I. Situația de fapt
Potrivit informatiilor primite de la patronatele IMM-urilor locale, membre ale CNIPMMR, precum și din mass-media/transparență decizională, trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat generează creșterea taxelor și impozitelor locale în multe localități, cu afectarea semnificativă a mediului de afaceri și a IMM-urilor: – Taxele şi impozitele locale în 2018 vor fi majorate cu 20% în municipiul Suceava, potrivit declarației din 16.11.2017 a primarului Ion Lungu, pentru a compensa parţial pierderile de la bugetul local determinate de scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, conform noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern (impozitele pe clădirile rezidenţiale vor creşte de la 0,08 la 0,10%, impozitele pe clădiri nerezidenţiale vor creşte de la 1,5 la 1,8%; clădirile care sunt utilizate ca sedii pentru activităţi economice vor fi impozitate cu 0,5%, faţă de 0,2%, cât este impozitul în prezent);
– Botoșani: este avută în vedere o creștere a taxelor locale în medie cu 18%;
– Taxele şi impozitele locale vor fi majorate în 2018 cu 10-20% și în Vaslui: concret, de la 1 ianuarie 2018, impozitul va crește, în medie, cu 11% pentru clădiri rezidențiale, persoane fizice, cu aproxiamtiv 10% pentru terenuri intravilane cu construcții și în medie cu 20% pentru autoturisme, cu motivația: ”Am analizat toate veniturile proprii și am ajuns la concluzia că trebuia să facem această creștere de taxe și impozite, ca urmare a modificării masei impozabile și a volumului acesteia. Trebuie asigurate sursele finanțării instituțiilor din subordine și plata contractelor pe angajamentele pe care le avem în derulare astfel încât acestea să fie finalizate. Totodată, să nu uităm că a crescut și costul utilităților, se va majora și salariul minim, iar toate acestea presupun costuri suplimentare la buget pe care trebuie să le acoperim”, potrivit declarației primarului municipiului Vaslui, Vasile Pavăl;
– Arad: nivelul taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2018, capitolul IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN:
– Bihor: Între modificările propuse pentru 2018 figurează extinderea supraimpozitării terenurilor neconstruite la toate străzile principale ale oraşului, o suplimentare cu +50% la impozit şi caselor care, deşi au în stradă reţea de canalizare, nu sunt racordate la aceasta, cu racordarea la canalizare, impozitul pentru aceste imobile va creşte cu aproximativ 60%. Se propune creşterea taxei speciale pentru promovarea turistică de la 2% la 3% din valoarea cazării, plătite de fiecare turist cazat în hotelurile orădene, creşterea de cinci ori a taxelor de desfacere pavaj, plătibile de persoanele juridice, nu şi de persoanele fizice. Astfel, pentru realizarea unui branşament, taxa actuală este de 100 de lei şi va creşte la 500 de lei. Pentru lucrări mai ample, pe reţele, taxa este de 1.100 de lei pe km şi va fi de 5.500 lei/km.
– Constanța: o Se propune o cotă de impozitare de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii pentru anul 2018, faţă de 0,08 în 2017. o 45% creştere a taxei pe clădirile situate în zona A a municipiului Constanţa – se solicită autorităţilor locale eliminarea majorării nelegale de 20% a bazei de calcul stabilite de Codul Fiscal. Această creştere pentru clădirile situate în zona A a municipiului Constanţa este generată de modificarea nelegală prin creşterea cu 20% a bazei de impozitare stabilită de Codul Fiscal la care se adaugă creşterea propusă de 25% a cotei de impozitare pentru persoanele fizice.
Creşterea cu 100% impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice pentru clădirile nerezidenţiale – se solicită autorităţilor locale aplicarea cotei minime de 0,2 prevăzută de Codul Fiscal. Se propune o creştere a impozitului, respectiv o cotă de impozitare de 0,5% asupra valorii impozabile a clădirii faţă de 0,25% cât a fost în 2017. Pentru acelaşi impozit, Clujul are o cotă de 0,2%, pe care o păstrează şi în 2018, la Braşov, Ploieşti şi Iaşi, tot de 0,2% iar la Craiova – 0,4%. o 15,4% creştere a impozitului pe clădiri datorat de persoanele juridice – se solicită autorităţilor locale stabilirea unei cote de impozitare de 1% nemajorată. Se propune o cotă de impozitare de 1,3%, maximul prevăzut de Codul Fiscal, majorată cu 15,4% în timp ce Clujul are o cotă de 1% nemajorată. o 15-20% creştere a impozitului pe teren datorat de către persoanele fizice (inclusiv a terenului de sub clădiri) faţă de Cluj, Braşov, Iaşi, Ploieşti – se solicită autorităţilor locale stabilirea următoarelor valori : 8.567 de lei/ha pentru zona A, 6.499 de lei/ha pentru zona B, 4.447 de lei/ha pentru zona C şi 2.113 lei /ha pentru zona D. o
Se intenţionează aplicarea valorilor maxime stabilite de Codul Fiscal pentru impozitul pe teren datorat de persoanele juridice, o valoare dublă faţă de impozitul similar din Cluj, Braşov, Iaşi, Oradea, Timişoara, Ploieşti – se solicită autorităţilor locale stabilirea aceloraşi valori ale bazei de calcul ca cele propuse pentru persoanele fizice, şi nu aplicarea valorilor maxime prevăzute de Codul Fiscal. Se solicită autorităţilor locale eliminarea menţiunii privitoare la asimilarea terenurilor aflate în extravilanul municipiului Constanţa cu cele din zona A. o 115% creştere a taxei de salubritate de la 3 lei/lună/persoană în 2017 la 7 lei/lună/persoană în 2018 – se solicită autorităţilor locale o taxă de 3,5 lei/lună/persoană.
– În acelaşi timp, autoritatea locală îi încurajează pe cei care poluează – pentru vehiculele cu capacitate cilindrică peste 4.800 cm3 stabilind impozitul minim de 4 lei/200cm3, deşi valoarea dată de Codul Fiscal este cuprinsă între 4-6 lei/200 cm3, pe de altă parte, vehiculele cu capacitate cilindrică sub 4.800 cm3 sunt impozitate la maximum – se solicită autorităţilor locale ca, respectând principiul cine poluează mai mult plăteşte mai mult, pentru vehiculele cu capacitate cilindrică mai mare de 4.800 cm3 să stabilească cota maximă de 6 lei/200 cm3 potrivit Codului Fiscal. o Peste 400% creştere a taxei de concesionare locuri de veci. o 100% creştere a taxei pentru servicii de reclamă şi publicitate de la 1% în 2017 la 2% în 2018 exclusiv TVA – se solicită autorităţilor locale menţinerea taxei stabilite pentru anul 2017.
– majorarea taxelor pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate:
a) în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate era de 27 de lei/an/m2 în 2017, pentru 2018 se propune 32 de lei/an/m2 – se solicită autorităţilor locale menţinerea taxei stabilite pentru anul 2017.
b) în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj, pentru reclamă şi publicitate, taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate era de 20 de lei/an/m2 în 2017, pentru 2018 se propune 23 de lei/an/m2 – se solicită autorităţilor locale menţinerea taxei stabilite pentru anul 2017. o 20% creştere a taxei pentru aviz program de funcţionare – se solicită autorităţilor locale menţinerea taxei stabilite pentru anul 2017.
Potrivit anexei nr. 8 din proiect, articolul 1 alineat (1), taxa aviz program de funcţionare pentru unităţile ce desfăşoară activităţi de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă care nu se regăsesc în CAEN
– Rev 2 grupele 561
– Restaurante, 563
– Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi 932
– alte activităţi recreative şi distractive, care era 80 de lei în 2017, va fi 100 de lei în 2018. o 4.000% creştere a taxei pentru eliberarea avizului program de funcţionare – se solicită autorităţilor locale menţinerea taxei stabilite pentru anul 2017.
O regulă nouă se va aplica din 2018: prin excepţie de la alin. (1), pentru unităţile din staţiunea Mamaia şi Sat Vacanţă ce desfăşoară activităţi care se regăsesc în CAEN – Rev 2 codul 4711 şi grupa 472, cu excepţia codului 4726 – comerţ cu amănuntul al produselor din tutun în magazine specializate, taxa pentru eliberarea avizului program de funcţionare se stabileşte în sumă de 8.000 de lei.
– 4.000% creşterea taxei de autorizare pentru desfăşurarea de activităţi temporare derulate în zone private cu acces public pentru operatorii din Satul de Vacanţă şi staţiunea Mamaia, care va ajunge de la 200 de lei la 8.000 de lei, pentru activităţile de închiriere echipament sportiv, evenimente de tipul târgurilor, festivaluri, altele decât cele non-profit, cu desfăşurare de activităţi comerciale şi/sau alimentaţie publică, pentru spectacole de circ, activităţi de producere şi/sau comercializare stradală de produse alimentare din utilaje specializate. Se solicită autorităţilor locale menţinerea taxei stabilite pentru anul 2017. – Bacău: cresc unele taxe pentru comercianți și de șase ori;
– Buzău: este avută în vedere o creștere cu 10% a taxelor și impozitelor locale.
II. CNIPMMR nu susține creșterea taxelor și impozitelor locale
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) nu susține creșterea taxelor și impozitelor locale în 2018, sporirea fiscalității afectând în primul rând IMM-urile, dezvoltarea economică, investițiile private, cu efecte directe nivelului de trai, asupra locurilor de muncă și veniturilor bugetare.
De asemenea, CNIPMMR atrage atenția ca veniturile din impozitele locale vor crește in 2018 și ca efect al evaluării clădirilor, cota de impozit aplicându-se la:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.
Metoda de evaluare a clădirilor și terenurilor conform Codului fiscal a avut ca efect o creștere semnificativă a valorilor de impozitare, de cele mai multe ori aceste valori sunt situate cu mult peste valoarea de piață si puterea de cumpărare din zonă, fapt care conduce la situația in care proprietarii se simt chiriași in propriile imobile și prin plata unor impozite foarte mari, in câțiva ani plătind încă o dată valoarea de dobândire a acestora.
O creștere a cotelor taxelor și impozitelor locale, concomitent cu creșterea valorii la care se aplică aceste cote, rezultată din evaluarea clădirilor, va reprezenta o dublă creștere a fiscalității, cu efecte negative semnificative asupra IMM-urilor și mediului de afaceri.
Autoritățile publice locale au obligația să aprobe strategii privind dezvoltarea economică și să asigure măsuri și acțiuni pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii:
– Potrivit art. 36 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale: Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială a municipiului; (4) In exercitarea atribuțiilor prevăzute la al. 2 lit.b, consiliul local: c) stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii; e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică;
– Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii: Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale, au obligația să elaboreze politici și să asigure măsuri și acțiuni menite să contribuie la protecția întreprinderilor mici și mijlocii în raporturile lor cu statul, în special prin simplificarea procedurilor administrative și prin prevenirea creșterii nejustificate a costurilor legate de conformarea acestora față de reglementările în vigoare.
CNIPMMR solicită autorităților publice locale să aprobe în 2018 strategii privind dezvoltarea economică și să asigure măsuri și acțiuni pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, atragerea de investiții, dezvoltarea economică locală și reducerea birocrației.
III. CNIPMMR SOLICITĂ PARLAMENTARILOR SĂ VOTEZE Creșterea de la 71,5% la 100% a cotelor defalcate din impozitul pe venit care se transfera bugetelor locale PENTRU A NU CREȘTE FISCALITATEA CETĂȚENILOR ȘI A IMM-URILOR
CNIPMMR susține necesitatea creșterii de la 71,5% la 100% a cotei bugetelor locale din impozitul pe venit și amendamentul propus de UDMR cu urmatoarea formă: „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 si art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepția impozitului din venituri de pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecarei UAT, astfel:
a) 18% la bugetul local al judetului;
b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pe al caror teritoriu isi desfasoara activitatea platitorii de impozit pe venit;
c) 15,2% intr-un cont distinct, deschis pe seama directiei generale regionale a finantelor publice/ administratiei judetene a finantelor publice, la trezoreria municipiului resedinta de judet”. Forma anterioara a articolului era: „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 si art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale se repartizează o cotă de: a) 11,25% la bugetul local al judetului; b) 43% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pe al caror teritoriu isi desfasoara activitatea platitorii de impozit pe venit; c) 17,25% înt-un cont distinct, deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/ administrației județene a finanțelor publice, la trezoreria municipiului resedință de județ”.
Amendamentul a fost adoptat de Comisiile parlamentare reunite de buget-finante în data de 15.12.2017 (de reprezentantii PNL, USR, UDMR și cu votul Dlui Eugen Teodorovici senator PSD și va asigura compensarea diminuării cotei de impozitare a impozitului pe venit de la 16% la 10%, prin creșterea de la 71,5% la 100% a cotei bugetelor locale din impozitul pe venit, ceea ce va permite autorităților publice locale să nu crească anul viitor sarcina fiscală a persoanelor fizice și a întreprinderilor aferentă taxelor și impozitelor locale.
IV. Acțiuni locale ale membrilor CNIPMMR și bune practici
1. Participarea la dialogul social local și solicitarea de dezbateri publice pe tema bugetului local, inițiate de patronatele IMM-uriolor locale
2. Proteste organizate (anexa – protest Constanța)
3. Taxe și impozite locale menținute (fără creștere) în 2018: Cluj: Primarul a propus Consiliului Local aprobarea aceluiași nivel al impozitelor și taxelor locale ca și în anul 2017, cu mențiunea că bugetul local se va diminua cu 28 de milioane de euro rezultă din diminuarea cotelor din impozitul pe venit care revin municipiului, ce reprezintă o treime din bugetul de investiții.