Arhivă articole

Consiliul National al IMM-urilor din Romania solicita sprijin economic pentru impactul COVID-19

IMM-urile solicită o acțiune rapidă din partea instituțiilor publice pentru a evita criza

Ca urmare a intensificării efectelor virusului COVID-19 în Europa și a măsurilor luate pentru a limita răspândirea, CNIPMMR a primit o serie de informații de la membrii săi care indică deja un impact în creștere asupra anumitor sectoare ale economiei, în special pentru IMM-uri.

CNIPMMR salută primele eforturi depuse de către autoritățile publice prin acțiunile de comunicare responsabile realizate însă, consider că este necesară o acțiune rapidă pe mai multe domenii:

1.  Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare.

2.  Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.

3.   Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.

4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.

5.  Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: munciă temporară, work from home, tele-muncă etc.

6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.

7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:

– Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,

– Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,

– Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;

“În aceste momente dificile, România are nevoie de solidaritate socială și economică, să folosim toate resursele umane și profesionale pentru a depăși această perioada critică. IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, dar și cele capabile să susțină economia României, de aceea este imperios necesar să luăm o serie de măsuri care să ne pregătească pentru preîntâmpinarea unei crize. Am încredere că vom reuși să depășim această perioada dificilă și că împreună vom dovedi că suntem solidari și puternici.”, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Consiliul IMM-urilor din Romania contribuie la intoarcerea acasa a romanilor cu spirit antreprenorial din Diaspora

Consiliul IMM-urilor din România contribuie la întoarcerea acasă a românilor cu spirit antreprenorial din Diaspora. 

Românii din Diaspora sunt din ce în ce mai interesați să deruleze o activitate antreprenorială în țară, căutând activ noi modalități de a-și pune ideile de business în practică. Astfel, în cursa pentru obținerea finanțării din cadrul proiectului “Diaspora ReSTART” au intrat 149 de persoane care, după efectuarea unor cursuri de formare antreprenorială, au întocmit și depus planurile de afaceri, 60 dintre ele beneficiind de acces la o finanțare nerambursabilă de maximum 40.000 Euro.

Astfel, analiza celor 60 de planuri de afaceri câștigătoare relevă următoarele:

1.         Cei mai mulți aplicanți sunt din Marea Britanie (33.3%) și Spania (28.3%), urmați de Italia (11.67%), Franța (6.67%), Olanda (5%), Germania dar și Australia sau SUA (1.67%).

2.         Cele mai multe afaceri vor fi înființate în următoarele domenii:

  • 6312 – Activități ale portalurilor web (10%)
  • 4520 – Întreținerea și repararea autovehiculelor (8.33%)
  • 5610 – Restaurante (8.33%)
  • 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea (8.33%)
  • 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (5%)

3.         În ceea ce privește repartiția pe gen, 68.33% din firme vor fi conduse de bărbați și 31.67% de femei.

4.         Segmentarea pe regiuni relevă faptul că, din cele 60 de noi firme, 26.67%, se vor înființa în Regiunea Nord-Est și Regiunea Centru (21.67%) și alte 15% în Regiunea Nord-Vest.

Diaspora ReSTART este cel mai greu și cel mai frumos proiect implementat de mine până în prezent. Am avut privilegiul de a interacționa direct cu peste 400 de români plecați în afara țării, de a le cunoaște poveștile de viață și de a le oferi oportunitatea de a se întoarce și a crea valoare adaugata pe meleagurile natale. Pentru că vorbim despre un concurs, din pacate doar 60  dintre aceștia vor primi finanțarea nerambursabilă de 40.000 de euro, însă vreau să reiterez angajamentul ferm al CNIPMMR de a oferi sprijin tuturor persoanelor care vor să porneasă pe drumul plin de provocări dar și de satisfacții al antreprenoriatului. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc tuturor persoanelor implicate direct în implementarea proiectului pentru efortul lor susținut orientat exclusiv către atingerea obiectivului global al acestui proiect și anume facilitarea întoarcerii acasă a  românilor.”, Oana Bâra, Manager de proiect CNIPMMR.

În continuare, cele 60 de noi firme vor participa la o sesiune de 3 luni de mentorat unde își vor consolida afacerea prin furnizarea de informații cu privire la realizarea unei strategii de marketing, identificarea unei rețele de clienți, stabilizarea relaței cu furnizorii și cu clienții, menținerea relațiilor cu instituțiile statului în vederea raportării activității conform legislației, sau stabilirea și urmarea unei strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.

Testimonialele benficiarilor:

O experiență neașteptată! Un program de formare solid, flexibil și pe înțelesul tuturor, construit pentru cei ce doresc sa își pună ideile în aplicare dar nu dețin aptitudinile antreprenoriale de a o face! Am șansa de a transforma pasiunea în afacere iar acest program este piesa din puzzle care lipsea. Mulțumesc coordonatorilor pentru suport!, Adina P., viitor antreprenor în domeniul fabricării prajiturilor, Sibiu.

Programul DiasporaRestart a însemnat tot ce poate să-și dorească o persoană aflată în afara granițelor, o foarte bună oportunitate de a se reconecta cu România. M-am bucurat că am găsit acest program nerambursabil – foarte rar întâlnit în țările EU, oferind oportunitatea tuturor de a contribui la economia românească. Sprijinul oferit de coordonatorii programului a fost remarcabil, răspunzând practic la toate întrebările adresate, menţinând etica profesională pentru toate răspunsurile oferite în funcţie de situaţia solicitată. Vă mulţumesc foarte mult pentru tot sprijinul, felicitări tuturor participantilor si aştept cu nerăbdare începerea afacerii pentru a contribui la mediul de afaceri din România.”, Raul J., viitor antreprenor în domeniul prestării de servicii în activități de inginerie și consultanță tehnică, Arad.

Echipa Diaspora ReStart a dat dovadă de răbdare și profesionalism pe tot parcursul concursului și știu că a fost o muncă titanică și pentru voi, nu doar pentru noi. Vă mulțumesc pentru o vară ca pe vremea studenției și pentru rolul instrumental pe care l-ați avut în elaborarea planului de afaceri. Tutorele meu a fost săritor chiar și la miezul nopții, adaptându-se la diferențele de fus orar și la numeroasele întrebări încărcate de panica livrării unui plan coerent în timpul alocat. Rezultatul concursului pentru mine a fost cireașa de pe tort, dar cursul și sprijinul primite în ultimele luni m-au învățat niște lecții esențiale de antreprenoriat și mi-au dat încrederea necesară să deschid afacerea din Marea Britanie și în România.”, Alice V., viitor antreprenor în domeniul publicității, Brașov.

Informații de background

Diaspora ReSTART” este un proiect implementat de către Consiliul IMM-urilor din România, în calitate de beneficiar, în perioada septembrie 2017 – septembrie 2020 și are ca obiectiv principal încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbana din regiunile mai puțin dezvoltate ale României de către românii din Diaspora prin oferirea unei finanțări de până la 40.000 Euro pentru start-up-uri înființate prin proiect.

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit destinata persoanelor juridice

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit, modalitate de finantare ce ofera clientilor persoane juridice  posibilitatea ca in limita unui plafon (revolving) aprobat, sa realizeze utilizari si rambursari multiple, cu destinatii si/sau valute multiple.

Astfel, suma acordata in cadrul plafonului poate fi utilizata pe o perioada de pana la trei ani, sub forma mai multor produse din oferta Bancii care, insumate, nu pot depasi valoarea plafonului:

  • Credit de investitii;
  • Linia de credit;
  • Credit pentru finantarea stocurilor (non-revolving si revolving);
  • Credite pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat;
  • Credit special pentru finantarea activitatii curente;
  • Emitere Acreditive (import);
  • Scrisori de garantie si contragarantie bancara (SGB).

Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a creditelor. Mai multe detalii despre produsele si serviciile din oferta CEC Bank pot fi obtinute in orice unitate teritoriala, apeland gratuit numarul de telefon 0.800.800.848 sau accesand site-ul www.cec.ro.

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS

Noutăți fără precedent la IEAS 2018!

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS, se va desfășura în perioada 18 – 20 septembrie, la Palatul Parlamentului din București și va reuni peste 80 de companii din România și din străinătate, într-un concept integrat de business.

Pe o suprafață de peste 3.600 mp, în 3 săli de expoziție, vor fi prezentate cele mai noi produse și tehnologii din domeniul echipamentelor electrice, automatizărilor, aplicații pentru SMART CITY, roboți industriali și soluții software.

Ediția din 2018 a IEAS aduce o multitudine de noutăți, atât în rândul companiilor participante cât și în ceea ce privește conceptul de “Platforma de business integrată”. Anul acesta există o creștere semnificativă în rândul companiilor aflate la prima participare, semn că industria înregistrează o creștere, iar piața din România se dezvoltă. Peste 33 % dintre expozanți sunt companii noi.

Pe lângă expoziție, vizitatorii vor putea să participe la o serie de conferințe și workshop-uri susținute de companii sau diferite asociații. Companiile din industrie vor întâlni autoritățile care reglementează piața și prețurile la energie și vor discuta cadrul și normele impuse de Uniunea Europeană și nu numai. O temă de interes prezentată în cadrul conferințelor – eficiența energetică, economisirea de energie și reducerea costurilor – va fi dezbătută în cadrul evenimentului.

IEAS  continuă și anul acesta parteneriatul cu Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și va găzdui cea de a doua ediție a Târgului Național de Energie organizat de AFEER, sub deviza “Un consumator informat este un consumator protejat!”.

2018 – este anul liberalizării totale a pieței de energie electrică. Ce înseamnă asta pentru consumator?

Cine are de câștigat? AFEER promovează oportunitatea pieței libere. Deja peste 1,25 milioane de consumatori casnici au trecut pe piața concurențială (ANRE–aprilie 2018). Câteva zeci de mii de consumatori trec în fiecare lună către prețuri mai bune, servicii cu valoare adăugată, o mai mare apropiere între client și furnizor.

Concursul “Premiile Studențești pentru Inovare Tehnică”, aflat la cea de-a doua ediție, își va desemna câștigătorii în prima zi a expoziției. DK Expo, în calitate de organizator al IEAS, continuă să susțină mediul universitar și să premieze excelența și inovația, iar proiectele selecționate de anul acesta reflectă interesul tot mai mare al studenților și ideile inovatoare pentru a dezvolta și schimba lumea.

Intrarea la expoziție este liberă, cei interesați pot vizita IEAS în perioada 18 – 20 septembrie, între orele 10:00-18:00. Accesul în Palatul Parlamentului se face prin poarta B3 din Calea 13 Septembrie. Pentru acces rapid în expoziție, participanții pot să se înregistreze online pe www.ieas.ro.

Campania #ROMANIATRICOLORA

Consiliul Național al IMM-urilor din România, relansează campania #ROMANIATRICOLORA cu ocazia Zilei Naționale a României.

Campania de responsabilitate socială se adreseaază antrerenorilor români și vizează arborarea a 500.000 de steaguri ale României în cadrul firmelor, fabricilor, sediilor antreprenorilor, făcând totodată un apel la solidaritate și unitate în rândul acestora.

Ce trebuie să facă antreprenorii:

1. Să arboreze steagul României în cadrul firmei;

2. Să posteze o poză pe pagina de Facebook a firmei cu #ROMANIATRICOLORA;

3. Să transmită provocarea către alți 5 antreprenori.

Campania #ROMANIATRICOLORA a fost lansată de către CNIPMMR în anul 2016 în cadrul evenimentului „Topul Național al Firmelor Private din România”, eveniment care a adunat peste 400 de antreprenori care s-au alăturat inițiativei.

Informații de background:

Modul corect de arborare a tricolorului este reglementat prin LEGEA Nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Romaniei de catre autoritatile si institutiile publice.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14530

Florin Jianu a fost reales in functia de Presedinte al CNIPMMR pentru urmatorii 4 ani

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional pentru IMM-uri, a organizat astăzi, 20 noiembrie 2020, cea de-aVIII-a Convenţie Naţională a CNIPMMR.

Reuniunea are loc o dată la patru ani și stabilește componența structurii de conducere a CNIPMMR. Astfel, pentru perioada 2020-2024, structura de conducere a CNIPMMR va fi următoarea:   

 1. Preşedinte al CNIPMMR: FLORIN JIANU.

2.  Preşedinte de onoare: Prof. Univ. Dr. OVIDIU Nicolescu.

3.  Prim-vicepreşedinți:

  • Filimon Marian, Prim-vicepreşedinte dezvoltare teritorială
  • Feneşan Augustin, Prim-vicepreşedinte dezvoltarea capacităţii instituţionale
  • Viţelaru Neculai, Prim-vicepreşedinte domeniul de dezvoltare patronală
  • Mintaş Ioan, Prim-vicepreşedinte strategie şi imagine

4. Secretar General al CNIPMMR: Fudulea Sterică.

5.  Vicepreşedinţii aleşi au fost următorii:

  • Miron Tibişor-Marian, Vicepreşedinte dezvoltare teritorială
  • Mureşan Marinel-Dănuţ, Vicepreşedinte finanţe şi fiscalitate
  • Rada Adrian, Vicepreşedinte dezvoltare sectorială şi promovarea afacerilor
  • Gropoşilă Iulian-Aurel, Vicepreşedinte educaţie, inovare şi fonduri europene
  • Kaya Sebahat , Vicepreşedinte relaţii internaţionale
  • Olariu Marius-Andrei, Vicepreşedinte muncă şi dialog social
  • Pîrvu Florea, Vicepreşedinte relaţii cu autorităţile publice şi alte organisme de drept public şi privat
  • Priceputu Vasilică, Vicepreşedinte agricultură
  • Coandă Elena, Vicepreşedinte antreprenoriat feminin
  • Oprea Radu-Adrian, Vicepreşedinte antreprenoriat de tineret
  • Duma Florin-Romeo, Vicepreşedinte mediu şi dezvoltare sustenabilă
  • Luca Dumitru, Vicepreşedinte turism şi servicii

6. Vicepreşedinţii de drept ai CNIPMMR sunt, potrivit prevederilor statutare preşedinţii federaţiilor regionale şi sectoriale afiliate la CNIPMMR, următorii:

  • Radu Bălănean, Președinte al Federației Patronale a IMM-urilor din Regiunea Centru;
  • Mircea Purcaru, Preşedinte al Federaţiei Regionale a IMM-urilor Vest;
  • Corneliu Tănase, Preşedinte al Federaţiei Regionale a IMM-urilor Bucureşti Ilfov;
  • Valentin Cristea, Preşedinte al Federaţiei Patronatelor din Regiunea Oltenia;
  • Cristian Ignea, Preşedinte al Federaţiei Regionale a IMM – Muntenia;
  • Sorin Minea, Preşedinte al Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară, reprezentativăla nivel sectorial;
  • Zoitanu Raluca, Președinte al Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie.

7. Membrii Consiliului Permanent aleşi au fost:

  • Saygo Valentina
  • Cozma Gabriel-Ştefan
  • Davidescu Ştefan
  • Urîtu Daniel
  • Glişcă Ion
  • Orban Andrei
  • Roman Ion
  • Sîrbu Constantin
  • Barbu Daniel-Valentin
  • Neamţu Cristian-Corneliu
  • Doru Olimpia
  • Gheorghe Ovidiu-Nicolae

8. Senatul CNIPMMR

  • Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare
  • Paraschiv Ionescu, membru de onoare
  • Mihai Deliu, membru de onoare
  • Ioan Pițurescu, membru de onoare

În cadrul celei de-a VIII-a ediție a Convenției Naționale a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a fost votată și STRATEGIA CNIPMMR 2020-2024 care vine cu o serie de acțiuni concrete de dezvoltare a organizației pe o serie de paliere importante având patru mari obiective:

  1. Consolidarea capacității administrative și instituționale și menținerea reprezentativității naționale a organizației
  2. Promovarea și protejarea intereselor IMM-urilor la nivel local, regional, național și internațional
  3. Constituirea unei imagini consolidate a CNIPMMR și sporirea gradului de vizibilitate a organizației
  4. Dezvoltarea unui portofoliu de acțiuni și proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau din fonduri proprii, care să sprijine dezvoltarea antreprenoriatului la nivel național și să faciliteze educația, accesul la finanțare, accesul la piețe și internaționalizare

Toate cele patru mari obiective vin cu 93 de acțiuni concrete de implementare ce vor fi întreprinse în următorii patru ani. Astfel, printre cele mai importante acțiuni din cadrul strategiei sunt înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului, Comerţului şi Digitalizării, Programul ROMÂNIA TECH NATION, o nouă strategie pentru IMM 2030, Aplicarea „Testului IMM”  în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru a se asigura un mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, înfiinţarea liceelor de antreprenoriat sau introducerea unui nou tip de societate – societatea cu răspundere limitată de exerciţiu  -SRL de Exerciţiu – pentru tinerii cu vârsta între 16 şi 18 ani.

      “Cu ocazia celei de-a opta Convenții Naționale, forum suprem al CNIPMMR, alături de noua echipă aleasă pentru mandatul 2020-2024, CNIPMMR își asumă să rămână aceeași voce puternică a IMM-urilor românești. Ne-am luat astăzi angajamentul să luptăm pentru o Românie antreprenorială, o Românie modernă, o Romanie a tuturor. Strategia CNIPMMR Orizont 2024, conține 93 de măsuri și își propune ținte ambițioase cum ar fi o nouă strategie pentru IMM-uri sau deschiderea a minimum 5 filiale internaționale ale CNIPMMR. Avem o echipă care îmbină experiența cu tinerețea și suntem încrezători în motto-ul acestei Convenții Naționale: Împreună rămânem IMM.”, a menționat Florin Jianu, președinte al CNIPMMR.

Reactie comunicat de presa CCIR

Ca urmare a comunicatului de presă transmis de către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) cu privire la organizarea evenimentului ”Topul Național al Firmelor Private din România”, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România face următoarele precizări:

– În anul 1993, „Topul Naţional al Firmelor Private” organizat de CNIPMMR a reprezentat o premieră în România, fiind primul eveniment organizat de acest tip (CCIR a organizat evenimentul în anul 1994 deci, CNIPMMR a organizat acest eveniment cu un an înainte);

– Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a emis Certificatul înregistrat cu nr. 70373 din data de 18.04.2005, cu valabilitate până în anul 2015 şi, ulterior, a prelungit valabilitatea mărcii prin care a fost admisă pentru CNIPMMR înregistrarea la OSIM a mărcii „Topul Naţional al Firmelor Private din România” (data înregistrării mărcii CNIPMMR fiind anterioară cu două luni datei de 20.06.2005, data înregistrării la OSIM, a mărcii de către Camera de Comerţ şi Industrie a României);

– Potrivit art. 57 din Legea nr. 62/2011 „Modul de constituire, organizare, funcţionare şi de dizolvare a unei organizaţii patronale se reglementează prin statutul adoptat de către membrii săi, cu respectarea dispoziţiilor legale.” iar conform art. 62 alin. 2 „Organizaţiile patronale sunt abilitate să asigure orice servicii cerute de membrii lor, în condiţiile legii”;

– Potrivit art. 5 lit. s) din Statutul CNIPMMR, organizația are dreptul să realizeze analize, studii, sondaje de opinie, informări publice, studii de diagnoză şi prognoză, cursuri, seminarii, conferinţe, colocvii, târguri, „Topul Naţional al Firmelor Private din România” şi alte topuri pentru premierea întreprinderilor, „Ziua Întreprinzătorilor”, „Forumul Naţional al IMM-urilor” şi alte activităţi şi evenimente pentru IMM-uri sau în domeniile de interes.

De asemenea, dorim să menționăm faptul că în anul 2008 CNIPMMR a mai avut un litigiu în instanţă cu CCIR pe marca Topului Naţional şi care s-a finalizat cu respingerea cererii CCIR si recunoșterea dreptului CNIPMMR de a utiliza marca.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România urează succes oricărei organizații (inclusiv CCIR) în a organiza evenimente, a oferi suport membrilor lor și mediului de afaceri, considerând că acesta este scopul pentru care aceste organizații sunt înființate și funcționează, iar nu în interesul particular al unor conducători vremelnici de organizații.

Cea de-a 28-a editie a „Topului National al Firmelor Private din Romania”

Consiliul IMM-urilor din România (CNIPMMR) a organizat astăzi, 30 octombrie, cea de-a 28-a ediţie a „Topului Naţional al Firmelor Private din România„, cel mai mare eveniment de recunoaștere a meritelor antreprenorilor prin promovarea celor mai performante întreprinderi din România.

La eveniment au fost premiate atât fizic cât și online companii situate pe primele locuri în clasamentul general la nivel naţional, clasamentul naţional pe domenii de activitate-cod CAEN și clasamentul județean, acordându-se, de asemenea, o serie de premii speciale. Premierea a fost realizată pe baza următoarelor criterii: performanţă globală, productivitate, cifră de afaceri şi profit brut, valoarea totală a principalilor indicatori ai firmelor participante fiind de aproximativ 11 miliarde de lei cifra de afaceri, 1 miliard de lei profit brut și peste 36.000 de salariați reprezentanți ai firmelor premiate.

În deschiderea evenimentului au fost susținute mesaje pentru mediul de afaceri de către:

  •  Florin Jianu, Preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR),
  •  Ludovic ORBAN, Prim-Ministrul României,
  •  Cosmin MARINESCU, Consilier prezidențial ce a transmis mesajul E.S. Klaus IOHANNIS, Președintele României,
  •  Adrian ZUCKERMAN, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România,
  •  Virgil POPESCU, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și
  •  Violeta ALEXANDRU, Ministrul Muncii și Protecției Sociale

  În cadrul cuvântului de deschidere al evenimentului, președintele CNIPMMR, dl. Florin Jianu, a precizat “Anul acesta a fost cu atât mai importantă organizarea acestui eveniment, chiar și într-o manieră hibridă, pentru a le mulțumi întreprinzătorilor pentru eforturile lor din acest an, pentru ceea ce fac pentru România, pentru comunitățile din care ei fac parte. Această perioadă este una dificilă pentru noi toți, este o perioadă în care vrem sa menținem competitivitatea firmelor, vrem să menținem locurile de muncă însă trebuie să ne uitam și la ce înseamnă relansarea economică. La CNIPMMR ne uităm și pe ceea ce se va întâmpla cu economia României și sperăm ca la un moment dat să trecem de acestă perioadă și să ne concentrăm doar pe ceea ce înseamnă reconstrucție economică. Noi am realizat un program ce cuprinde peste 60 de măsuri pentru o bună guvernare unde propunem ca într-un termen de 4 ani să ducem România în primele 20 de țări privind ușurinta derulării unei afaceri, să luăm o serie de măsuri instituționale precum înființarea unui Minister dedicat IMM-urilor și Digitalizării, să susținem realizarea unor programe pentru start-up-uri în rândul tinerilor sau să dezvoltăm turismul românesc prin atragerea de noi turiști. În egală măsură, stimularea creării de noi locuri de muncă în această perioadă este un lucru esențial pentru economia României.

În plus, domnul Ludovic Orban, Prim-Ministrul României, a menționat “Participarea mea la ”Topul Național al Firmelor Private din România” este dictată de convingerea că mediul de afaceri, IMM-urile, trebuie să fie un partener serios al Guvernului, implicat în susţinerea fundamentărilor care să ducă la decizii cu efect în economia românească. Guvernul pe care îl conduc este deschis dialogului permanent, multe dintre decizii au fost luate în discuţii, dezbateri, cu reprezentanţii mediului de afaceri. O ţară în care există un mediu de afaceri prietenos, iniţiativă economică și un parteneriat între întreprinzători şi decidenţii guvernamentali, este o ţară care merge bine. Iar o ţară în care afacerile merg bine este o ţară în care fiecare om poate să trăiască mai bine. Obiectivul nostru fundamental este să fim permanent atenţi la ce se întâmplă în mediul de afaceri pentru a genera cât mai multe programe, proiecte, decizii la nivel guvernamental care să vină în sprijinul antreprenorilor.”

De asemenea, domnul Cosmin Marinescu a transmis mesajul E.S. Klaus IOHANNIS și a menționat “Transmit felicitări întreprinzătorilor ale căror performanțe sunt astfel răsplătite. Modelele de succes trebuie să capete recunoaștere, cu atât mai mult în perioada actuală, marcată de atâtea dificultăți și provocări economice. Cunosc dificultățile prin care treceți ca întreprinzători, și nu mă refer doar la bilanțuri și cifre de afaceri, ci mai ales la eforturile deosebite de adaptare pentru asigurarea protecției sanitare a oamenilor, eforturi pentru care vă felicit. În ceea ce privește problema finanțării, avem asigurarea că vor exista resurse pentru derularea în continuare a programelor de finanțare a economiei, prin credite garantate și granturi pentru capital de lucru și investiții. O altă sursă de finanțare, deosebit de importantă, este reprezentată de programele operaționale, în special prin fondurile mai accesibile destinate IMM-urilor.”

E.S. Adrian ZUCKERMAN, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România a menționat “România este o țară cu foarte mulți antreprenori și susținem eforturile CNIPMMR în promovarea și dezvoltarea mediului antreprenorial. Pentru un mediu antreprenorial sănătos este nevoie de oameni minunați și talentați, asa cum sunteți dvs. Dar acesta este doar un prim pas, ceea ce mai este necesar este un mediu în care rodul ideilor și muncii dvs. să crească.” 

În cadrul intervenției sale, Virgil POPESCU, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a subliniat “IMM-urile sunt foarte importante, pentru noi, pentru mine ca Ministru al Economiei și sunt un pilon important al economiei românești. Atunci când România a avut nevoie, antreprenorii din țară și-au mutat producția și s-au reorientat spre ceea ce piața a avut nevoie, spre ce românii au avut nevoie și au reușit. Împreună vom reuși sa trecem peste această perioadă dificilă. Sunt multe lucruri pe care le putem face împreuna printr-un parteneriat mediu de afaceri-Guvern și vă asigur că multe din programe vor fi prinse în programul nostru viitor.”

În plus, Violeta ALEXANDRU, Ministrul Muncii și Protecției Sociale a menționat “Ca Ministru al Muncii văd deja cum s-a făcut performanță în acest an în companiile din România. Cine a știut șă facă performanță în acest an este un luptător, este un om care a știut șă își respecte echipa, un om vizionar, un om care a înțeles să se adapteze, inclusiv prin folosirea tehnologiei. De aceea, m-am bucurat că am găsit sprijin în echipa guvernamentală în a acorda ceea ce puținele state europene au făcut-o și anume, oferirea unui sprijin de 2500 de ron pentru fiecare persoană care lucrează în regim de telemuncă.”

Partenerii și sponsorii evenimentului au fost: BCR, CEC Bank, Alpha Bank, Esperandza, FAN Courier, Romfracht, Sodexo, Brickstone, Coral Impex, Baltur sib, Kapsch, Didactica Publishing House, Simion Tehnoconstruct, Stema Grup, Ocean Fish, Valtryp, Atelierele Ilbah, New Design Composite, F-PRO și Sport Embroidery.

Partener exclusiv în domeniul asigurărilor: Groupama Asigurari

Partenerii media au fost: Agerpres, Radio Romania Actualitati, Bursa, Financial Intelligence, Financial Market, Market Watch și Top Business.

Sedintele plenare ale Comitetului Fondului Social European (FSE)

În zilele de 6,7 și 9 octombrie 2020 s-au derulat online reuniunile FSE. Principalele probleme abordate au fost următoarele:

  1. Programul FSE+ ca suport pentru oferirea de locuri de muncă și instruire profesională a tineretului din UE
  2. Fondul pentru Reconstrucție si Reziliență
  3. Cooperarea transnațională
  4. Stadiul negocierilor viitoarelor planuri și finantări la nivelul CE și Parlamentului UE

Între aspectele care prezintă un interes mai mare pentru România și sectorul de IMM-uri, mentionam:

  • 10 din 27 de țări – între care și România – sunt în întarziere cu implementarea programelor finanțate din FSE în actualul ciclu și riscă să piardă sume importante;S-au alocat pentru programul REACH YOU 47.5 miliarde euro țărilor membre UE pentru perioada 2021-2023, pentru a le ajuta să facă față crizei; atenție, anul 2023 va fi an final de efectuare a plăților;
  • Pentru programul de sprijin al ocupării tineretului, se vor putea face propuneri de proiecte în prima parte a anului 2021;
  • Va fi o schemă specială pentru finanțarea trainingului realizat de întreprinzători în cadrul firmelor;
  • Programului FSE+ i s-au alocat 87.9 miliarde euro, mai mult decât varianta inițială, dar mai puțin decât s-a solicitat;
  • Programul “Next generation EU“ va permite UE să obțină de pe piața de capital peste 700 miliard euro pentru țările membre; s-au stabilit “7 blocuri” privind domeniile de utilizare a acestor sume;
  • Recovery and Resilience Fond (RRF) este cel mai mare fond al UE și va cuprinde granturi (337 miliarde euro) și împrumuturi (385 miliarde euro). Avansurile vor fi de maximum 10%. Primul termen de accesare este 15 octombrie 2020, al doilea aprilie 2021. Accesarea fondului de către statele membre este pe bază de voluntariat. Banii primiți sunt incluși în bugetele statelor membre, iar decontarea se va face pe baza de rezultate și nu de costuri;
  • Pentru cooperarea transfrontalieră s-a realizat o platformă de comunicare gestionată de CE și accesibilă tuturor celor interesați.

Viitoarea sedință a comitetului FSE va fi pe 1-3 decembrie 2020 la Dusseldorf (sau online).

Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu

IMM-urile pot accesa finantari de la CEC Bank in cadrul schemei de granturi pentru companiile afectate de COVID-19

CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, acorda finantari în cadrul schemei de ajutor de stat prin care IMM-urile afectate de pandemia COVID-19 pot avea acces la fonduri nerambursabile pentru activitatea curentă și pentru investiții.

Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile a căror activitate a fost afectată de pandemia COVID-19, inclusiv prin măsuri administrative de limitare a activității, pot obține finanțări nerambursabile, din fonduri europene, prin Programul Operațional Competitivitate  2014 – 2020 și din fonduri de la bugetul de stat, pentru cheltuielile curente sau pentru proiecte de investiții. Bugetul total alocat acestei scheme de ajutor de stat este de 1 miliard de euro.

Cum poti obtine finantari in cadrul schemei de ajutor de stat?  

Pentru accesarea granturilor, trebuie să te înregistrezi și să depui cererea de finanțare în format electronic pe site-ul granturi.imm.gov.ro, alegând inclusiv banca parteneră. CEC Bank este una dintre cele sapte bănci partenere în implementarea acestui program,  efectuând virarea sumelor aferente ajutorului de stat în conturile dedicate ale beneficiarilor. 

Pentru proiectele de investiții, CEC Bank iti poate acorda credite punte până la decontarea de către Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri. Creditele punte pot acoperi până la 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aprobate, având costuri reduse. În plus, CEC Bank iti poate acorda credite pentru cofinanțarea proiectelor.

Poti obține consiliere și informații detaliate privind criteriile de eligibilitate și tipul de cheltuieli finanțate prin cele 48 de birouri de consiliere IMM și Fonduri Europene existente în sucursalele județene ale CEC Bank și în sucursalele Băncii din București.

Credite CEC Bank pentru implementarea proiectelor de investiții

CEC Bank acordă credite pentru cofinanțarea proiectelor de investiții și credite punte pentru acoperirea cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor.

Costurile pentru creditele punte sunt foarte avantajoase: rata anuală a dobânzii este ROBOR 3M+ 2%, la care se adaugă comisionul de analiză (0,5% din valoarea creditului), de acordare (0,75%) și de gestiune (0,75%). În mixul de garanții pentru accesarea creditului punte sunt acceptate echipamentele / bunurile achiziționate în cadrul Programului, precum și garanții de stat, în baza convențiilor încheiate de CEC Bank cu FNGCIMM,  Fondul European de Investiții (garanții Cosme).

Plafoanele maxime ale granturilor pentru investiții sunt între 50.000 și 200.000 de euro, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor, iar solicitanții trebuie să asigure cofinanțare pentru minimum 30% din valoarea cheltuielilor eligibile, în cazul proiectelor din regiunea București-Ilfov, respectiv 15% – în cazul proiectelor din celelalte regiuni de dezvoltare.

Finanțările punte pot fi acordate pe o durată de maximum 2 ani.

Derularea granturilor pentru capital de lucru

IMM-urile a căror activitate a fost afectată de pandemia COVID și care dispun de un certificat de situații de urgență în acest sens, pot obține granturi între 2.000 de euro și 150.000 de euro pentru finanțarea capitalului de lucru (ex. chirie, stocuri, datorii furnizori utilități etc). Granturile se vor acorda sub formă de sume forfetare, beneficiarii având obligația de a depune un raport de progres cu cheltuielile efectuate. Pentru acest tip de ajutor de stat, CEC Bank pune la dispoziție conturile dedicate necesare derulării schemei de ajutor de stat.

Microgranturi de 2.000 de euro

IMM-urile fără salariați, dar și PFA-urile sau cabinetele medicale pot obține microgranturi în valoare de 2.000 de euro pentru susținerea cheltuielilor cu stocurile, chiriile, acoperirea datoriilor față de furnizorii de utilități. Suma va fi plătită o singură dată, după semnarea acordului de ajutor de stat și după obținerea aprobărilor necesare. Pentru acest tip de ajutor de stat, CEC Bank pune la dispoziție conturile dedicate necesare derulării schemei de ajutor de stat.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro.

Chestionar: Nevoile si asteptarile angajatorilor privind resursele de forta de munca

Proiectul PRAC-TIC – Practica în tehnologia informației și comunicațiilor (cod mysmis 109461), implementat de CNIPMMR, realizează în prezent un studiu pentru analiza corelării ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii.

În acest sens realizam un studiu cu angajatori, pentru identificarea nevoilor și cerințelor acestora în ceea ce priveste resursele de forță de muncă, în principal cu privire la corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă.

Completarea chestionarului durează 5-10 minute.

Răspunsurile și datele colectate vor fi folosite doar la realizarea studiului, iar rezultatele vor fi publicate în cadrul unui raport în cadrul proiectului PRAC-TIC .

Vă mulțumim.

Pentru completarea chestionarului, vă rugăm să accesați următorul link.

Leier Brikston – un brand puternic, mai rezistent decat prevede legea!

Brikston Construction Solutions SA este unul dintre principalii producători ai pieţei româneşti de materiale pentru zidării. Din anul 2018, compania este parte componentă a Grupului Leier, cu o experienţă de peste 50 de ani.

Atenția deosebită acordată tehnologiei a condus la fabricarea unor produse de zidărie care au un standard ridicat calitativ. Astfel a rezultat gama de caramizi și blocuri ceramice Leier Brikston, cu un grad înalt de rezistență la compresiune. Blocurile ceramice sunt proiectate să reziste la cutremurele din România şi Republica Moldova, unele dintre cele mai intense din Europa.

Fabrica Leier Brikston de la Iasi are în prezent aproximativ 200 de angajaţi şi o capacitate de producție de peste 400.000 mc de cărămidă pe an, fiind cea mai mare capacitate instalată într-o singură locație din România. Cu o rețea de distribuție extinsă în toate judeţele României și în Republica Moldova, Leier Brikston a dezvoltat de-a lungul timpului relații de parteneriat bazate pe încredere și respect cu toți colaboratorii.

Compania are în prezent un portofoliu extins de produse cu mai multe game: Formate mici de cărămidă şi Blocuri ceramice Leier Brikston, Buiandrugi Leier, Coșuri de fum Leier, Ţigla Leier Terra Rosa şi Elemente prefabricate de beton Leier.