CNIPMMR sustine necesitatea corelarii majorarilor salariale ale bugetarilor cu evolutia economiei si raportarea lor la criterii de performanta

Referitor la viitoarea lege a salarizării unice, CNIPMMR susține necesitatea luării în considerație a următoarelor aspecte importante:

1. Fundamentarea amplă a noi legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), a modificărilor cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli (fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători), inclusiv calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor cheltuielilor bugetare;
2. Asigurarea transparenței și a dialogului social calitativ, inclusiv cu confederațiile patronale reprezentative, care nu au fost informate cu privire la conținutul proiectului noii legi și nici consultate până în prezent;
3. Respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB;
4. Stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelat cu evoluţia economiei României și cu adoptarea unui mixt de politici pentru evitarea posibilelor dezechilibre macro-economice;
5. Corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.);
6. Stabilirea salariilor bugetarilor în cadrul unor limite minime şi maxime, pentru fiecare post, cu obligaţia plăţii salariului minim corespunzător postului şi cu criterii obiective de acordare în fiecare lună/trimestru a sumelor peste nivelul minim, în funcţie de responsabilităţile postului, munca efectiv depusă, cantitatea şi calitatea acesteia, rezultatele înregistrate şi contribuţia la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, astfel încât să se plătească salarii în funcție de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte;
7. Debolcarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale;
8. Reforma profundă a sistemului bugetar, îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna februarie 2017 a fost de 189.873¹);
9. Necesitatea scăderii cheltuielilor publice și valorificarea bunelor practici la nivel european în structurarea administrației publice:

a. Primăria București pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafață de 228 km², are 860 de funcționari publici, 10 consilieri personali ai primarului, raportat la 207 angajați (69 funcționari și 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafață de 891,68 km², 17 sectoare);

b. Primăria București are 55 de consilieri locali:

• cât Madridul, care are o populație de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei și care administrează un buget de cinci ori mai mare:
• mai mulți decât Londra: Autoritatea Londrei Mari este reprezentată de primarul Londrei și de Adunarea Londrei, care are 25 de membri (cu 30 mai puțin decât numărul de consilieri ai Primăriei București), la o populație de 7,4 milioane de locuitori și un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire;
• mai mulți decât Budapesta: deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale (cu 22 mai puțini decât în București).

     10. Necesitatea creșterii calității serviciilor publice;

     11. Testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor;

     12. Asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora;

     13. Evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.

¹ sursa: http://www.mfinante.gov.ro/salariati.html?pagina=domenii