Arhivă articole

Consiliul IMM-urilor din Romania contribuie la intoarcerea acasa a romanilor cu spirit antreprenorial din Diaspora

Consiliul IMM-urilor din România contribuie la întoarcerea acasă a românilor cu spirit antreprenorial din Diaspora. 

Românii din Diaspora sunt din ce în ce mai interesați să deruleze o activitate antreprenorială în țară, căutând activ noi modalități de a-și pune ideile de business în practică. Astfel, în cursa pentru obținerea finanțării din cadrul proiectului “Diaspora ReSTART” au intrat 149 de persoane care, după efectuarea unor cursuri de formare antreprenorială, au întocmit și depus planurile de afaceri, 60 dintre ele beneficiind de acces la o finanțare nerambursabilă de maximum 40.000 Euro.

Astfel, analiza celor 60 de planuri de afaceri câștigătoare relevă următoarele:

1.         Cei mai mulți aplicanți sunt din Marea Britanie (33.3%) și Spania (28.3%), urmați de Italia (11.67%), Franța (6.67%), Olanda (5%), Germania dar și Australia sau SUA (1.67%).

2.         Cele mai multe afaceri vor fi înființate în următoarele domenii:

  • 6312 – Activități ale portalurilor web (10%)
  • 4520 – Întreținerea și repararea autovehiculelor (8.33%)
  • 5610 – Restaurante (8.33%)
  • 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea (8.33%)
  • 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (5%)

3.         În ceea ce privește repartiția pe gen, 68.33% din firme vor fi conduse de bărbați și 31.67% de femei.

4.         Segmentarea pe regiuni relevă faptul că, din cele 60 de noi firme, 26.67%, se vor înființa în Regiunea Nord-Est și Regiunea Centru (21.67%) și alte 15% în Regiunea Nord-Vest.

Diaspora ReSTART este cel mai greu și cel mai frumos proiect implementat de mine până în prezent. Am avut privilegiul de a interacționa direct cu peste 400 de români plecați în afara țării, de a le cunoaște poveștile de viață și de a le oferi oportunitatea de a se întoarce și a crea valoare adaugata pe meleagurile natale. Pentru că vorbim despre un concurs, din pacate doar 60  dintre aceștia vor primi finanțarea nerambursabilă de 40.000 de euro, însă vreau să reiterez angajamentul ferm al CNIPMMR de a oferi sprijin tuturor persoanelor care vor să porneasă pe drumul plin de provocări dar și de satisfacții al antreprenoriatului. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc tuturor persoanelor implicate direct în implementarea proiectului pentru efortul lor susținut orientat exclusiv către atingerea obiectivului global al acestui proiect și anume facilitarea întoarcerii acasă a  românilor.”, Oana Bâra, Manager de proiect CNIPMMR.

În continuare, cele 60 de noi firme vor participa la o sesiune de 3 luni de mentorat unde își vor consolida afacerea prin furnizarea de informații cu privire la realizarea unei strategii de marketing, identificarea unei rețele de clienți, stabilizarea relaței cu furnizorii și cu clienții, menținerea relațiilor cu instituțiile statului în vederea raportării activității conform legislației, sau stabilirea și urmarea unei strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.

Testimonialele benficiarilor:

O experiență neașteptată! Un program de formare solid, flexibil și pe înțelesul tuturor, construit pentru cei ce doresc sa își pună ideile în aplicare dar nu dețin aptitudinile antreprenoriale de a o face! Am șansa de a transforma pasiunea în afacere iar acest program este piesa din puzzle care lipsea. Mulțumesc coordonatorilor pentru suport!, Adina P., viitor antreprenor în domeniul fabricării prajiturilor, Sibiu.

Programul DiasporaRestart a însemnat tot ce poate să-și dorească o persoană aflată în afara granițelor, o foarte bună oportunitate de a se reconecta cu România. M-am bucurat că am găsit acest program nerambursabil – foarte rar întâlnit în țările EU, oferind oportunitatea tuturor de a contribui la economia românească. Sprijinul oferit de coordonatorii programului a fost remarcabil, răspunzând practic la toate întrebările adresate, menţinând etica profesională pentru toate răspunsurile oferite în funcţie de situaţia solicitată. Vă mulţumesc foarte mult pentru tot sprijinul, felicitări tuturor participantilor si aştept cu nerăbdare începerea afacerii pentru a contribui la mediul de afaceri din România.”, Raul J., viitor antreprenor în domeniul prestării de servicii în activități de inginerie și consultanță tehnică, Arad.

Echipa Diaspora ReStart a dat dovadă de răbdare și profesionalism pe tot parcursul concursului și știu că a fost o muncă titanică și pentru voi, nu doar pentru noi. Vă mulțumesc pentru o vară ca pe vremea studenției și pentru rolul instrumental pe care l-ați avut în elaborarea planului de afaceri. Tutorele meu a fost săritor chiar și la miezul nopții, adaptându-se la diferențele de fus orar și la numeroasele întrebări încărcate de panica livrării unui plan coerent în timpul alocat. Rezultatul concursului pentru mine a fost cireașa de pe tort, dar cursul și sprijinul primite în ultimele luni m-au învățat niște lecții esențiale de antreprenoriat și mi-au dat încrederea necesară să deschid afacerea din Marea Britanie și în România.”, Alice V., viitor antreprenor în domeniul publicității, Brașov.

Informații de background

Diaspora ReSTART” este un proiect implementat de către Consiliul IMM-urilor din România, în calitate de beneficiar, în perioada septembrie 2017 – septembrie 2020 și are ca obiectiv principal încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbana din regiunile mai puțin dezvoltate ale României de către românii din Diaspora prin oferirea unei finanțări de până la 40.000 Euro pentru start-up-uri înființate prin proiect.

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit destinata persoanelor juridice

CEC Bank a lansat Facilitatea Multicredit, modalitate de finantare ce ofera clientilor persoane juridice  posibilitatea ca in limita unui plafon (revolving) aprobat, sa realizeze utilizari si rambursari multiple, cu destinatii si/sau valute multiple.

Astfel, suma acordata in cadrul plafonului poate fi utilizata pe o perioada de pana la trei ani, sub forma mai multor produse din oferta Bancii care, insumate, nu pot depasi valoarea plafonului:

  • Credit de investitii;
  • Linia de credit;
  • Credit pentru finantarea stocurilor (non-revolving si revolving);
  • Credite pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat;
  • Credit special pentru finantarea activitatii curente;
  • Emitere Acreditive (import);
  • Scrisori de garantie si contragarantie bancara (SGB).

Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a creditelor. Mai multe detalii despre produsele si serviciile din oferta CEC Bank pot fi obtinute in orice unitate teritoriala, apeland gratuit numarul de telefon 0.800.800.848 sau accesand site-ul www.cec.ro.

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS

Noutăți fără precedent la IEAS 2018!

Cea de a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric&Automation Show – IEAS, se va desfășura în perioada 18 – 20 septembrie, la Palatul Parlamentului din București și va reuni peste 80 de companii din România și din străinătate, într-un concept integrat de business.

Pe o suprafață de peste 3.600 mp, în 3 săli de expoziție, vor fi prezentate cele mai noi produse și tehnologii din domeniul echipamentelor electrice, automatizărilor, aplicații pentru SMART CITY, roboți industriali și soluții software.

Ediția din 2018 a IEAS aduce o multitudine de noutăți, atât în rândul companiilor participante cât și în ceea ce privește conceptul de “Platforma de business integrată”. Anul acesta există o creștere semnificativă în rândul companiilor aflate la prima participare, semn că industria înregistrează o creștere, iar piața din România se dezvoltă. Peste 33 % dintre expozanți sunt companii noi.

Pe lângă expoziție, vizitatorii vor putea să participe la o serie de conferințe și workshop-uri susținute de companii sau diferite asociații. Companiile din industrie vor întâlni autoritățile care reglementează piața și prețurile la energie și vor discuta cadrul și normele impuse de Uniunea Europeană și nu numai. O temă de interes prezentată în cadrul conferințelor – eficiența energetică, economisirea de energie și reducerea costurilor – va fi dezbătută în cadrul evenimentului.

IEAS  continuă și anul acesta parteneriatul cu Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și va găzdui cea de a doua ediție a Târgului Național de Energie organizat de AFEER, sub deviza “Un consumator informat este un consumator protejat!”.

2018 – este anul liberalizării totale a pieței de energie electrică. Ce înseamnă asta pentru consumator?

Cine are de câștigat? AFEER promovează oportunitatea pieței libere. Deja peste 1,25 milioane de consumatori casnici au trecut pe piața concurențială (ANRE–aprilie 2018). Câteva zeci de mii de consumatori trec în fiecare lună către prețuri mai bune, servicii cu valoare adăugată, o mai mare apropiere între client și furnizor.

Concursul “Premiile Studențești pentru Inovare Tehnică”, aflat la cea de-a doua ediție, își va desemna câștigătorii în prima zi a expoziției. DK Expo, în calitate de organizator al IEAS, continuă să susțină mediul universitar și să premieze excelența și inovația, iar proiectele selecționate de anul acesta reflectă interesul tot mai mare al studenților și ideile inovatoare pentru a dezvolta și schimba lumea.

Intrarea la expoziție este liberă, cei interesați pot vizita IEAS în perioada 18 – 20 septembrie, între orele 10:00-18:00. Accesul în Palatul Parlamentului se face prin poarta B3 din Calea 13 Septembrie. Pentru acces rapid în expoziție, participanții pot să se înregistreze online pe www.ieas.ro.

Pozitia CNIPMMR privind noua lege a pensiilor

I. Proiectul Legii privind sistemul public de pensii INIȚIAT DE Ministerul Muncii și Justiției Sociale

            În data de 09.08.2018, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a publicat pe site-ul său proiectul Legii privind sistemul public de pensii, cu mențiunea că așteaptă propuneri, sugestii şi opinii în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării, respectiv 09.08.2018 – 18.08.2018, termen nefezabil stabilit în perioada de concedii (http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/5210-2018-08-09-proiect-lege-priv-sistemul-public-pensi).

Proiectul de lege modifică reglementările actuale privind categoriile de pensii acordate, respectiv:

  • Pensia pentru limită de vârstă;
  • Pensia anticipată;
  • Pensia de invaliditate;
  • Pensia de urmaș.

Proiectul vizează o creștere a valorii punctului de referință, implicit o creștere a cheltuielilor bugetare:

“Art. 86 – (1) Valoarea punctului de referință prevăzută la art. 85 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25.

(2) Valorile punctului de pensie sunt următoarele:

a) la data de 1 septembrie 2019 – 1.265 lei;

b) la data de 1 septembrie 2020 – 1.775 lei;

c) la data de 1 septembrie 2021 – 1.875 lei;

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se stabileşte în cuantum fix și este de 75 lei.

(4) Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referință se majorează anual cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 septembrie a fiecărui an în care se face majorarea și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Proiectul cuprinde și prevederi privind cuantumurile minime ale pensiilor: “Art. 91. – (2) Pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabilește în procente, minim și maxim, din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%”.

De asemenea, este vizată o recalculare a tuturor pensiilor: “Art. 159. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 104, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001 care se recalculează conform art.171”.

II. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND Proiectul Legii pensiilor

1. Modificarea legislației privind sistemul public de pensii are implicaţii multiple sociale și economice, fiind imperios necesar ca înainte de luarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate ample analize de impact (social, bugetar, economic) și consultări cu partenerii sociali și organizațiile societății civile.

2. Noua lege privind sistemul public de pensii trebuie respecte pe deplin principiile politicii fiscal-bugetare statuate de art. 4 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, respectiv:

  • Principiul transparenţei;
  • Principiul stabilităţii, cu asigurarea predictibilității pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice;
  • Principiul responsabilităţii fiscale, care include obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, fără efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social;
  • Principiul echităţii, cu luarea în calcul a impactul financiar potenţial asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung;
  • Principiul eficienţei (utilizarea eficientă a resurselor publice  eficienţei economice).

3. CNIPMMR atrage atenția asupra următoarelor aspecte privind proiectul Legii privind sistemul public de pensii:

  • Lipsa transparenței și a consultărilor cu confederațiile patronale reprezentative înainte de data publicării proiectului pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în condițiile în care potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată este statuată “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”;
  • Lipsa unei fundamentări corespunzătoare din punct de vedere al impactului bugetar (exp. la analiza impactului bugetar, nu sunt deloc completetate informații despre “Calculele detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare”, deși se recunosc creșteri importante a cheltuielilor bugetare și nici “Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare”), nefiind respectate dispozițiile art. 15 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, potrivit cu care: “(1)În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia să prezinte:

a) fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată;

b) declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară”.

În Nota de fundamentare a proiectului Legii privind sistemul public de pensii este menționat în mod explicit un impact financiar negativ pentru perioada 2020-2022: “Impact financiar, plus/minus: 2020: -6,9 mld lei, 2021: -25,1 mld lei, 2022: -15,5 mld lei, în condițiile în care contribuţiile de asigurări menționate în Nota de fundamentare a proiectului sunt evident mai mari decât cele prevăzute și estimate în Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, diferența evidențiind de fapt un impact financiar negativ și mai mare decât cel menționat:

An Contribuţiile de asigurări menționate în Nota de fundamentare Contribuţiile de asigurări menționate în Anexa nr. 1: bugetul de stat pe anii 2018-2021 – sinteză din Legea nr. 2/2018 Diferență contribuții
2018 58,9 mld lei 52.499.180 mii lei 6,5 mld lei
2019 72,6 mld lei 63.624.680 mii lei 9 mld lei
2020 82,4 mld lei 73.827.150 mii lei 8,6 mld lei
2021 90,3 mld lei 85.746.980 mii lei 4,6 mld lei
  • Necesitatea identificării soluțiilor de creștere responsabilă fiscal și susternabilă pe termen scurt și mediu a pensiilor, fără creșterea contribuțiilor angajatorilor și fără mărirea taxelor, impozitelor și celorlate sarcini fiscale.
  • Necesitatea clarificării sursei veniturilor bugetare care vor asigura creşterile importante a cheltuielilor bugetare generate de proiectul Legii privind sistemul public de pensii, având în vedere că sunt prevăzute creșteri cu peste 70% nominal în urmatorii 3 ani a valorii punctului de pensie, cea mai mare creștere fiind stabilită pentru 01.09.2020, cu 2 luni înainte de alegeri:
Data Valoarea punctului de pensie Creștere % raportat la valoarea din 01.07.2018
1 iulie 2018 1.100 lei  
1 septembrie 2019 1.265 lei 15%
1 septembrie 2020 1.775 lei 61%
1 septembrie 2021 1.875 lei 70,4%
  • Necesitatea analizării în mod realist și obiectiv a situației de fapt (numărul de salariați, numărul de pensionari, venirurile și cheltuielile bugetare, situația forței de muncă de pe piața muncii, ținta maximă de 3% pentru deficitul annual, etc.):
  • În prezent, veniturile bugetului de pensii sunt de ~55,4 miliarde lei, rezultate din contribuțiile salariaților şi angajatorilor, având în vedere că sunt peste 4,9 milioane de salariaţi din economie, cu o contribuție de 25% din salariul brut la bugetul de asigurări sociale, din care 3,75% se virează mai departe către fondurile de pensii administrate privat, cu excepția salariaților care acum au peste 55 de ani şi nu au intrat în sistemul Pilon II;
  • Principalele venituri nete la bugetul de pensii se pot aproxima a fi 21,25% din totalul salariilor din economie, adică ~ 52,3 miliarde lei;
  • Contribuţia angajatorilor este de ~ 3 miliarde de lei;
  • Există 4,69 milioane de pensionari, iar pensia medie a fost inainte de 1.07.2018 de 1.072 lei; prin majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, pensia medie va crește la      ~ 1.180 lei în a doua jumătate a anului 2018, rezultând o cheltuială anuală de 62 miliarde lei pentru anul 2018;
  • Ca urmare, în 2018 va exista un deficit de  ~7 miliarde de lei la bugetul de pensii, care va fi acoperit de la bugetul general;
  • Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează 5,7 milioane de salariaţi şi un salariu mediu brut de 5.362 lei în 2021 (netul urmând să fie 3.313 lei);
  • 21,25% din salariul mediu brut în 2021 ar genera venituri la bugetul de pensii de 78 miliarde de lei, în condițiile unei colectări integrale, iar cheltuielile pentru pensii în 2021 vor fi de 115 miliarde lei, deficitul fiind de peste 30 miliarde de lei.
  • Necesitatea asigurării condițiilor adecvate implementării noii legi, în prezent, pe actuală lege, fiind înregistrate întârzieri și probleme importante, fără a fi în situația recalculării tuturor pensiilor, astfel cum este menționat în proiectul Legii privind sistemul public de pensii.

În cuprinsul Raportului de activitate al Casei Naționale a Pensiilor Publice din 2017 se evidențiază în mod explicit:

  • Restricțiile impuse de legislația în vigoare, care îngreunează ocuparea posturilor vacante, cât şi pensionarea specialiştilor în domeniu, a avut consecinţe negative asupra tuturor activităţilor derulate în cadrul instituţiei. Deficitul de personal se reflectă în depăşirea termenelor stabilite de prevederile legale în vigoare pentru stabilirea şi plata pensiilor, pentru stabilirea şi plata drepturilor modificate sau recalculate, pentru soluționarea contestațiilor, pentru redactarea răspunsurilor la scrisori, petiţii, sesizări și pentru emiterea formularelor A1 privind legislația aplicabilă în situația lucrătorilor migranți, după cum urmează:
  • stabilirea pensiilor se realizează pentru cererile de înscriere la pensie cu o întârziere medie de cca. 17 zile (față de 45 de zile, termenul prevăzut de Legea nr. 263/2010), la nivelul celor 42 de case teritoriale de pensii,
  • plata pensiilor pentru cererile de modificare a drepturilor de pensie (recalculalări pentru trecerea de la pensie de invaliditate/ anticipată/ anticipată parțială la pensie pentru limită de vârstă, etc) se realizează cu o întârziere medie de cca. 50 zile, la nivelul celor 42 de case teritoriale de pensii,
  • rezolvarea întârzierilor la soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de stabilire a drepturilor de pensie, (procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional a CNPP, potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010), respectiv dintr-un număr de cca. 47.000 de contestații înregistrate începând cu anul 2011, au fost soluționate până în prezent cca. 23.000.
  • activitatea de comunicare și relații publice a crescut constant de la an la an, cu cca. 30% față de anul 2011, ajungându-se la depășiri ale termenelor legale de soluționare ale diferitelor tipuri de solicitări, cu consecințe directe asupra imaginii instituției și asupra gradului de satisfacție al beneficiarilor.
  • activitatea de relații internaționale: numărul de dosare de pensii comunitare constituite la nivelul caselor teritoriale de pensii este, de asemenea, în continuă creștere, în prezent fiind înregistrate peste 250.000 de dosare de pensii internaționale în sistemul public de pensii din România, dosare în cazul cărora se înregistrează multe întârzieri din cauze independente de voința caselor teritoriale de pensii (complexitatea dosarelor, necesitatea efectuării de numeroase demersuri suplimentare/intermediare pentru completarea acestora, prin colaborarea cu instituțiile corespondente din străinătate, personalul insuficient alocat desfășurării acestei activități)”.
  • “În domeniul tehnologiei informaţiilor şi evidenţei contribuabililor la nivel naţional: Deficienţele de funcţionare ale sistemului informatic determinate de structura software și hardware depășită, în condiţiile în care firma care a implementat acest sistem a intrat în insolvenţă, precum şi modificările multiple ale cadrului legislativ, au determinat apariția unor disfuncționalități care nu au fost remediate în totalitate, chiar cu efort suplimentar depus și ore efectuate peste timpul normal de lucru”.
  • “Activitatea complexă de administrare a bazelor centrale de date de plată a pensiilor din sistemul unitar de pensii publice şi a altor drepturi stabilite în baza unor legi cu caracter special,  de editare şi procesare a documentelor de plată, s-a derulat în condiţii satisfăcătoare, având în vedere următoarele probleme:
  • prelucrarea unor volume mari de date/informaţii şi/sau cu impact financiar semnificativ, pentru implementarea modificărilor legislative din domeniul pensiilor, fără a se acorda, prin actele normative respective, intervale de timp pregătitoare  de cca. 3-6 luni pentru analiza, planificarea, elaborarea, testarea şi verificarea datelor şi a procedurilor informatice;
  • spaţiul tehnologic în care se efectuează operaţiunile de editare şi procesare documente este necorespunzător;
  • utilizarea de echipamente neperformante de tipărire şi procesare mandate de tip pensii, uzate şi depăşite tehnic (achiziţionate în perioada 2002-2006)”.
  • “Reducerile succesive de posturi, în același timp cu implementarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și a unui număr de cca. 18 de acte normative cu caracter special și reparatoriu permanente și 21 conexe începând cu anul 2011, au condus la întârzieri în exercitarea atribuțiilor care au revenit CNPP și caselor teritoriale de pensii, în condițiile în care volumul de activitate a cunoscut creșteri substanțiale în toate zonele de competență. În consecință, sistemul funcţionează cu un număr de 3729 de posturi aprobate (din care în medie 3.500 ocupate, datorită mișcării de personal), pentru un număr de 10,55 milioane de beneficiari, din care: aprox. 5,05 milioane beneficiari de pensii și alte drepturi și aprox. 5,5 milioane asiguraţi în sistemul public în evidență cu realizarea stagiului de cotizare (din care, pentru cca. 4 milioane de persoane se fac viramente lunare către fondurile de pensii administrate privat). În contextul prezentat, la 10.000 de beneficiari revin 3,5 angajați, iar la 10.000 de pensionari revin, de fapt, 7,4 angajați.  În cadrul procesului de modernizare a serviciilor pe care le asigură beneficiarilor săi, CNPP și casele teritoriale de pensii au dezvoltat programe și activități care – în prezent – sunt derulate cu același număr insuficient de personal, ceea ce împiedică atingerea obiectivelor de eficiență și de creștere a gradului de satisfacție al pensionarilor, asiguraților și persoanelor juridice cu care relaționăm în aplicarea legislației”.

Masurarea impactului voucherelor de vacanta

Ordonanţa de Urgenţă nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă a vizat  introducerea tichetelor de vacanţă, ca măsură în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, şi în favoarea angajatorului, care are posibilitatea şi este stimulat să acorde angajaţilor, alături de salariu, vacanţe în ţară, prin intermediul tichetelor de vacanţă, cu rol de recuperare a capacităţii de muncă, de creştere a productivităţii muncii salariatului şi de motivare a acestuia pentru a-şi menţine calitatea de salariat în respectiva întreprindere, ceea ce va genera stabilitate şi eficienţă mărite.

        În perioada ianuarie-iunie 2018, au fost emise aproximativ 14 milioane de vouchere pe hârtie şi în format electronic, care valorează aproximativ 148 milioane de euro. Această sumă este 5 ori mai mare faţă de cea din 2017.

Astfel, pentru a fundamenta necesitatea impactului acestei măsuri, CNIPMMR, în parteneriat cu ANAT, FPTR, HORA,
APET (Asociația Profesională a Emitenților de Tichete) și Sindicatul Funcționarilor Publici, realizează un amplu sondaj privind opinia salariaților, angajatorilor, agențiilor turistice și structurilor de primire turistice privind voucherele de vacanță.

Acestea poti fi completate accesând link-urile următoare:

  1. Chestionar privind voucherele de vacanță destinat salariaților: https://goo.gl/forms/QlmWVRcUH1NJS7Ya2
  2. Chestionar privind voucherele de vacanță destinat angajatorilor: https://goo.gl/forms/YDwvRW7Fx4IE4bXL2
  3. Chestionar privind voucherele de vacanță destinat agențiilor turistice https://goo.gl/forms/UkRNdJd22vNj68I02
  4. Chestionar privind voucherele de vacanță destinat hotelurilor/structurilor de primire turistice https://goo.gl/forms/SWSJJZCK5mk3lzPk1

Pozitia CNIPMMR privind propunerile pentru modificarea legii concurentei

Potrivit Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, contravenţiile se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior.

Această amendă este foarte dură pentru agenţii economici, având în vedere că cifra de afaceri totală este, de regulă, rezultatul desfăşurării unei activităţi economice în mai multe domenii de activitate.

În mod normal o astfel de sancţiune trebuie circumstanţiată produsului sau serviciului în legătură cu care s-a produs respectiva încălcare a legii.

 PROPUNERILE DE MODIFICRE A LEGII CONCURENŢEI

ŞI POZIŢIA CNIPMMR

  1. Prin proiectul de modificare a Legii concurenţei nr. 21/1996[1], se propune modificarea art. 55 alin. 1, în sensul ca, cuantumul amenzii care urmează să fie aplicată. să aibă legătură cu cifra de afaceri aferentă produsului/serviciului care face obiectul conduitei anticoncurenţiale, conform practicii din statele UE.

Practica în statele UE în aplicarea amenzilor se prezintă astfel:

  • în Belgia amenda aplicabilă se calculează prin raportare la cifra de afaceri realizată în legătură cu fapta anticoncurențială;
  • în Franța cuantumul de bază al amenzii se calculează procentual prin raportare la valoarea vânzărilor realizate în legătură cu încălcarea respectivă;
  • în Germania, amenda este calculată prin raportare la cifra de afaceri obținută din încălcare în perioada de încălcare;
  • în Croația, sancțiunea este stabilită prin raportare la cifra de afaceri realizată pe piața relevantă a încălcării.

Prin dispoziţiile actuale ale legii, se aduce atingere dreptului de proprietate al antreprenorilor,  fiind practic o confiscare pentru partea reprezentând amenda aplicată averii licit dobândite şi care nu are legătură cu presupusa fapta comercială ilicită.

Se arată în expunerea de motive că acesta este un cadru sancţionator discriminatoriu, mai favorabil întreprinderilor cu un singur obiect de activitate, faţă de întreprinderile care îşi desfăşoară întreaga activitate printr-o singură persoană juridică, deşi în esenţă ambele întreprinderi se fac vinovate de săvârşirea aceleaşi fapte contravenţionale.

II. De asemenea, se propune completarea art. 24 alin. 4 din Legea nr. 24/1996 în sensul că deciziile Consiliului Concurenței prin care se aplică amenzi sau se stabilesc taxe de autorizare, constituie titluri executorii, cu excepția cazului în care decizia este contestată în instanță.

În acest din urmă caz, decizia Consiliului Concurenței va constitui titlu executoriu numai de la data la care hotărârea instanței de judecată devine definitivă.

CNIPMMR consideră că, din punctul de vedere al întreprinderilor, aceste modificări sunt oportune.

Astfel, amenda pe care Consiliul Concurenţei o poate aplica,  potrivit art.  de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală, realizată în anul financiar anterior,  este exagerată având în vedere că încălcarea se produce doar pentru un anumit produs sau serviciu.

În România, majoritatea covârşitoare a societăţilor au obiecte de activitate multiple. În aceste cazuri apare ca fiind exagerată sancţiunea prin raportare la întreaga cifra de afaceri, care este rezultatul mai lutor activităţi, în domenii diferite.[2]

            CNIPMMR consideră că este necesar sa fie cuprins în  modificare și alin. 4 lit. a) al art. 55 din Legea nr. 21/1996, care prevede ca:

„(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în privinţa contravenţiilor prevăzute la lit. b)-e) din acelaşi alineat care sunt săvârşite în domeniul concentrărilor economice de o persoană nerezidentă, cifra de afaceri la care se aplică amenda se înlocuieşte cu suma următoarelor venituri:

cifra de afaceri realizată de către fiecare dintre întreprinderile înregistrate în România, controlate de contravenient;”

De asemenea, trebuie analizată oportunitatea modificarii și a art. 8 alin. 1 din OUG nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, prin care se transpune Directiva 2014/104/UE unde se mentioneaza:

că amenda este între 0,1 şi 1% din cifra de afaceri realizată anul anterior pentru persoane juridice.[3]

CNIPMMR susţine propunerea ca în cazul atacării în contencios administrativ a deciziilor Consiliului Concurenței prin care se aplică amenzi, acestea constituie titlu executoriu doar de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

Prin această modificare se evită situaţia în care întreprinderea este practic executată, iar ulterior se constată în instanţă faptul că instituția Consiliului Concurenţei nu are dreptate, fiind necesare alte proceduri şi timp pentru recuperarea sumei plătite.

 Nefiind clar dacă plata cauţiunii, conform art 51 alin. 2 din Legea nr. 21/1996, mai este necesară în această situaţie, din punctul nostru de vedere, această modificare trebuie corelată cu dispoziţiile care prevăd că, în cazul amenzilor, instanţa dispune suspendarea doar cu condiţia plăţii unei cauţiuni, conform Codului de Procedură Fiscală.[4]

            Ori, potrivit art. 278 alin. 2 din Codului de Procedură Fiscală, Instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune, după cum urmează:

a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;

b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei;

c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei;

d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei.

e) 1.000 lei, dacă obiectul contestaţiei nu este evaluabil în bani.”     

CNIPMMR solicită ca accentul în toate acţiunile Consiliului Concurenţei să fie pus pe prevenţie şi pe informarea agenţilor economici, şi nu direct pe sancţionare acestora, în special în cazul IMM-urilor.

[1] Propunerea de modificare a Legii concurentei nr. 26/1996, deputat Andrei Pop

[2] Mai mult in Directiva 2014/104/UE privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene la pct. 37 din preambul se dispune ca:

„În cazul în care mai multe întreprinderi săvârșesc în comun o încălcare a normelor de concurență, de exemplu, în cazul unui cartel, este necesar să se dispună ca respectivii coautori ai încălcării să fie răspunzători în solidar pentru întregul prejudiciu cauzat de încălcare. Un coautor al încălcării ar trebui să aibă dreptul de a obține o contribuție de la alți coautori ai încălcării în cazul în care a plătit mai mult decât cota sa. Stabilirea cotei respective și a răspunderii aferente a autorului respectiv al încălcării, precum și criteriile relevante, cum ar fi cifra de afaceri, cota de piață sau rolul în cadrul cartelului, se realizează în conformitate cu dreptul intern aplicabil, cu respectarea principiilor eficacității și echivalenței”.

            Desi se refera la o abatere in comun  -„coautorat” –principiul mentionat este ca raspunderea si criteriile relevante pentru aceasta – de ex. cifra de afaceri- „se realizează în conformitate cu dreptul intern aplicabil, cu respectarea principiilor eficacității și echivalenței”.

[3] Art. 8: Sancţiuni

(1)Instanţa poate sancţiona părţile, terţii şi reprezentanţii legali ai acestora cu amendă judiciară între 500 şi 5.000 lei pentru persoane fizice şi între 0,1 şi 1% din cifra de afaceri realizată anul anterior pentru persoane juridice, pentru următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul:

a)neprezentarea unei probe faţă de care instanţa a dispus divulgarea de către cel care o deţine sau refuzul de prezentare a acesteia, la termenul fixat în acest scop de instanţă;

b)distrugerea probelor relevante pentru soluţionarea litigiului;

c)nerespectarea sau refuzul de a se conforma măsurilor dispuse de instanţă pentru a proteja informaţiile confidenţiale;

d)încălcarea limitărilor privind utilizarea probelor prevăzute la art. 5-7.”

[4] Art 51 alin. 2 din Legea nr. 21/1996

„Instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate. În cazul amenzilor, suspendarea se va dispune doar cu condiţia plăţii unei cauţiuni stabilite conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la creanţele bugetare”.

Propunere de modificare a sistemului naţional de compensare a creantelor, noi sarcini birocratice pentru IMM-uri

Prin intermediul unei proiect de Ordonanţă, iniţiat de Ministerul Economiei, Guvernul României doreşte să modifice OUG nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, cu modificările şi completările ulterioare şi să introducă noi sarcini birocratice pentru întreprinzătorii privaţi, sub forma obligaţiilor de raportare.

Astfel, se doreşte obligarea întreprinzătorilor  privaţi de a raporta situația privind facturile restante mai mari de 10000 lei individual sau cumulat 10000 lei pe același creditor/debitor și mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii sau de la scadență, dacă scadența este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, către structura de compensare care își desfășoară activitatea în cadrul Sucursalei București a Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni, instituție publică aflată în subordinea și sub autoritatea Ministerului Economiei.

I. PREZENTAREA SITUAŢIEI ACTUALE PRIVIND SISTEMUL NAŢIONAL DE COMPENSARE A CREANŢELOR

  1.  În prezent, conform OUG nr.77/1999, toate persoanele juridice, indiferent de forma de organizare şi de tipul de proprietate, au obligaţia de a “organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, după caz”.
  2. Prin Legea nr. 155/2017, s-au modificat dispoziţiile OUG nr. 77/1999, prevăzându-se că doar “persoanele juridice cu capital integral/ majoritar/minoritar de stat au obligaţia de a întocmi situaţia privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadenţă, dacă scadenţa este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România”.
  3. Prin aceasta modificare au fost eliminate companiile private de la obligaţia de raportare, către Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni, Sucursala Bucureşti, în vederea includerii în procedura de compensare a datoriilor neplătite la termenele scadente.
Aceasta soluţie de eliminare a întreprinderilor private de la obligaţia de raportare a sumelor restante, s-a impus din cauza nefuncţionării în practică pentru agenţii economici privaţi la nivelul anului 2018, a unui sistem de compensare a creanţelor organizat de stat, rămânând în continuare obligaţia de a organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor.

Dacă în anul 1999, la momentul emiteri OUG nr. 77/1999, capitalul public reprezenta aproximativ 60%, iar cel privat 40%, în anul 2018 capitalul privat reprezintă componenta cea mai dinamică în totalul capitalului, reprezentând aproxiamtiv 85% din total capital.

II. POZIȚIA CNIPMMR REFERITOARE LA INTRODUCEREA DE NOI OBLIGAŢII ADMINISTRATIVE DE RAPORTARE PENTRU ÎNTREPRINZĂTORI

CNIPMMR, cu ocazia efectuării Testului IMM asupra proiectului, a dat un aviz negativ, din următoarele motive:

  1. Prin proiect, se introduc noi sarcini administrative pentru IMM-uri, obligatii de raportare, încălcându-se principiul nuărului constant mentionat la art 9^1 din Legea nr. 346/2004, care dispune ca „Principiul numărului constant stabileşte că  introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.”
  2. Compensația în sistemul privat este reglementată în prezent de art. 1617[1] și următoarele din Noul Cod Civil, fără a fi necesar implicarea niciunui organ al administrație publice centrale sau locale, și fără teama de amenzi contravenționale.
  3. Nu există motive să fie reintrodusă o obligație birocratică pentru IMM-uri la aproximativ 1 an de la modificarea OUG nr. 77/1999 prin Legea nr. 155 din 29 iunie 2017 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată, care a eliminat sarcinile administrative pentru sistemul privat, conform principiului debirocratizarii, respectiv de a raporta sumele restante mai vechi de 30 de zile către o entitate de stat – sistem care s-a dovedit neaplicabil în domeniul privat, creându-se impresia că aceast proiect de OUG pentru modificarea OUG nr. 77/1999  este facut doar pentru a da de lucru unuor functionari  din sistemul public.
  4.  Din economia proiectului de OG reiese o foarte mare atenție acordată funcţionării instituţiei Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni, pentru acesta fiind redactat un articol II cu 6 puncte, dar acest fapt este prezentat  superficial, în expunerea de motive.
  5. De asemenea, este de neinteles cum Ministerul Economiei sustine aceasta modificare, pentru introducerea de noi obligatii administrative pentru mediul privat, în timp ce, tot la propunerea aceluiaşi Minister și a MFP, Guvernul a susținut în Parlament, în mai 2017, eliminarea companiilor private de la această obligație și aplicarea ei doar de către companiile cu capital de stat (adresa Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul nr. 4722/30.05.2017, disponibila la http://www.cdep.ro/proiecte/2016/400/90/9/pvg4722_30.05.2017.pdf )
CNIPMMR solicită renunţarea la proiectul de Ordonanţă care îşi propune să introducă noi sarcini birocratice de raportare pentru mediul privat, sub sancţiune aplicării de amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei şi menţinerea formei actuale a OUG nr. 77/1999, cu păstrarea obligaţiei de raportare a sumelor restante doar pentru companiile de stat, acestea înregistrând cele mai mari datorii din întreaga economie.   Mai mult, acest act normativ pare să fie elaborat pentru “a da de lucru” unor funcţionari din cadrul  Sucursalei București a Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni, decât pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri.

[1] (1) Compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură.

(2) O parte poate cere lichidarea judiciară a unei datorii pentru a putea opune compensaţia.

(3) Oricare dintre părţi poate renunţa, în mod expres ori tacit, la compensaţie.”

Pozitia CNIPMMR privind introducerea contraventiilor pentru lipsa noilor aparate de marcat sub incidenta legii prevenirii nr. 270/2017

Potrivit OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,  operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie, sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic. Read More

Pozitia mediului de afaceri privind amnistia fiscala

I. Context

În cuprinsul Programului de Guvernare, la capitolul “Politici publice privind IMM” este menționată Restartarea mediului de afaceri”, prin „introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greșeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activității ulterioare”. Read More