Pozitia CNIPMMR privind posibilitatea introducerii impozitului forfetar

DECLARAȚII PRIVIND IMPOZITUL FORFETAR

Ministrul Finanţelor a declarat că are în vedere reglementarea impozitului forfetar:

„În România astăzi sunt aproximativ 1,2 milioane de contribuabili. Cam 45.000 aduc ca venituri 98%. Acesta înseamnă o mare parte din ceea ce înseamnă ANAF, resurse financiare, umane, sunt ca să zic aşa alocate fără un temei logic. Pe de altă parte, companiile sunt sufocate de foarte multe verificări pe care ANAF le desfăşoară. Şi atunci spun aşa: dacă un milion o sută şi ceva de firme aduc undeva la 2% atunci poate o abordare de acest tip, forfetar (impozit forfetar), ar fi mai indicată pentru ambele părţi. Şi pentru mediul de afaceri şi pentru ANAF. Poate o sumă fixă stabilită anual de către stat, în mod transparent, ţinând cont de cifra de afaceri a acelei companii, şi atunci ANAF nu face niciun fel de verificare pe acel contribuabil”, a spus Eugen Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a declarat că se doreşte o creştere a fiscalizării. În cazul aplicării impozitului forfetar, cei 45.000 de contribuabili vor primi o atenţie acordată în mod corect modului în care se va face controlul asupra lor, iar procesele verbale pe care ANAF le va întocmi vor fi prezentate public, dar fără date de identificare, pentru ca restul companiilor să ştie exact în fiecare speţă cum să acţioneze în timpul pe care îl au la dispoziţie până la control.

Tema impozitului forfetar va intra în dezbatere publică şi va fi discutată cu mediul de afaceri, iar pe pagina de internet a Ministerului va fi publicat un document în acest sens.

 

SITUAȚIA IMPOZITĂRII ÎN PREZENT: Orientarea către impozitarea veniturilor și înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific

Impozitarea câștigurilor companiilor reprezintă o componentă deosebit de importantă a oricărui sistem fiscal.

În perioada 2015-2018 în România au avut loc modificări legislative ample în ceea ce privește modalitatea de impozitare a câștigurilor societăților comerciale care s-au concretizat în orientarea acesteia într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor, cotele aplicate fiind reconsiderate și depinzând acum de numărul de angajați, și prin înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activități. Această regândire a sistemului de impozitare a câștigurilor companiilor s-a realizat prin extinderea masivă a societăților din categoria microîntreprinderilor, plafonul de venituri anuale până la care o companie este inclusă în această categorie fiind majorat de peste 15 ori în perioada 2015-2018.

Modificări legislative din perioada 2015-2018 au vizat majorarea de peste 15 ori a plafonului de venituri anuale până la care o firmă este inclusă în categoria microîntreprinderilor, acesta crescând de la 65.000 euro în anul 2015, la 100.000 euro în anul 2016, 500.000 euro în anul 2017, ajungând la 1.000.000 euro în anul 2018.

În ceea ce privește cotele de impunere aplicate asupra veniturilor microîntreprinderilor, acestea au fost reduse și diferențiate în funcție de numărul de angajați începând cu anul 2016. De la cota unică de 3% din anul 2015, s-a ajuns în 2016 la aplicarea cotei de 3% pentru firmele fără salariați, 2% pentru firmele cu 1 salariat și 1% pentru firmele cu cel puțin 2 salariați. În anul 2017, numărul cotelor de impozitare a fost redus la două: 1% pentru firmele cu salariați și 3% pentru firmele fără salariați.

Întreprinderile mici au și posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit, condițiile de capital necesare pentru a putea exercita această opțiune fiind diminuate semnificativ, respectiv de la echivalentul a 25.000 euro în 2015 și 2016 la 45.000 lei începând cu anul 2017.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2017, întreprinderile care desfăşurau activităţi în sectorul turistic, restaurante şi alimentaţie publicăși erau plătitoare de impozit pe profit devin plătitoare ale unui impozit specific, noul impozit având caracteristicile unui impozit forfetar.

 

POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND POSIBILITATEAINTRODUCERII IMPOZITULUI FORFETAR

  1. CNIPMMR nu susține o nouă impozitare forfetară și o creștere a fiscalizării IMM-urilor, solicitând asigurarea stabilității cadrului legal fiscal actual, orientat deja din 2015 (prin ample modificări legislative adoptate în fiecare an până în 2018), într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor și pe înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activități, impozit având caracteristicile unui impozit forfetar.
  1. În multe țări, întreprinderile mici beneficiază de un sistem simplificat de impozitare a câștigurilor, această abordare având la bază mai multe argumente:
  • pentru întreprinderile de talie mică costurile administrative, incluzând printre altele cheltuielile ocazionate de raportările contabile și determinarea obligațiilor fiscale precum și pe cele legate de conformarea cu reglementările în vigoare sunt mai ridicate prin raportare la cifra de afaceri sau active comparativ cu firmele de dimensiuni mari;
  • întreprinderile de talie mică sunt dezavantajate în competiția cu firmele mari de accesul limitat la finanțare, imposibilitatea de a concura în cercetare și inovare cu întreprinderile mari;
  • un sistem simplificat de impozitare aplicabil firmelor mici poate sprijini diminuarea evaziunii fiscale în cazul acestora.

Multe țări au decis aplicarea pentru firmele mici a impozitării „prezumate” a câștigurilor, respectiv prin aplicarea unei cote asupra veniturilor sau activelor, tocmai pentru a promova un sistem fiscal simplu și a diminua fenomenul evaziunii fiscale.

  1. Pe lângă avantajele sistemului de impozitare a veniturilor trebuie avute în vedre și dezavantajele: impozitarea are loc și dacă întreprinderile înregistrează pierderi, fie ca urmare a unor perioade mai dificile sau ca urmare a faptului că se află într-o fază investițională, rata impozitării va fi mai mică în perioadele de ascensiune și mai ridicată în perioadele de recesiune, ceea ce va amplifica amplitudinea fluctuațiilor ciclului economic, motiv pentru care CNIPMMR solicită menținerea posibilității IMM-urilor de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit.
  1. Este necesară identificarea unei balanțe optime în ceea ce privește definirea firmelor mici cărora le este aplicată impozitarea veniturilor, precum și alegerea cotelor de impunere care să conducă la creșterea conformării voluntare și echitate fiscală, respectiv asigurarea unui mediu de desfășurare a activității concurențial pentru întreprinderile de talie mică, o creștere a fiscalizării nefiind justificată și oportună și având efecte negative majore asupra economiei.
  1. Este necesară o amplă restructurare a ANAF și o reducere importantă a cheltuielilor de funcționare, inclusiv a controalelor, având în vedere modificările legislative ample din perioada 2015-2018 în ceea ce privește modalitatea de impozitare a câștigurilor societăților comerciale care s-au concretizat în orientarea acesteia într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor și înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activități, având caracteristicile unui impozit forfetar, simplificarea sistemului de impozitare permitând reducerea controalelor și a cheltuielilor aferente.
  2. CNIPMMR solicită adoptarea unor măsuri administrative și legislative corespunzătoare pentru rezolvarea problemei controalelor excesive, recunoscută de Ministrul Finanțelor Publice: “companiile sunt sufocate de foarte multe verificări pe care ANAF le desfăşoară”, fiind necesară centrarea ANAF pe prevenire și informarea contribualilor, în condițiile orientării politicii fiscale pe impozitarea veniturilor și impozitul specific pentru anumite categorii de activități, care are caracteristicile unui impozit forfetar.
  3. Referitor la declarația că „În România astăzi sunt aproximativ 1,2 milioane de contribuabili. Cam 45.000 aduc ca venituri 98%” Şi atunci spun aşa: dacă un milion o sută şi ceva de firme aduc undeva la 2% atunci poate o abordare de acest tip, forfetar (impozit forfetar), ar fi mai indicată pentru ambele părţi, este necesară realizarea unei ample analize ex-post privind consecințele schimbărilor majore ale regimului de impozitare a veniturilor întreprinderilor din România, inclusiv asupra bugetului general consolidat, bazată pe statistici reale, numărul total al companiilor care au depus situații financiare în 2017 fiind doar de 692.968, din care mai mult de 25% au avut un volum foarte redus al activității (veniturile anuale din exploatare sub 1.000 lei).
  1. Trebuie găsite soluții și pentru întreprinderile dezavantajate care cumulează 44% din veniturile totale aferente acestei categorii, din care 19 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și 25 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 6,25%”;„firmele cu o profitabilitate mai redusă decât pragul de 6,25% (14,3% dintre firme, acestea generând 25,3% din totalul veniturilor din exploatare) și cele care au înregistrat pierderi (30,6% dintre firme, acestea generând 19,1% din totalul veniturilor din exploatare) ar fi fost avantajate de regimul impozitului pe profit.” (Consiliul Fiscal: „Impactul modificării regimului de impozitare a câștigurilor firmelor din România în perioada 2015-2018”).

 

CNIPMMR SOLICITĂ ASIGURAREA PREDICTIBILITĂȚII ȘI STABILITĂȚII CADRULUI LEGAL FISCAL PENTRU IMM-URI

  1. 35 MODIFICĂRI/COMPLETĂRI ALE CODULUI FISCAL ÎN PRIMELE 6 LUNI

În primele 6 luni din 2019, prin 8 acte normative (7 Ordonanțe de Urgență și o lege), au fost modificate/completate 35 de articole din Codul fiscal.

  1. 614 DE ACTE NORMATIVE ÎN PRIMELE 6 LUNI ALE ANULUI 2019

În primele 6 luni ale anului 2019, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 614 acte normative: 120 de Legi, 4 Ordonanțe ale Guvernului, 46 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 444 Hotărâri de Guvern, la care se adaugă ordinele ministrilor.

Cu acest volum imens de acte normative adoptate în primul trimestru al anului 2019, este previzibil că România va continua să se situeze și anul acesta pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est),în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi preictibil, condiție esențială pentru investitori.

Raportat la datele furnizate de GRAYLIN în raportul lunii decembrie 2017 “Grayling’ s report on legislative changes across Central & Eastern Europe”.

  1. CNIPMMR SOLICITĂ ASIGURAREA PREDICTIBILITĂȚII ȘI STABILITĂȚII CADRULUI LEGAL PENTRU IMM-URI

CNIPMMR atrage atenția asupra instabilității legislative fiscale accentuată înregistrată în ultimii ani precum și asupra volumului imens de acte normative adoptate.

Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.

Pentru viitor, CNIPMMR solicită respectarea principiilor reglementării inteligente: un process decisional deschis și transparent, un dialog social calitativ cu confederațiile patronale, evaluarea în mod sistematic a impactului legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea „testului IMM” şi aplicarea principiul „Gândiţi întâi la scară mică”, respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot intervene modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”), pentru asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil și rezonabil şi restabilirea încrederii investitorilor.

Post Your Thoughts