În data de 22 septembrie 2015, a avut loc la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), conferinţa „România clandestină: de la problemele de piata ale producatorului, la problemele consumatorului” organizată de publicaţia  cursdeguvernare.ro în parteneriat cu CCIR, conferinţă la care au participat membri ai mediului de afaceri. Din partea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a participat Alina Truică – analist economico-financiar.

Economia informală a unei ţări are un impact negativ nu doar asupra bugetelor, iar consecinţele acesteia nu se rezumă doar la evaziunea fiscală. Pieţe întregi sunt deformate, antreprenorii şi producătorii transparenţi sunt dezavantajaţi, concurenţii pe pieţele vizate îşi dispută zone tot mai strâmte, ca urmare a „invaziei” de produse nefiscalizate. Orice producător sau retailer care abordează economic o anumită piaţă ştie că în planul de afaceri şi în prognozele curente trebuie să ia în calcul şi „piaţa neagră”, un concurent insidios şi de temut.

În ceea ce priveşte „economia neagră”, România se situează peste media Uniunii Europene, cu aproximativ 10 puncte procentuale. Singura ţară care se află sub media UE este Cehia. Principalele cauze ce vizează existenţa „pieţei negre” sunt:

• Povara taxelor şi impozitelor
• Calitatea instituţiilor
• Reglementările ce vizează piaţa muncii – principalele dificultăţi cu care se confruntă IMM-urile sunt: accesul dificil la finanţare, costurile de producţie prea mari, dificultăţi în găsirea clienţilor şi a pieţelor de desfacere.
• Nivelul şi calitatea serviciilor publice – marile slăbiciuni ale României în materie de competitivitate sunt infrastructura, educaţia şi sănătatea.
• Nivelul de dezvoltare a economiei
• Self-employment

România se situează printre primele ţări în ceea ce priveşte „economia neagră”, ca pondere din PIB, cu tendinţă de scădere.

La celălalt capăt al lanţului comercial, dezavantajele sunt decontate de către consumator: produsele de contrabandă sau cele contrafăcute în România nu doar că nu prezintă nici o garanţie de calitate, dar sunt periculoase de-a dreptul, din cauza lipsei de răspundere a producătorilor evazionişti şi a „importatorilor ” infractori. Pericolele sunt accentuate de faptul că există sectoare economice în care acest gen de produse acoperă cote de piaţă remarcabile.

În ultimii ani, pe fondul crizei economice, comerţul ilegal cu ţigarete a luat amploare, devenind din ce în ce mai atractiv din punct de vedere financiar pentru comercianţii implicaţi în vânzarea acestora.  Cota de piaţă a comerţului ilegal în totalul  consumului de ţigarete se situa în luna iulie a anului curent peste media UE. Cea mai afectată regiune a României este zona de Nord Est. Această situaţie se datorează următoarelor puncte:

• Preţurile pe piaţa legală sunt de trei până la cinci ori mai mari daţă de statele din regiune
• Legătură directă între evoluţia accizelor şi comerţul ilegal
• Aproximativ 75% dintre ţigaretele de contrabandă se vând în pieţe şi pe stradă