Pozitia CNIPMMR privind bugetul U.E. pentru 2021-2027

I. BUGETUL U.E. PROPUS DE C.E. PENTRU 2021-2027

Comisia Europeană a propus în data de 2 mai 2018, un buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027, considerat a fi un “răspuns onest la realitatea actuală, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în buget”. Propunerea Comisiei răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură.

În ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 (VNB). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014-2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare).

Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, se menționează că vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

Comisia a examinat în mod critic și domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului și acordarea unei priorități mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim.

O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă.

În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro:

– Un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 de miliarde de euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună.

– O Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 de miliarde de euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80%), realocări și economii (aproximativ 20%). Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri. Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice.

Coșul de noi resurse proprii propus cuprinde:

20% din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;

o cotă de prelevare de 3% aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare);

o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12% din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20% la 10% suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre „resursele proprii”) pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil. Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

 

II. MODERNIZAREA POLITICII DE coeziune

Principalele aspecte ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune sunt:

  1. Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune: Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.
  2. O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale:
  • Investiții în toate regiunile: Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia în continuare de un sprijin substanțial din partea UE. Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată.
  • O abordare adaptată: Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților.
  • Inițiative la nivel local: Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local. Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.
  1. Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil:
  • Simplificarea accesului la fonduri: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE.
  • Un cadru unic de reglementare: Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde șapte fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finanțate prin fonduri UE. Acest cadru va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU.
  • Adaptarea la necesități: De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.
  1. O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa: Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

 

  III.POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND BUGETUL U.E. PROPUS PENTRU 2021-2027

Pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020 este deosebit de important, fiind unul dintre principalele dosare pe care ţara noastră le va gestiona pe durata mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, trebuind să acționeze pentru menţinerea unităţii statelor membre și obţinerea unui consens.

Este de evidențiat spiritul de transparență fără precedent, pe 2 mai, Comisia Europeană prezentând propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018, iar pe 29 mai publicând alocările naționale pentru politica de coeziune pentru statele membre, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018.

Sunt de apreciat următoarele aspecte:

  • Axarea pe priorități strategice de investiții: direcționarea către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrial a majorității investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune;
  • Sprijin mare din partea UE pentru regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei;
  • Axarea pe a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa;
  • Reducerea complexității normelor, a birocrației și simplificarea procedurilor de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE;
  • Noul program de sprijin pentru reforme, cu un buget total de 25 de miliarde de euro;
  • Funcția europeană de stabilizare a investițiilor;
  • Alocarea la politica de coeziune pentru România în proiectul de buget european 2021-2027, de fonduri în valoare de 27,203 miliarde euro.

Sunt subiecte sensibile, pentru care România va trebui să faciliteze obţinerea unui consens: majorarea actualelor niveluri de finanțare, reducerile unor finanțări, majorarea ratelor de cofinanțare, posibilitatea suspendării/reducerii/restricționării accesului la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European.  Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung va asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor, România, în cadrul mandatului său la Preşedinţia Consiliului UE, având un rol important în acest sens.

Post Your Thoughts