fază Statul pentru a menţiona un nou cod CAEN şi, ulterior, să îl autorizezi sau situţiile în care avem un Statut de 2-3 pagini, urmat de 10 pagini de coduri CAEN;
7. Comasarea formularelor pentru înființare într-unul singur simplificat;
8. Păstrarea posibilității organizării AGA prin sisteme de video-conferință/mijloace electronice.

Videoconferinta BURSA – Digitalizarea Romaniei si tehnologia 5G

Grupul de presă BURSA organizează videoconferinţa Digitalizarea României şi tehnologia 5G”, în data de 30 iunie 2020, începând cu ora 09:45.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe canalul de YouTube.

Teme propuse spre dezbatere:

  • Digitalizarea României, o urgenţă în pandemie;
  • Unde se află România pe harta digitală a Europei;
  • Soluţiile industriei  IT&C pentru digitalizarea economiei;
  • Rolul tehnologiei 5G în dezvoltarea digitalizării;
  • 5G – beneficii şi provocări pentru securitatea cibernetică;
  • Perspectivele licitaţiei 5G; 
  • Cadrul legislativ – deficienţe şi soluţii; 
  • Cybersecurity – provocări şi oportunităţi în pandemie;
  • Riscurile securităţii antrenate de o digitalizare forţată.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe site-ul evenimentului.

Asteptam intrebarile dumneavoastra pentru speakerii invitati in comentarii pe pagina de Facebook a ziarului BURSA, pe YouTube sau la adresa de e-mail: publicitate@bursa.ro