Consultare privind modificarea legislatiei achizitiilor publice

În data de 28 august 2015 a avut loc la Institutul Naţional de Statistică o întâlnire de consultare publică privind două proiecte de lege şi anume Proiect de lege privind achiziţiile publice, respectiv, Proiect de lege privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi a contractelor de concesiune şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, întâlnire la care au participat membri ai mediului de afaceri, din partea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România participând Alina Truică – analist economic, respectiv, Elena Niculae – consilier juridic.

Sursa: internet

Sistemul de achiziţii publice este un sistem complex și coerent format din profesioniști în domeniul achizițiilor publice, autorități contractante și instituții responsabile cu managementul sistemului.

Scopul Strategiei de achiziţii publice este de a crea cadrul pentru a obține eficienţă, eficacitate, economie („value for money’’), în condiții de integritate și responsabilitate.

Ca obiectiv se are în vedere asigurarea eficienţei şi eficacităţii („value for money”) în favoarea cetăţenilor, contribuabililor, sau societăţii în general.

Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice este structurată pe cinci piloni de acţiune care se completează şi se clarifrică reciproc formând un ansamblu coerent, aceştia fiind:

  1. Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea soluțiilor de transpunere a noilor directive în legislația românească;
  2. Coerența generală și eficiența cadrului instituțional;
  3. Legalitatea și calitatea procesului de achiziții publice;
  4. Capacitatea autorităților contractante, în special profesionalizarea și integritatea;
  5. Funcţiile de monitorizare şi supervizare a sistemului de achiziţii publice din România.

Principalele riscuri aferente implementării Strategiei sunt:

  • Nevoia unei armonizări continue a intereselor diferiţilor actori implicaţi în procesul de implementare a Strategiei, proces realizat într-un mediu extrem de dinamic,
  • Nevoia unei monitorizări atente care să impulsioneze implementarea tuturor acţiunilor definite în cadrul Strategiei.

Proiectul de lege a achiziţiilor publice are drept scop:

  • promovarea concurenţei între operatorii economici;
  • garantarea tratamentului egal si nediscriminarea între operatorii economici;
  • asigurarea transparenţei si integrităţii procesului de achiziţie publică;
  • asigurarea cadrului legal pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică si acordurilor-cadru si organizarea concursurilor de soluţii de către autorităţile contractante.
achizitiii publice

Sursa: internet

Procedurile de atribuire reglementate de legea achiziţiilor publice se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice:

  • 5.186.000 Euro, respectiv 22.908.118 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări;
  • 134.000 Euro, respectiv 591.918,2 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse si de servicii;
  • 750.000 Euro, respectiv 3.312.975 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice

Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal si nediscriminatoriu si să acţioneze într-o manieră transparentă si proporţională, considerându-se că există o restrângere artificial a concurenţei în cazul în care achiziţia sau elemente ale acesteia sunt concepute cu scopul de a favoriza sau dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici. În executarea contractelor de achiziţie publică si a acordurilor-cadru operatorii economici sunt ţinuţi să respecte obligaţiile aplicabile în domeniile mediului, social si al relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europeane, legislaţia naţională, prin acorduri colective sau prin tratatele si acordurile internaţionale în aceste domenii.

În ceea ce priveşte confidenţialitatea, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile transmise de operatorii economici desemnate de aceştia ca fiind confidenţiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale şi elementele confidenţiale ale ofertelor, în măsura în care operatorii economici justifică în mod corespunzător faptul că dezvăluirea informaţiilor indicate ca fiind confidenţiale aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, secretului comercial sau principiului concurenţei loiale.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei si asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici.

Autoritatea contractantă poate organiza, înainte de iniţierea procedurii de atribuire, consultări ale pieţei în vederea pregătirii achiziţiei si pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achiziţie si cerinţele avute în vedere în legătură cu acestea. La consultări pot participa experţi independenţi, autorităţi publice sau operatori economici.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prin publicarea anunţurilor de intenţie, anunţurilor de participare si a anunţurilor de atribuire.

Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale sau administrative privind preţul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Astfel, autoritatea contractantă stabileşte oferta pe baza criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei. Pentru determinarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, în conformitate cu dispoziţiile de mai sus, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire:

  • preţul cel mai scăzut;
  • costul cel mai scăzut;
  • cel mai bun raport calitate-preţ.

Procedura de atribuire se finalizează prin:

  • încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; sau
  • anularea procedurii de atribuire.

La data intrării în vigoare a legii se abrogă Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare precum şi orice alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative, iar Legea achiziţiilor publice urmează a intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.

Cât priveşte Legea privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică și a contractelor de concesiune şi pentru organizarea şi funcţionarea CNSC,aceasta reglementează căile de atac și procedura de soluționare a acestora, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică și a contractelor de concesiune printr-una din procedurile reglementate de legislația în materie, precum şi organizarea şi funcţionarea CNSC, scopul principal al legii fiind asigurarea unor mecanisme şi proceduri efective, rapide şi eficiente de sesizare şi remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor de achiziție publică sau de concesiune.

lege_achizitii

Sursa: internet

Referitor la procedura de soluţionare a contestaţiilor, Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică sau de concesiune prin complete specializate constituite potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare. Contestaţiile care nu intră în competenţa de soluţionare a Consiliului sunt declinate de acesta, prin decizie, către instanţa de judecată competentă ori, dacă este cazul, către un alt organ cu activitate jurisdicţională competent.

Consiliul soluţionează pe fond contestaţia în termen de 20 de zile de la data primirii dosarului achiziţiei publice sau al concesiunii şi a celorlalte documente necesare, respectiv în termen de 10 zile în situaţia incidenţei unei excepţii care împiedică analiza pe fond a contestaţiei. În cazuri temeinic justificate, termenul de soluţionare a contestaţiei poate fi prelungit cu 10 zile.

Deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei pot fi atacate de către oricare dintre părţile cauzei, cu plângere la instanţa de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare.

Post Your Thoughts