Infiintarea autoritatii nationale pentru formare profesionala initiala in sistemul dual din Romania

I. Ordonanța de Urgență privind înființarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România

În ședința din data de 28.06.2018, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind înființarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România, în scopul de a se asigura funcționarea eficientă a parteneriatului dintre agenții economici, administrația publică locală și școală, pentru formarea profesională inițială în sistem dual, cu beneficii în primul rând pentru tinerii absolvenți de clasa a VIII-a, până în 23 de ani, care își doresc să devină muncitori calificați, precum și pentru agenții economici care au nevoie de forță de muncă bine pregătită și sunt dispuși să se implice activ în formarea ei în companii.

Autoritatea înființată urmează să coordoneze legătura dintre mediul economic investițional și oferta educațională, astfel încât solicitările agenților economici să se materializeze prin organizarea de clase de nivel școală profesională în sistem dual la nivel național.

Atribuțiile principale ale Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România vor viza:

• organizarea și coordonarea formării profesionale inițiale în sistem dual din România;
• identificarea, anticiparea și analiza periodică a nevoilor de competențe cerute de piața forței de muncă și introducerea de calificări noi în formarea profesională inițială în sistem dual;
• elaborarea unui sistem de acreditare a furnizorilor publici/privați de formare profesională inițială în sistem dual, care va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului;
• elaborarea de metodologii privind certificarea profesională inițială a absolvenților din sistemul de învățământ dual, care vor fi aprobate prin ordin al președintelui Autorității;
• consilierea familiilor, a unităților de învățământ și a angajatorilor în scopul încurajării participării elevilor în formarea profesională inițială în sistem dual;
• asigurarea promovării în rândul tinerilor și ale familiilor acestora a conceptului de școală profesională în sistem dual ca alternativă de excelență în domeniul educational.

Conducerea Autorității va fi asigurată de un președinte cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, cu rang de subsecretar de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.

Structura organizatorică a Autorității, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a acesteia se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

La nivel național se înființează și funcționează 8 birouri teritoriale ale Autorității, structuri fără personalitate juridică, corespunzător celor 8 zone de dezvoltare ale României.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Autorității se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

II. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND înființarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România

CNIPMMR susţine necesitatea unor măsuri legislative, fiscale și administrative corespunzătoare pentru rezolvarea deficitului major de personal calificat în mod corespunzător de pe piața muncii, precum și necesitatea îmbunătățirii sistemului de formare profesională inițială în sistem dual și asigurarea unui parteneriat real și calitativ între mediul economic investițional și oferta educațională.

CNIPMMR atrage atenția asupra următoarelor aspecte privind recenta reglementare a înființării Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România:

• Neîndeplinirea condițiilor constituționale pentru adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă (art. 115 alin. 4 din Constituția României: “Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”): pentru anul şcolar 2018-2019 oferta educaţională pentru învăţământul dual a fost deja aprobată şi publicată; potrivit calendarului etapelor de fundamentare a cifrei de şcolarizare, pentru anul şcolar 2019-2020, operatorii economici transmit la Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic solicitările până la finalul lunii noiembrie, întregul proces de adoptare a planului de şcolarizare la nivel judeţean finalizându-se în luna ianuarie, astfel încât nu există o urgenţă de schimbare a instituţiei responsabile pentru centralizarea solicitărilor operatorilor economici şi gestionarea relaţiei cu inspectoratele şcolare, unitățile administrative teritoriale şi unităţile de învăţământ (în prezent atribuția fiind de competența Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic) şi de înființare a încă unei autorități.
• Lipsa unei analize corespunzătoare a situației de fapt și a cadrului legislativ existent: în Nota de fundamentare se invocă “lipsa unei autorităţi naţionale care să asigure o centralizare pro-activă şi o reglementare unitară a sistemului de formare profesională iniţială în sistem dual în România”, în condițiile în care există de mai mult de un an o autoritate cu aceste competențe (conform art. 23 alin. 4 din Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul dual pentru calificări profesionale de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, aprobată prin Ordinul nr. 3556 din 29.03.2017: “Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic centralizează la nivel național, regional și județean solicitările operatorilor economici și le transmite inspectoratelor școlare și unităților administrativ-teritoriale menționate în solicitările operatorilor economici”);
• Lipsa unei fundamentări corespunzătoare (lipsa analizei impactului bugetar, lipsa analizei impactului noii reglementări, suprapunerea atribuțiilor și competențelor noii autorități cu cele ale Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic );
• Lipsa transparenței și a consultărilor cu partenerii sociali (nici in Comisia de dialog social, nici in Consiliul Economic și Social, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 62/2011 a dialogului social, proiectul fiind trimis la CES după adoptarea Ordonanţei de urgenţă);
• Prevederi insuficient analizate și chiar nefezabile, care afectează caracterul unitar al formării profesionale și care vor produce disfuncționalități (exp. înființarea noii autorități în “subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului”, în condițiile în care primii doi ani ai învăţământului dual sunt parte a învăţământului obligatoriu, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului fiind organul de specialitate al administraţiei publice centrale, care elaborează şi implementează politica naţională în domeniul învăţământului preuniversitar, conform art. 94 din Legea educaţiei naţionale); De asemenea, conform art. 25 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale: „Organizarea și funcționarea învățământului dual, accesul în învățământul dual, durata și conținutul programelor de pregătire profesională, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale, în urma consultării reprezentanților operatorilor economici și a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.”

• Necesitatea valorificării concluziilor și recomandărilor experților Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Banca Mondială, încluse în Raportul: “Servicii de asistență tehnică pentru luarea unor decizii informate privind investițiile în infrastructură”, din aprilie 2018, realizat pentru analiza funcționala a subsectorului învățământ profesional și tehnic din România, în special a următoarelor recomandări:
• “Structura organizațională include trei principii cheie, și anume: (i) toate sau majoritatea atribuțiilor ce alcătuiesc un rol trebuie aduse laolaltă; (ii) rolul trebuie să aibă o entitate organizațională dedicată și desemnată; și (iii) conducerea trebuie să fie unitară și trebuie să existe un singur lider într-o organizație și o singură organizație principală într-un sistem”;
• “Echipa a concluzionat că funcția de leadership și supraveghere a sistemului ÎPT sau a întregului sistem ÎPTI (Învățământ Profesional și Tehnic Inițial), lipsește”;
• “Per ansamblu, șaptesprezece funcții diferite asociate sistemului ÎPTI, excluzând activtatea de predare, sunt îndeplinite de nouă entități organizaționale diferite și gestionate de nouă manageri seniori, la nivel de Director General; aceștia răspund față de trei Secretari de Stat diferiți, care, la rândul lor, sunt subordonați Ministrului”, cu recomandarea: “Desemnarea unui Secretar de Stat pentru ÎPT. Sistemul ÎPT ar trebui să fie singura responsabilitate, sau responsabilitatea cheie, a unuia dintre Secretarii de Stat”;.
• “CNDIPT (Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic n.n.) este organizația care se apropie cel mai mult de îndeplinirea rolului de organizație principală, îndeplinind două din cele patru condiții necesare pentru a conduce un sistem: (i) este complet, sau aproape complet dedicată sistemului; și (ii) este implicată sau foarte familiarizată cu toate domeniile din sistem. Însă nu întrunește și celelalte două cerințe: (iii) capacitatea de a servi în calitate de custode al cunoștințelor și expertizei privind domeniile funcționale ale sistemului; și (iv) autoritate profesională”, cu recomandarea: “Transformați CNDIPT într-o organizație principală pentru sistemul ÎPT. Reorganizați-o, modificați-i ROF-ul pentru a reflecta rolul de organizație principală, și îmbunătățiți-i capacitatea de a îndeplini acest rol “;
• “Încurajați înființarea mai multor unități de învățământ profesional dual care dispun de cele mai bune și moderne echipamente și instrumente și care nu duc lipsă de materiale datorită implicării angajatorilor”;
• “Oferiți stimulente companiilor pentru a se implica și/sau a contribui la practica elevilor, dar adoptați și politici ce impun crearea unor fonduri la nivel de industrie sau a unor centre de formare profesională specifice diferitelor sectoare/industrii”

Având în vedere analiza și la recomandările experților Băncii Mondiale, dezvoltarea și îmbunătățirea activității Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, care colaborează și cu inspectoratele școlare, ar fi constituit o soluție mult mai fezabilă pentru asigurarea unui cadru adecvat parteneriatului mai bun între mediul economic investițional și oferta educațională, fără dublarea competențelor autorităților/instituțiilor, fără afectarea caracterului unitar al formării profesionale la nivel de sistem naţional, fără întârzieri administrative sau disfuncționalități și, nu în ultimul rând, fără noi cheltuieli birocratice (materiale și de personal) generate de înființărea unei noi autorități, cu 8 birouri teritoriale.