Pozitia CNIPMMR privind noua lege a pensiilor

I. Proiectul Legii privind sistemul public de pensii
INIȚIAT DE Ministerul Muncii și Justiției Sociale

            În
data de 09.08.2018, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a publicat pe
site-ul său proiectul Legii privind
sistemul public de pensii
, cu mențiunea că așteaptă propuneri, sugestii şi
opinii în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării, respectiv
09.08.2018 – 18.08.2018, termen nefezabil stabilit în perioada de concedii (http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/5210-2018-08-09-proiect-lege-priv-sistemul-public-pensi).

Proiectul de
lege modifică reglementările actuale privind categoriile de pensii acordate, respectiv:

  • Pensia pentru limită de vârstă;
  • Pensia anticipată;
  • Pensia de invaliditate;
  • Pensia de urmaș.

Proiectul vizează o creștere a valorii punctului de referință, implicit o creștere a cheltuielilor
bugetare
:

“Art.
86 – (1) Valoarea punctului de referință
prevăzută la art. 85 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de
pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația
anterioară, respectiv 25.

(2) Valorile punctului de
pensie sunt următoarele:

a) la data de 1 septembrie 2019
– 1.265 lei;

b) la data de 1 septembrie 2020
– 1.775 lei;

c) la data de 1 septembrie 2021
– 1.875 lei;

(3) La data
intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se
stabileşte în cuantum fix și este de 75 lei.

(4) Începând cu
anul 2022, valoarea punctului de referință se majorează anual cu rata medie
anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 septembrie a
fiecărui an în care se face majorarea și comunicat de Institutul Național de
Statistică”.

Proiectul cuprinde
și prevederi privind cuantumurile
minime ale pensiilor
: “Art. 91. – (2) Pensia minimă reprezintă un
prag minim al cuantumului pensiei şi se stabilește în procente, minim și maxim,
din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de
cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim
de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare
realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%”.

De asemenea, este
vizată o recalculare a tuturor pensiilor:
“Art. 159. – (1) La data intrării în
vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare
devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea
numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută
la art. 104, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte
drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie
2001 care se recalculează conform art.171”.

II. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND Proiectul Legii pensiilor

1. Modificarea legislației privind sistemul public de pensii are implicaţii multiple sociale și economice,
fiind imperios necesar ca înainte de luarea unei hotărâri în acest domeniu să
fie realizate ample analize de impact (social, bugetar, economic) și consultări
cu partenerii sociali și organizațiile societății civile.

2. Noua lege privind sistemul public de pensii trebuie respecte pe deplin principiile politicii
fiscal-bugetare
statuate de art. 4 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, respectiv:

  • Principiul transparenţei;
  • Principiul stabilităţii, cu asigurarea predictibilității pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice;
  • Principiul responsabilităţii fiscale, care include obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, fără efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social;
  • Principiul echităţii, cu luarea în calcul a impactul financiar potenţial asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung;
  • Principiul eficienţei (utilizarea eficientă a resurselor publice  eficienţei economice).

3. CNIPMMR atrage atenția asupra
următoarelor aspecte privind proiectul Legii privind sistemul public
de pensii:

  • Lipsa transparenței și a
    consultărilor cu confederațiile patronale reprezentative
    înainte de data publicării
    proiectului pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în condițiile în care potrivit
    dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social,
    republicată este statuată “consultarea obligatorie a partenerilor sociali
    asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter
    economico-social”;

  • Lipsa
    unei fundamentări corespunzătoare

    din punct de vedere al impactului bugetar (exp. la analiza impactului bugetar,
    nu
    sunt deloc completetate informații
    despre “Calculele detaliate privind fundamentarea
    modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare”, deși se recunosc creșteri importante a cheltuielilor bugetare și nici “Propuneri
    pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare”), nefiind respectate dispozițiile art. 15 din Legea nr. 69/2010 a
    responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, potrivit cu care: “(1)În
    cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/iniţiative legislative
    a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au
    obligaţia să prezinte:

a)
fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul
utilizată;

b)
declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă
cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia
fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli
prezentate în strategia fiscal-bugetară”.

În
Nota de fundamentare a proiectului Legii privind
sistemul public de pensii este menționat în
mod explicit un impact financiar negativ pentru perioada 2020-2022: “Impact
financiar, plus/minus: 2020: -6,9 mld lei, 2021: -25,1 mld lei, 2022: -15,5 mld
lei, în condițiile în care contribuţiile de asigurări menționate în
Nota de fundamentare a proiectului sunt evident mai mari decât cele prevăzute
și estimate în Legea nr. 2/2018 a bugetului
de stat pe anul 2018, diferența evidențiind de fapt un impact financiar negativ
și mai mare decât cel menționat:

An Contribuţiile
de asigurări menționate
în Nota de fundamentare
Contribuţiile
de asigurări menționate
în Anexa nr. 1: bugetul de stat pe
anii 2018-2021 – sinteză din
Legea nr. 2/2018
Diferență
contribuții
2018 58,9 mld lei 52.499.180 mii lei 6,5 mld lei
2019 72,6 mld lei 63.624.680 mii lei 9 mld lei
2020 82,4 mld lei 73.827.150 mii lei 8,6 mld lei
2021 90,3 mld lei 85.746.980 mii lei 4,6 mld lei

  • Necesitatea identificării soluțiilor
    de creștere responsabilă fiscal și susternabilă pe termen scurt și mediu a
    pensiilor
    , fără creșterea contribuțiilor
    angajatorilor și fără mărirea taxelor, impozitelor și celorlate sarcini
    fiscale.

  • Necesitatea clarificării sursei veniturilor bugetare care
    vor asigura creşterile importante a cheltuielilor bugetare generate de proiectul
    Legii privind sistemul public de pensii, având în vedere că sunt prevăzute
    creșteri cu peste 70% nominal în urmatorii 3 ani a valorii punctului de pensie,
    cea mai mare creștere fiind stabilită pentru 01.09.2020, cu 2 luni înainte de
    alegeri:

Data Valoarea
punctului de pensie
Creștere
% raportat la valoarea din 01.07.2018
1 iulie 2018 1.100 lei  
1 septembrie
2019
1.265 lei 15%
1 septembrie
2020
1.775 lei 61%
1 septembrie
2021
1.875 lei 70,4%

  • Necesitatea analizării în mod realist și obiectiv a situației de fapt (numărul de salariați, numărul de pensionari, venirurile și cheltuielile bugetare, situația forței de muncă de pe piața muncii, ținta maximă de 3% pentru deficitul annual, etc.):
  • În prezent, veniturile bugetului de pensii sunt de ~55,4 miliarde lei, rezultate din contribuțiile salariaților şi angajatorilor, având în vedere că sunt peste 4,9 milioane de salariaţi din economie, cu o contribuție de 25% din salariul brut la bugetul de asigurări sociale, din care 3,75% se virează mai departe către fondurile de pensii administrate privat, cu excepția salariaților care acum au peste 55 de ani şi nu au intrat în sistemul Pilon II;
  • Principalele venituri nete la bugetul de pensii se pot aproxima a fi 21,25% din totalul salariilor din economie, adică ~ 52,3 miliarde lei;
  • Contribuţia angajatorilor este de ~ 3 miliarde de lei;
  • Există 4,69 milioane de pensionari, iar pensia medie a fost inainte de 1.07.2018 de 1.072 lei; prin majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, pensia medie va crește la      ~ 1.180 lei în a doua jumătate a anului 2018, rezultând o cheltuială anuală de 62 miliarde lei pentru anul 2018;
  • Ca urmare, în 2018 va exista un deficit de  ~7 miliarde de lei la bugetul de pensii, care va fi acoperit de la bugetul general;
  • Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează 5,7 milioane de salariaţi şi un salariu mediu brut de 5.362 lei în 2021 (netul urmând să fie 3.313 lei);
  • 21,25% din salariul mediu brut în 2021 ar genera venituri la bugetul de pensii de 78 miliarde de lei, în condițiile unei colectări integrale, iar cheltuielile pentru pensii în 2021 vor fi de 115 miliarde lei, deficitul fiind de peste 30 miliarde de lei.

  • Necesitatea asigurării condițiilor adecvate implementării noii legi, în prezent, pe actuală lege, fiind înregistrate întârzieri și probleme importante, fără a fi în situația recalculării tuturor pensiilor, astfel cum este menționat în proiectul Legii privind sistemul public de pensii.

În
cuprinsul Raportului de activitate al Casei Naționale a Pensiilor Publice din
2017 se evidențiază în mod explicit:

  • Restricțiile
    impuse de legislația în vigoare, care îngreunează ocuparea posturilor vacante,
    cât şi pensionarea specialiştilor în domeniu, a avut consecinţe negative asupra
    tuturor activităţilor derulate în cadrul instituţiei. Deficitul de personal se
    reflectă în depăşirea termenelor stabilite de prevederile legale în vigoare
    pentru stabilirea şi plata pensiilor, pentru stabilirea şi plata drepturilor
    modificate sau recalculate, pentru soluționarea contestațiilor, pentru
    redactarea răspunsurilor la scrisori, petiţii, sesizări și pentru emiterea
    formularelor A1 privind legislația aplicabilă în situația lucrătorilor
    migranți, după cum urmează:
  • stabilirea
    pensiilor se realizează pentru cererile de înscriere la pensie cu o întârziere
    medie de cca. 17 zile (față de 45 de zile, termenul prevăzut de Legea nr.
    263/2010), la nivelul celor 42 de case teritoriale de pensii,
  • plata
    pensiilor pentru cererile de modificare a drepturilor de pensie (recalculalări
    pentru trecerea de la pensie de invaliditate/ anticipată/ anticipată parțială
    la pensie pentru limită de vârstă, etc) se realizează cu o întârziere medie de
    cca. 50 zile, la nivelul celor 42 de case teritoriale de pensii,
  • rezolvarea
    întârzierilor la soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de
    stabilire a drepturilor de pensie, (procedură administrativă prealabilă,
    obligatorie, fără caracter jurisdicțional a CNPP, potrivit art. 149 din Legea
    nr. 263/2010), respectiv dintr-un număr de cca. 47.000 de contestații
    înregistrate începând cu anul 2011, au fost soluționate până în prezent cca.
    23.000.
  • activitatea
    de comunicare și relații publice a crescut constant de la an la an, cu cca. 30%
    față de anul 2011, ajungându-se la depășiri ale termenelor legale de
    soluționare ale diferitelor tipuri de solicitări, cu consecințe directe asupra
    imaginii instituției și asupra gradului de satisfacție al beneficiarilor.
  • activitatea
    de relații internaționale: numărul de dosare de pensii comunitare constituite
    la nivelul caselor teritoriale de pensii este, de asemenea, în continuă
    creștere, în prezent fiind înregistrate peste 250.000 de dosare de pensii
    internaționale în sistemul public de pensii din România, dosare în cazul cărora
    se înregistrează multe întârzieri din cauze independente de voința caselor
    teritoriale de pensii (complexitatea dosarelor, necesitatea efectuării de
    numeroase demersuri suplimentare/intermediare pentru completarea acestora, prin
    colaborarea cu instituțiile corespondente din străinătate, personalul
    insuficient alocat desfășurării acestei activități)”.
  • “În domeniul tehnologiei informaţiilor şi evidenţei
    contribuabililor la nivel naţional: Deficienţele de funcţionare ale sistemului
    informatic determinate de structura software și hardware depășită, în
    condiţiile în care firma care a implementat acest sistem a intrat în
    insolvenţă, precum şi modificările multiple ale cadrului legislativ, au
    determinat apariția unor disfuncționalități care nu au fost remediate în
    totalitate, chiar cu efort suplimentar depus și ore efectuate peste timpul
    normal de lucru”.
  • “Activitatea complexă de administrare a bazelor
    centrale de date de plată a pensiilor din sistemul unitar de pensii publice şi
    a altor drepturi stabilite în baza unor legi cu caracter special,  de editare şi procesare a documentelor de
    plată, s-a derulat în condiţii satisfăcătoare, având în vedere următoarele
    probleme:
  • prelucrarea unor volume mari de date/informaţii şi/sau
    cu impact financiar semnificativ, pentru implementarea modificărilor
    legislative din domeniul pensiilor, fără a se acorda, prin actele normative
    respective, intervale de timp pregătitoare 
    de cca. 3-6 luni pentru analiza, planificarea, elaborarea, testarea şi
    verificarea datelor şi a procedurilor informatice;
  • spaţiul tehnologic în care se efectuează operaţiunile
    de editare şi procesare documente este necorespunzător;
  • utilizarea de echipamente neperformante de tipărire şi
    procesare mandate de tip pensii, uzate şi depăşite tehnic (achiziţionate în
    perioada 2002-2006)”.
  • “Reducerile succesive de posturi, în același timp cu
    implementarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
    precum și a unui număr de cca. 18 de acte normative cu caracter special și
    reparatoriu permanente și 21 conexe începând cu anul 2011, au condus la
    întârzieri în exercitarea atribuțiilor care au revenit CNPP și caselor
    teritoriale de pensii, în condițiile în care volumul de activitate a cunoscut
    creșteri substanțiale în toate zonele de competență. În consecință, sistemul
    funcţionează cu un număr de 3729 de posturi aprobate (din care în medie 3.500
    ocupate, datorită mișcării de personal), pentru un număr de 10,55 milioane de
    beneficiari, din care: aprox. 5,05 milioane beneficiari de pensii și alte
    drepturi și aprox. 5,5 milioane asiguraţi în sistemul public în evidență cu
    realizarea stagiului de cotizare (din care, pentru cca. 4 milioane de persoane
    se fac viramente lunare către fondurile de pensii administrate privat). În
    contextul prezentat, la 10.000 de beneficiari revin 3,5 angajați, iar la 10.000
    de pensionari revin, de fapt, 7,4 angajați.  În cadrul procesului de modernizare a
    serviciilor pe care le asigură beneficiarilor săi, CNPP și casele teritoriale
    de pensii au dezvoltat programe și activități care – în prezent – sunt derulate
    cu același număr insuficient de personal, ceea ce împiedică atingerea
    obiectivelor de eficiență și de creștere a gradului de satisfacție al
    pensionarilor, asiguraților și persoanelor juridice cu care relaționăm în
    aplicarea legislației”.

Post Your Thoughts