Analiza impactului revolutiei fiscale in randul firmelor romanesti

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 07-16 februarie 2018 un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR privind efecte creșterii salariului minim la 1900 lei, trecerii contribuțiilor la salariat și creșterii contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial.

Respondenţii în număr de 1752, au fost în proporţie de 71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri și alte forme juridice.

Din cei 1752 respondenți, 57,9% au între 1-5 salariați încadrați la salariul minim pe economie, 27,5% dețin peste 10 salariați cu salariu minim pe economie iar restul de 14,6% din respondenți au între 6 și 10 salariați încadrați la salariul minim pe economie.

Întrebați dacă punerea în aplicare a creșterii începând cu 1 ianuarie 2018 a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (creștere de 31,03%) a creat dificultăţi întreprinderii lor, 79,4% au răspuns pozitiv.

De asemenea, 81,4% din respondenți au afirmat că, creșterea salariului minim pe economie a avut efecte de creștere a cheltuielilor de personal și pentru alte categorii de salariați din întreprinderea lor decât cei angajați la salariul minim.

Întrebați dacă creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi, 49,9% au răspuns pozitiv.

Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menționat că vor disponibiliza între 1 și 5 salariați,  6,1% între 5 și 10, doar 2,4% urmând a disponibiliza peste 10 salariați.

În ceea ce privește dificultățile întâmpinate de către respondenți în stabilirea/ negocierea/ aplicarea trecerii contribuțiilor la salariat, 58,6% au răspuns că au întâmpinat dificultăți în trecerea contribuțiilor.

Astfel, pentru trecerea contribuțiilor la salariat, respondenții au aplicat următoarele măsuri:

72,2% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat

13,3% – Acordare de prime lunare

12,9% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat

1,6% – Alte măsuri

Întrebați câți salariați din societate sunt încadrați cu timp parțial, 93% au răspuns că între 1-5 salariați, 4,3% au între 5-10 salariați și 2,6% au peste 10 salariați.

De asemenea, 81,2% din respondenți au menționat că punerea în aplicare a creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial la nivelul salariul de baza minim brut pe țară a creat dificultăţi întreprinderii lor.

În plus, 68,7% dintre respondenți au menționat că, de la 1.01.2018, s-au confruntat cu situația de a avea salariați cu timp parțial (cu 1-2 ore/zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contributiilor sociale aferente întregului salariu de baza minim brut pe tara (665 lei).

În ceea ce privește măsurile aplicate în cazul creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial, au fost menționate:

49,1% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat

39,8% – Restructurări/concedieri

6,7% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat

4,4% – Alte măsuri

În ceea ce privește măsurile aplicate în cazul creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial, au fost menționate:

49,1% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat

39,8% – Restructurări/concedieri

6,7% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat

4,4% – Alte măsuri

Întrebați “Ce dificultăți/probleme ați întâmpinat în aplicarea reformelor privind salariul minim, creșterea contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial și trecerea contribuțiilor la salariat?”, respondenții au menționat:

64,8% – Creșterea birocrației pentru angajator;

63,8% – Efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.);

61,1% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru salariații angajați cu salariul minim brut pe țară, raportat la creșterea lui la 1900 lei;

50,3% – Timpul foarte scurt stabilit pentru implementare;

49,7% – Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;

47,7% – Birocrația foarte mare a negocierilor colective;

38,9% – Creșterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuțiilor la salariat și instituirea noii contribuții sociale asiguratorie pentru muncă;

38,7% – Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);

30,4% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru toți salariații din unitate;

9,3% – Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, generate de creșterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export pentru 2018;

În plus, 68,7% dintre respondenți au menționat că, de la 1.01.2018, s-au confruntat cu situația de a avea salariați cu timp parțial (cu 1-2 ore/zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contributiilor sociale aferente întregului salariu de baza minim brut pe tara (665 lei).

De asemenea, în proporție de 93,3%, respondenții au menționat că, per ansamblu, reformele privind creșterea salariului minim, trecerea contribuțiilor la salariat și creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial au generat efecte negative. 

II. NOTA ÎNTREPRINZĂTORILOR PENTRU REFORMELE ADOPTATE

Întrebați “Ce notă ați da pentru reformele adoptate privind creștereasalariului minim, trecereacontribuțiilor la salariat și creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial? (1 – minim, 10 – maxim)”, respondenții au evaluat cu note foarte mici măsurile respective:

NOTA mediului de afaceri pentru creșterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei

III. IMPACTUL REVOLUȚIEI FISCALE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

În 2017, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate/completate 290 de articole din Codul fiscal, ceea ce a generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor:

• Creșterea fiscalității (creşterea contribuţiilor la pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru toți salariații, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parțial);
• Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii;
• Efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri colective, etc.);
• Creșterea cheltuielilor de personal;
• Dificultăți importante de implementare datorate timpul foarte scurt stabilit pentru aplicare;
• Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
• Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
• Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, generate de creșterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export înainte de 01.01.2018.

     Modificarea cadrului legal are implicaţii multiple sociale și economice, CNIPMMR solicitând ca în 2018, pentru adoptarea unui act normativ să fie respectate principiile reglementării inteligente:

• un proces decizional deschis și transparent;
• un dialog social calitativ;
• evaluarea în mod sistematic a impactul legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea „testului IMM” şi aplicarea principiul „Gândiţi întâi la scară mică” nu numai în legislaţie, ci şi la procedurile administrative care afectează IMM-urile;
• o sarcină administrativă mai redusă, costuri mai mici și norme mai simple și mai ușor de înțeles;
• cadru legal stabil, predictibil și rezonabil;
• asigurarea separației puterilor în stat, cu rolul prioritar al Parlamentului ca putere legislativă;
• restabilirea încrederii în sistemul fiscal, condiție esențială pentru investitori;
• respectarea principiilor fiscalității: modificarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”;
• termene adecvate pentru informarea IMM-urilor şi asigurarea adaptării la noile măsuri;
• prezentarea anual, la o dată prestabilită, a planificării anticipate a legislației referitoare la întreprinderi care va intra în vigoare în cursul următoarei perioade bugetare;
• consultarea organizațiilor reprezentative pentru IMM-uri, care să beneficieze de un „drept la replică” înainte de publicarea definitivă a proierctelor normative;
• luarea măsurilor necesare şi asigurarea trecerii la etapa „Acționați mai întâi la scară mică”;
• măsuri de prevenție corespunzătoare;
• respectarea principiului constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale, care reprezintă o garanție a principiului egalității în materie fiscală, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţia României: „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”  și eliminarea reglementărilor prin care se stabilesc cote obligatorii de contribuţii mai mari decât veniturile.